3,438 matches
-
cheamă, că nu te mai țin minte... ― Io-s Găligan Ștefan, don' colonel! făcu țăranul umflând pieptul. ― Bine zici, așa-i... Îți uitasem numele, Fănică, uita-te-ar necazurile! strigă Ștefănescu jovial. Atunci zi tu, Fănică. ― Apoi ce să zicem, don' colonel? Mata nu știi c-a venit revoluția? zise Găligan cu mândrie. ― Eu văd c-a venit, dar nu știu ce are cu mine revoluția, că eu... ― Lasă că știi matale prea bine! făcu celălalt țăran mai aspru. Numai te prefaci a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
copii, și s-o stăpâniți sănătoși!... Din partea mea, vai de mine, toată voia! ― Zici matale așa acuma, că ți-e frică de noi, dar mâine ai să zici c-ai uitat! reluă țăranul. Nu ne mai înșeli tălică pe noi, don' colonel! Că te-am păscut noi, slavă Domnului!... Dar să faci bine să-ți strângi bocceluțele și să te duci de aici, că noi nu te mai răbdăm și nu mai răbdăm picior de boier pe pământurile noastre, iacă! ― Unde
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
scurt episod la Vanity Fair, dar politica de birou era prea intensă. Acum sunt freelance - semnătura mea e peste tot! M-am gândit o clipă la asta și nu mi-am amintit să-i fi văzut numele... nicăieri. Și tu, don’șoară, cum e cu noua slujbă? —Păi, mda, sunt cam de o săptămână cred și până acum e destul de mișto. Nu sunt sigură dacă e chiar la apogeul lumii relațiilor publice, dar Îmi place. Nu simți nici un fel de sarcasm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
acestui subiect prin intermediul cărților de instruire și prin presa tabloidă a avut ca rezultat acumularea unui corp de "teorii și metode naive" de cercetare a impactului adoptării unui anume stil de vestimentație. Un exemplu în acest sens este lucrarea I don't have a thing to wear (2003), tradusă în România cu titlul N-am nimic de îmbrăcat (2007), în care cititorul este invitat să-și evalueze sinele în legătură cu hainele printr-un chestionar pe care autorii Judie Taggart și Jackie Walker
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Approach to the Study of Demand and Its Role in Innovation, Manchester University Press, Manchester, 2002, pp. 94-111. Moore, Deedee, "Inspiration & information: The Costume Institute", în The Metropolitan Museum of Art Bulletin, 30, 1, 1971, pp. 2-10. Moore, Ryan, "Friends don't let friends listen to corporate rock: punk as a field of cultural production", în Journal of Contemporary Ethnography, 36, 2007, pp. 438-474. Morar, Ecaterina, Psihologie și situație, Editura Paideia, București, 2003. Morgando, Marcia A., "Personal values and dress: the
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un joc de copii: "Mai bine-i golan, decît comunist ca Brucan.. Don't worry, be happy". Revoluția cere fericire. Or, în 1990, se cîntă: "De ce o viață de coșmar și o moarte în zadar?" AMBIVALENȚELE " Există un trandafir electoral, don 't worry. Be happy", mai cîntă golanii. România din decembrie 1989 și-a ales o echipă eclectică: militari, foști comuniști și disidenți. Politica este condusă de ceea ce s-ar putea numi o logică "brucaniană" (Brucan, comunistul, măi prostule după cum spun
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
libertate de mișcare și de gîndire, orice voință de rezistență în fața autorității. Inventarul ar putea continua, căci într-un astfel de caz cel mai cert lucru este întotdeauna cel mai rău. A doua soluție se opune celei dintîi așa cum în Don Juan-ul lui Mozart a seduce se opune lui a forța iar metoda psihică celei fizice. Ea presupune o cauză lăuntrică, o tendință, o nevoie psihică de a iubi, de a imita, de a se supune unei ființe superioare de la care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lent. Caracteristicile care manifestă o tendință de modificare odată cu scurgerea anilor sunt: nivelul de anxietate prietenoasă (care scade odată cu înaintarea în vârstă), atitudinea (care se poate modifica în ambele sensuri) și interesul pentru noutate<footnote Daniel Goleman, „Basic personality traits don’t change, studies say”, New York Times, 18 iunie 1987, apud Jim Blythe, op. cit., p. 59. footnote> (care tinde să scadă la persoanele mai în vârstă). Cercetările au ajuns la concluzia că trăsăturile definitorii ale personalității unui individ influențează atât mecanismul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
îți vor fi iertate greșelile, orice încălcare a regulilor îți va fi pedepsită și, dacă o să stărui în greșeală, vei fi trimis acasă rușinat și arătat cu degetul de oameni ca un păcătos. Nu prea era încurajator precum îndemnul lui don Terentio, dimpotrivă, cel ce vorbea făcea caz de un ton solemn și amenințător, fără putință de apel. Acesta era preotul Costantino, înalt, usacățiv, cu barba sârmoasă, ce tăvălea cuvintele ca și cum le-ar stoarce pentru a le usca. Giandomenico asculta cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
povestise acesteia nu fusese una din obișnuitele lui ștrengării sau o născocire a Catarinellei pentru a-l convinge să meargă la mânăstire. Era vară, ziua se mărise. Băiatul urca pe Monte Consolino până la ruinele Castelului. Aici venea cu caprele lui don Terentio și cu câinele, se așeza în firida unui zid la adăpost de soare, și scruta orizontul. Natura își dezvăluia culorile tainice, cele ale înfloririi și ale veștejirii, se oferea în toată splendoarea sa. Era Dumnezeu atât de nemărginit încât
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
deasupra tuturor pământurilor și apelor? Ce erau brațele sale, ochii săi, mintea sa? Dumnezeu se ascundea în acea puzderie de arbori, în cântecul asurzitor al greierilor, în țopăitul gărgăunilor, în răcoroasa boare a izvorului de sub stejari? Erau gânduri iscoditoare, dar don Terentio îi spusese să-l lase pe Dumnezeu în pace: oricum nu putea fi zărit sau atins, și nici închipuit. Învățase de la mătușa lui o incantație pentru a îndupleca cerul să i se aștearnă pe mâini, și seara încerca s-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o cicatrice mare vindecată și nu prea. Asta mi se trage de la raza unei stele. Cu acea ocazie un glas m-a făcut păcătoasă și mi-a spus că nu pot să intru în vorbă cu creaturile firmamentului. Alergă la don Terentio și, pradă zbuciumului, îi povesti cele relatate de mătușa lui. Preotul mai întâi râse, apoi încercă să-l potolească, băiatul acela nu numai că-i ducea caprele la păscut, dar îi ținea și de urât în lungile seri de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
păscut, dar îi ținea și de urât în lungile seri de iarnă în fața vetrei. Ținea la el și, chiar dacă făcea mereu câte o boacănă, sărea pentru orice ar fi fost nevoie. Când bântuiau rafalele de vânt ca o fiară înfometată, don Terentio citea cu glas tare fragmente din Biblie și i le explica. Giandomenico era contrariat: Dumnezeu trebuia să ierte, iar nu să pedepsească. Preotul îl lămurea că dreptatea divină pune la grea încercare pe cei credincioși: îi face, desigur, să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să ierte, iar nu să pedepsească. Preotul îl lămurea că dreptatea divină pune la grea încercare pe cei credincioși: îi face, desigur, să sufere, dar apoi îi mângâie și-i răsplătește cu raiul. Întorcându-se dintr-o călătorie la Napoli, don Terentio aduse câteva cărți între care și un manuscris. Erau daruri din partea unui bătrân domn ce nu prea dusese o viață de sfânt: ar fi fost mai bine să-și țină gura, căci acele volume puteau fi chiar contrare voinței
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu pregetă să o întrebe mai întâi de toate pe maică-sa: Dumnezeu le vede pe toate, nu-i așa? Citește gândurile nerostite? Sigur, acum odihnește-te, fiindcă mâine va trebui să te scoli devreme, că să-l însoțești pe don Terentio la ferma de la Ferdinando pentru maslul mamei sale. Îți șade foarte frumos în veșmântul ăla de ajutor de preot și mă tem să nu te deoache, fiule, așa că am hotărăt să agăț o potcoavă de cal la poarta casei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o să facă parte din acea șleahtă de blestemați! Dar ce caută ei în cimitir? Cine poate să știe? Se-aude că despoaie morții și le fură chiar și coșciugul ca să-l vândă tâmplarului. Fiul meu, știe toată lume, merge la don Terentio și știu că se comportă bine. E cam zburdalnic, ce-i drept, dar nu le are cu răul și cu ticăloșia. Nu-l scăpa din ochi. Iar voi scutiți-mă de gurile voastre, nu mai răspândiți atâta venin și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și din pricina celor auzite, mergea mai greu și nesigur. Mai bine să se oprească, în unele seri judecățile și palavrele oamenilor nu-l deranjau câtuși de puțin, alteori, în schimb, îl marcau în ciuda propriei voințe. Trebuia să se ducă la don Terentio, să-și limpezească gândurile, să-i pună tot felul de întrebări de luni de zile ținute ascunse, Într-o singură zi, Giandomenico ducea caprele la păscut, aducea apă de la izvor, ducea clienților pantofii tălpuiți, culegea muguri de capere împreună cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mai da de ceasul morții. E un băiat bun. Ba chiar foarte bun. În mânăstire se va comporta conform regulilor, o să vezi. Geronimo o luă din loc cu capul plecat. În ce fel putea să-l contrazică pe preot? Dacă don Terentio, care fusese de când îl știa un om cu capul pe umeri, socotea lucrurile altfel decât omenii de toată mâna și chiar de el, de ce să nu urmeze voința lui Dumnezeu? În timp ce era frământat de astfel de gânduri, făcu drumul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lucrurile altfel decât omenii de toată mâna și chiar de el, de ce să nu urmeze voința lui Dumnezeu? În timp ce era frământat de astfel de gânduri, făcu drumul înapoi, bătu din nou la ușă, și fără să-i lase timp lui don Terentio să zică oarece, spuse: Provoacă numai necazuri, rupe crengile pomilor, omoară veverițe, iepuri, vulpi; se-ntoarce noaptea târziu acasă sau nu se întoarce deloc, nu ascultă nici de mine, nici de maică-sa, amenință pe cei ce-l enervează
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ce se cuvenea, ce mai aștepta? Trebuie să trimiți după sare și piper și să macini ardeiul; anul ăsta e nevoie de mai mult, băiatul o să ia la el ceva provizii, ca să nu facă foamea printre străini. Rămase la fel de tăcut; don Terentio avea cu siguranță dreptate, îi spusese lucruri de bun simț și cât se poate de adevărate, totuși nu reușea să accepte plecarea lui Giandomenico; de-aici i se trăgea și starea aia de descurajare. Și unde mai pui că
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pasajele din Evanghelie pe care seara, din când în când, preotul le citise și le comentase. Nicio virgulă care să nu fi fost la locul ei, nici măcar un cuvânt rătăcit, uitat undeva într-un pliu al creierului. Iar uluiala lui don Terentio creștea (o clipă îi trecu și lui prin cap că e vorba de lucrarea diavolului). Îi punea din nou întrebările, își punea degetele în urechi ca să și le destupe, și-l întrebă iar: Dar cum ai putut, cum ai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
era încruntat, îl privea drept în ochi, dându-i binecuvântarea. Caterina plângea, îi tot spunea să aibă grijă să nu răcească, să se ferească de umezeala chiliilor și de vântoase. Să ne spui cum e de îndată ce ți se îngăduie. Și don Terentio era trist: Pentru capre o să găsesc eu pe cineva capabil, fii sigur că o să fie în siguranță. Giandomenico ar fi vrut să plece imediat, să dispară din ochii părinților, prietenilor, preotului, din ochii cumetrelor ce-și strângeau șalul pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
adevăr ești atât de iscusit la ținere de minte, așa cum se spune. Cuvinte iritante, băiatul simți ironia și provocarea, ar fi vrut să-i dea o replică, dar lăsă capul în jos, supunându-se; a făgăduit lui însuși, mamei, lui don Terentio că o să îndure injurii, jigniri, insulte, tot atâtea încercări voite de Dumnezeu. De azi înainte, mândria va trebui să fie ținută sub obroc, altfel va arăta că este slab de înger. Își tot repetă aceste bune intenții fără prea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
intenția s-o arunce dar până la urmă mi-a încredințat-o mie. Ai grijă să spui adevărul, ești la spovedanie. N-am să vorbesc strâmb niciodată în viață, fiindcă Dumnezeu vede și aude tot. Dacă ar fi rostit numele lui don Terentio l-ar fi nedreptățit pe bunul său prieten, care doar arareori reușea să găsească vreun volum pe care-l cumpăra din puținele economii agonisite. Acel autor este un vrăjmaș al lui Dumnezeu. Știai asta, fiule? Nimeni nu mi-a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
moleculelor. Simțea nevoia să-și lămurească înainte de toate o dilemă proprie: natura sau cărțile, scrisul sau viața, rugăciunea sau lectura? Simțea în inimă ceva ca un cheag; rumega în minte vorbele Starețului auzite la spovedanie și revedea complicitatea cu care don Terentio îi împrumutase sau dăruise acele cărți. V Tommaso apărea doar la ceasul de rugăciune obștească sau la ceasul mesei; rămânea tăcut, dus pe gânduri, absent ca o ființă aflată departe și cu totul întâmplător în mijlocul unor străini. Călugării începeau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]