3,527 matches
-
Deleni: 3,5 ha 4. Domeniul Alexandru Săulescu satul Cozia, comuna Costuleni: 2,0 ha 5. Domeniul Sturza (Spitalul Popești)comuna Popești: 2,0 ha 6. Domeniul Tăutu comuna Dagâța: 2,0 ha 7. Domeniul Coroanei satul Poieni, comuna Schitu Duca: 1,5 ha 8. Domeniul Cantacuzino Pașcani: 1,5 ha 9. Domeniul Ghica-Polizu satul Maxut, comuna Deleni: 1,5 ha 10. Domeniul Petre Carp comuna Țibănești: 1,5 ha 11. Casa memorială Vasile Alecsandricomuna Mircești: 1,0 ha 12. Sanatoriul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Inculeț) Tei (Tilia haynaldiana) 1 exemplar de 656 ani, Mănăstirea Bârnova, comuna Bârnova Pin (Pinus sylvestris) 7 exemplare de 100 de ani, satul Valea Ursului, comuna Miroslava Păr sălbatic (Pyrus pyraster) 1 exemplar de 100 ani, cabana Poieni, comuna Schitu Duca Păr domestic (Pyrus sativa) 1 exemplar de 599 ani, la marginea drumului axial din localitatea Ciohorăni Castan (Aesculus hippocastanum) 1 exemplar de 251 ani, (castanul Unirii) Casa Crăescu Margareta, satul Vișan, comuna Bârnova (plantat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza) Plop
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
negativ produs de un număr excesiv de vizitatori prin identificarea zonării actuale și desemnarea categoriilor de folosință, prezentarea de informații clare asupra activităților permise, supravegherea și controlul activităților din rezervație, identificarea de noi colaboratori. POIENI-CĂRBUNĂRIE Încadrarea teritorial-administrativă: satul Poieni, comuna Schitu Duca; proprietate de stat în administrarea ROMSILVA, Ocolul Silvic Ciurea. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale dirijate). Suprafața: 9,2 ha Altitudinea: 261,75 m (maximă), 217,25
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 47°03’ latitudine nordică, 27°41’ longitudine estică, la limita nord-vestică a masivului păduros Repedea- Bârnova, în apropierea satului Poieni. Căile de acces: localități apropiate: 1 km de satul Poieni, comuna Schitu Duca; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Vaslui, DJ IașiDobrovăț, DF Canton Silvic Vama-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
decât acela domnul voroavei râmlenești, Cicero, carele o au numit ocârmuitoarea vieții" etc. Așadar Nicolae e un erudit. Însă talentul nu-i lipsește și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui Duca-vodă se lasă toată înverșunarea cronicarului. Duca era "rău și pismător, îndelungăreț la mîniă și lacom la avuție, și el și Doamna sa". "Domn era, și Vistiernic mare, și neguțător, și vameș" și "precupea toate". "Doamna sa, de altă parte, cîrcimărea bucatele din casă, pînea ori pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
altă parte, cîrcimărea bucatele din casă, pînea ori pe unde avea, și băutura și pocloanele ce le veneau la beciu." N-aveau decât o însușire (maliție!), că erau curați în purtări: "în casa lor se vrea putea cânta sfânta liturghiă". Duca a fost "un făcător de rele" căruia "i se lărgise mațele spre luat". "Pun martor - jură perfid Costin - pre Dumnezeu, și mă las pre mărturia a toată Moldova, de la mare până la mic." Cu o plăcere vizibilă Nicolae Costin descrie calculii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de rele" căruia "i se lărgise mațele spre luat". "Pun martor - jură perfid Costin - pre Dumnezeu, și mă las pre mărturia a toată Moldova, de la mare până la mic." Cu o plăcere vizibilă Nicolae Costin descrie calculii găsiți în trupul lui Duca, mort de "cataroi": Și spintecîndu-l doftori, după ce au murit, spun că au găsit în herea lui 27 de pietre roșii, așa de late și de groase, într-un chip cumu-i această figură, ce scrie aicea". Ioan Niculce (c. 1672-c. 1745
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
popular. Despre pedeapsa cu înhămarea leșilor la Dumbrava-Roșie se spune răutăcios că "ei se rugau să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciușcele, iară când îi băteau cu biciușcele ei se rugau să-i împungă". Cu doamna lui Duca "și-au făcut cheful" turcii. Când Duca e mazilit, Niculce parodiază vorbirea munteană a doamnei, fata Brîncoveanului: "Aolio! Aolio! că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dumbrava-Roșie se spune răutăcios că "ei se rugau să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciușcele, iară când îi băteau cu biciușcele ei se rugau să-i împungă". Cu doamna lui Duca "și-au făcut cheful" turcii. Când Duca e mazilit, Niculce parodiază vorbirea munteană a doamnei, fata Brîncoveanului: "Aolio! Aolio! că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne vom întoarce cu domnia îndărăpt". Muntenii care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne vom întoarce cu domnia îndărăpt". Muntenii care nu putuse păgubi lui Antioh-vodă "numai se trânteau și plesneau de ciudă". Duca, abia înscăunat, dacă auzi că Antioh, posibil pretendent, este scos din închisoare, "îndată se îmbrăcă cu cămeșă de ghiață". Avea casă grea "cu mulțime de mîncăi" și îi fugiră curând boierii "și-și aprinse poalele de toate părțile". Mihai Racoviță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
indefinit Dumnezeu". Opera literară viabilă a lui Cantemir este Istoria ieroglifică, adevărat Roman de Renard românesc, asupra tâlcului politic al căruia, destul de străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea..."), Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
i-o pregătesc cu fidelitate. Ca să scape, așadar, de grozăviile iernii („am vrut să scap de plictiselile iernii, și, pentru a izbuti, m-am apucat de o mare dramă istorică În versuri” - mărturisește poetul la 5 februarie 1879 prietenei Lucia Duca), Alecsandri face literatură. Scrisul merge ușor. Întrebarea dacă va izbuti sau nu, din scrisoarea citată, este pur retorică. Va izbuti, În mod sigur, muza este disciplinată, spațiul (căminul) este favorabil. Alecsandri vorbește (Într-o scrisoare din 1881 către Bonifaciu Florescu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la 9 august 1679, marți noaptea, cu 3 ceasuri către zi, și au căzut multe case și biserici, și turnul cel mare de la Catedrala Sucevei, de ziceau oamenii Turnul Nebuisei” (Letopisețul Moldovei). “Fost-au și 3 semne mari în zilele Ducăi Vodă, când au purces cu oastea la Beciu, că s-au arătat o stea pe cer cu coadă, de s-au văzut multe zile. Mâncat-au și lupii oamenii. Fost-au și cutremur mare. Căzut-au atunci și turnul cel
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Moutiers, Avoriaz, Tigne, Isola. La poalele Alpilor, turismul se practică într-o serie de stațiuni în care sunt valorificate și elementele patrimoniului cultural și istoric. Între acestea se Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 182 remarcă: Chambéry (fosta capitală a ducilor de Savoia) și Grenoble. Alpii Elvețieni dispun de dotări și echipări turistice de înaltă calitate, fiind bine valorificați turistic. Cele mai cunoscute stațiuni mai ales pentru practicarea schiului sunt: Davos, Crans Montana, St.Möritz. Cu o poziție excepțională, la poalele
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
volume din scrierile lui D. Anghel (1957) și George Mihail Zamfirescu (1957) sau de la cartea sa de debut, „schița monografică” George Mihail Zamfirescu (1958), până la edițiile și studiile dedicate lui N. Iorga, Gheorghe I. Brătianu, Mihail Sadoveanu, Al. Kirițescu, I.G. Duca, Victor Ion Popa, Cella Delavrancea, Ion Minulescu, Mateiu I. Caragiale, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Hortensia Papadat-Bengescu ș.a. Demersul critic al lui R. se împlinește într-o largă viziune asupra fenomenului cultural și istoric românesc, încadrat în cel universal, ca în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
de drum de pe traseul Buzău-Bacău-Slănic Moldova, primarul liberal Constantin Zlotescu (1934-1938) a reușit să finalizeze la sfârșitul anului 1937 lucrările de asfaltare pe străzile Regele Ferdinand (între strada Busuioc și piața Sf. Nicolae), Mihai Viteazul (fostă strada Mare), I. G. Duca, 10 Mai și pe calea Mărășești. Astfel, municipiul de pe malul drept al Bistriței intra, alături de București, în „clubul select” al primelor orașe asfaltate din România. În pofida acestor elemente de modernizare urbanistică, „spectacolul” străzii a continuat să fie unul specific vechiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
după mai multe campanii grele, triumfă asupra ultimului "prinț" al Aquitaniei, Waïfre, în 768. Puterea carolingienilor se întinde și în Germania: la moartea lui, Pépin domnește direct peste Hesse, Turingia și Frisia, indirect peste Alemania și Bavaria, care își păstrează duci naționali. În sfîrșit, inspirați de marele misionar anglo-saxon care a evanghelizat Germania, Sfîntul Bonifaciu, Pépin și fratele său Carloman au procedat la o reformă importantă a moravurilor, a ierarhiei și a liturghiei bisericilor din Galia și din Germania, ce le
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ludovic al IV-lea, Lothar și Ludovic al V-lea din 936 pînă în 987) și necarolingieni. Aceștia din urmă, cu excepția lui Raoul de Burgundia din 923 pînă în 936, aparțin familiei robertienilor. Învingători ai normanzilor, marchizi de Neustria, apoi duci ai francilor, ei stăpînesc cea mai mare parte a comitatelor dintre Sena și Loara și controlează ca abați laici cele mai mari abații începînd cu Saint-Martin de la Tours și Saint-Denis. Cei doi fii ai lui Robert cel Puternic devin regi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în defavoarea lor acele noi grupări cu influență politică, apărute la sfîrșitul secolului al XI-lea și care se inmulțesc în secolul al XII-lea: *comunele urbane. Dar el întîmpină o opoziție puternică. În Franța de sud comiții de Toulouse și ducii de Aquitania se comportă ca suverani independenți. În Franța de nord, doi mari vasali ai regelui Franței, stimulați probabil de avansul economic care caracterizează Europa de nord-vest încă din secolul al XI-lea, au știut înaintea lui să folosească legăturile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Wilhelm Cuceritorul. Asistăm atunci la ascensiunea fulgerătoare a unui senior de rangul al doilea, Henric Plantagenet. El moștenește în 1151 comitatul de Anjou și de Normandia, unite de tatăl său; în 1152 el se căsătorește cu ultima moștenitoare a ducilor de Aquitania, Aliénor, divorțată doar cu cîteva săptămîni mai înainte de Ludovic al VII-lea, după 6 ani de căsnicie; el devine rege al Angliei în 1154 și pune stăpînire apoi pe comitatele de Nantes și de Bretagne. Istoricii francezi nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență în folosul acestor [feudali] laici sau ecleziastici: aceste mijloace le sînt asigurate în cadrul senioriei rurale, care consacră dependența țăranilor față de ei. Către
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
774 150 34. C.S.V. Pașcani Pașcani 38.775 255 35. C.S.V. Rediu Rediu 38.777 180 36. C.S.V. Răducăneni Răducăneni 38.778 153 37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 39. C.S.V. Schitu Duca Schitu Duca 38.781 225 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
34. C.S.V. Pașcani Pașcani 38.775 255 35. C.S.V. Rediu Rediu 38.777 180 36. C.S.V. Răducăneni Răducăneni 38.778 153 37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 39. C.S.V. Schitu Duca Schitu Duca 38.781 225 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160 45. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
774 150 34. C.S.V. Pașcani Pașcani 38.775 255 35. C.S.V. Rediu Rediu 38.777 180 36. C.S.V. Răducăneni Răducăneni 38.778 153 37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 39. C.S.V. Schitu Duca Schitu Duca 38.781 225 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
34. C.S.V. Pașcani Pașcani 38.775 255 35. C.S.V. Rediu Rediu 38.777 180 36. C.S.V. Răducăneni Răducăneni 38.778 153 37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 39. C.S.V. Schitu Duca Schitu Duca 38.781 225 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160 45. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]