6,777 matches
-
ea e runa / Cea obscur-a istoriei, a naturei și a tot".172). Dar gândul eminescian se "bifurcă", fiindcă tăcerea nu e doar numai cadavrul, moartea, ci și viața, căci antitezele n-au sens una fără alta, chiar și când eșuează, devenind monstruoase. Atunci când poezia e doar formă, cuvânt ce din coadă o să sune, biruitor e "cadavrul". Dar, cum spunea Francis Ponge, poezia trebuie să fie rage de l'expression, adică, în limbajul gramatologiei lui Derrida, literalitate. Imaginea literalității ființei ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cele din urmă, admite că asta e și dorința Stângii Culturale Americane, care stă sub influența gândirii lui Paul de Man și a lui Michel Foucault 190. Această stângă e menită să preia ceea ce n-a reușit marxismul, care a eșuat din pricină că a încăput pe mâna unor nebuni: Dar a făcut destul de mult bine atâta timp cât a durat". Cât de mult bine a făcut comunismul, pe durata celor vreo 70 de ani, ar fi, totuși, mai bine să se pronunțe cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
noi e o "recapitulare" a istoriei ființei. Ca și moartea, viața e veșnică și în noi trăiește prima celulă vie din ziua Creației. Destinați a construi și a ne construi în evul transmodern, vom fi mereu în primejdie de a eșua în încercările noastre. Nimic viu și trainic nu e de lepădat și toate se cer împrospătate din izvorul nesecat al iubirii. Voi continua, în capitolele următoare, cu câteva ipostaze ale apariției conștiinței estetice transmoderne din literatura românească și europeană a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Sufletul basarabean, adânc împlântat în tradiție, i-a jucat, însă, festa, căci, fără voia lui, a înfăptuit o profundă sinteză între modernitate și tradiție, ceea ce l-a propulsat în plină postmodernitate. Cu alte cuvinte, el a produs o nesperată schimbare, eșuând în a fi postmodernist. Cu siguranță, tăcerea editorială de treisprezece ani (ca ispășire a laudelor lui Valeriu Senic?) a fost cu totul benefică pentru Victor Teleucă, fiindcă el, grație unor serioase lecturi filosofice (urmând și îndemnul la tăcere al unuia
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Dumnezeu fără a-L vedea, printr-o formă majoră de corupție mentală, care chiar ignoră existența lui Dumnezeu"412. Reflexele ontologice ale cristalului țin de umanismul zonelor de transparență din următorul mileniu, ca depășire a paradigmei moderniste și postmoderniste, ultima eșuând într-o eterogenitate desfrânată. Cristalul material acumulează o enormă cantitate de energie care nu dispare niciodată. Reflexele sale contradictorii îl destinează, totuși, privirii superficiale, de tip baroc. Cristalul imaterial, produs al sistemului limbic, nu se știe cum, ne poartă în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fondator al vechii cet]ți. Legenda lui Ghilgameș, cunoscut] în întregul Orient Apropiat antic, prezint], printre aventurile monarhului, un comentariu cu privire la c]utarea sensului vieții. Dac] o etic] ce ignoră drepturile celorlalți sau care își epuiza forțele prin fapte eroice eșua atunci când era pus] în practic] de un rege semidivin, ea ar duce, evident, la un eșec și pentru oamenii de rând. Nu era acceptat] nici m]car simplă bucurie zilnic], hedonist] de a tr]i și de a iubi, recomandat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un dublu r]spuns. Trebuie, în cel mai bun caz, s] îmi bazez viață și acțiunile pe respingerea principiilor care nu pot fi neuniversalizate și s] duc astfel o viat] merituoas], iar acțiunile mele s] fie din datorie; dar dac] eșuez, trebuie m]car s] încerc s] s]vârșesc acele acțiuni care ar fi indispensabile dac] aș crede într-o astfel de maxim] moral] valoroas]. Teoria kantian] mai detaliat] a datoriei introduce anumite distincții tradiționale (sau versiuni ale acestora). El distinge
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interne” (1975, pp. 175-176). Rawls invoc] argumentul „aderentei la norme etice interne”, ca, de exemplu, simțul drept]ții, pentru a explica rațiunea respect]rii obligațiilor morale. Susținând c] apelurile la normele etice sunt „artificiale”, Buchanan sugereaz] c] teoreticienii kantieni au eșuat în a g]și o motivație „real]” pentru acțiunea moral]. Dar de ce ar trebui ca motivația pentru a acționa moral s] fie neap]rât una moral]? Pentru Kant și adepții s]i contemporani, c]utarea unei motivații ne-morale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Modern moral philosophy [Filosofia moral] modern]] și Geach în Good and evil [Binele și r]ul]. Atât timp cât argumentele lui Hume și ale lui Moore sunt valide, ele sunt compatibile cu naturalismul. Deoarece încerc]rile formale de a demonta naturalismul au eșuat, el r]mane o opțiune viabil]. iv. Variante ale naturalismului Închei cu o privire de ansamblu asupra curentelor principale ale naturalismului. Scopul meu este a expune mai degrab] decât a critica, dar nu voi elimina complet comentariile critice. A) Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne spune că „avem doar o anumită cantitate de energie și atât. Dacă eforturile de a face față mediului sunt prea mari, ne rămâne mai puțină pentru prevenirea Îmbolnăvirii. Atunci când viața este prea trepidantă, iar Încercările de a soluționa problemele eșuează, rezultatul nefericit este boala” (Holmes și Masuda, 1970). Neuropeptidele sunt Încă o dovadă despre unitatea dintre trup și minte. Neuropeptidele sunt substanțele chimice care ne reglează stările de spirit. Ca rezultat, se păstrează legătura dintre minte și trup. Tot ele
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
cu cât realitatea practică este foarte diversă și contrastantă (de exemplu, pe de o parte, sunt foarte multe dezvoltări și provocări pentru educația adulților și se pune un accent tot mai mare pe dezvoltarea ei, iar, pe de altă parte, eșuează în a cuprinde un număr mai mare de adulți în activități de educație permanentă). Putem afirma că obiectul educației adulților este încă neclar, putând fi întâlnit în multe alte domenii sociale, fără a se putea trage o linie clară de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele căsnicii eșuează prin divorț. Rata divorțialității atinge un maximum în primii șapte ani de la căsătorie (Reiss, apud Munteanu, 2004), fiind mai afectate cuplurile care s-au căsătorit înainte de 20 de ani. Așa cum observă White (apud Birch, 2000), identitatea tinereții se definește nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acestei metode, dacă între membrii grupului există o anumită incompatibilitate și nu pot lucra împreună. În fiecare grup este de dorit o eterogenitate a abordărilor și a stilurilor de învățare. Un grup care conține doar persoane reflexive, de exemplu, poate eșua în realizarea sintezei, dând rezultate slabe. b) Dezbaterea: discuțiile, ca instrument de învățare, au fost definite în diferite moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de comunicare de tip „față
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre actele comunicative curente din aria educației adulților. De aceea, am considerat necesar să-i avertizăm pe toți cei care activează în ceea ce denumim generic „educația adulților” (și în special pe traineri/formatori) asupra unui potențial fenomen de genul „bun eșuând în... rău”, când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanților adulți și nu ține cont, cu precauția și acuratețea de rigoare, de felul „suprapunerilor” consonanve apărute, de „locația” lor inspirată și oportună în subzone optime ale repertoriului de semne ale partenerilor de comunicare, apar destule probleme. Astfel, ea poate eșua cu ușurință (fără a conștientiza acest lucru și fără a înțelege cauzele) într-un areal, creat ad-hoc, de înțelesuri ambigue, contradictorii și dezorientate de ambele părți, putând apărea redutabila „barieră de tezaur”, când adultul nu sesizează semnificația unui mesaj, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în predare - cele cu maximă forță evocatoare și asociativă și doar atunci și atât cât este nevoie, nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Rodman, 1991): - ascultare informativă; - ascultare evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a încheia aceste considerații asupra comunicării la adulți, cu aplicații în educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu cât realitatea practică este foarte diversă și contrastantă (de exemplu, pe de o parte, sunt foarte multe dezvoltări și provocări pentru educația adulților și se pune un accent tot mai mare pe dezvoltarea ei, iar, pe de altă parte, eșuează în a cuprinde un număr mai mare de adulți în activități de educație permanentă). Putem afirma că obiectul educației adulților este încă neclar, putând fi întâlnit în multe alte domenii sociale, fără a se putea trage o linie clară de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele căsnicii eșuează prin divorț. Rata divorțialității atinge un maximum în primii șapte ani de la căsătorie (Reiss, apud Munteanu, 2004), fiind mai afectate cuplurile care s-au căsătorit înainte de 20 de ani. Așa cum observă White (apud Birch, 2000), identitatea tinereții se definește nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acestei metode, dacă între membrii grupului există o anumită incompatibilitate și nu pot lucra împreună. În fiecare grup este de dorit o eterogenitate a abordărilor și a stilurilor de învățare. Un grup care conține doar persoane reflexive, de exemplu, poate eșua în realizarea sintezei, dând rezultate slabe. b) Dezbaterea: discuțiile, ca instrument de învățare, au fost definite în diferite moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de comunicare de tip „față
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre actele comunicative curente din aria educației adulților. De aceea, am considerat necesar să-i avertizăm pe toți cei care activează în ceea ce denumim generic „educația adulților” (și în special pe traineri/formatori) asupra unui potențial fenomen de genul „bun eșuând în... rău”, când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanților adulți și nu ține cont, cu precauția și acuratețea de rigoare, de felul „suprapunerilor” consonanve apărute, de „locația” lor inspirată și oportună în subzone optime ale repertoriului de semne ale partenerilor de comunicare, apar destule probleme. Astfel, ea poate eșua cu ușurință (fără a conștientiza acest lucru și fără a înțelege cauzele) într-un areal, creat ad-hoc, de înțelesuri ambigue, contradictorii și dezorientate de ambele părți, putând apărea redutabila „barieră de tezaur”, când adultul nu sesizează semnificația unui mesaj, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în predare - cele cu maximă forță evocatoare și asociativă și doar atunci și atât cât este nevoie, nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Rodman, 1991): - ascultare informativă; - ascultare evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a încheia aceste considerații asupra comunicării la adulți, cu aplicații în educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
insuflate românilor tocmai de ei ar putea amenința și autonomia lor”. Cu privire la perioada de sfârșit a revoluției, Kőváry mai amintește de Încercările de pacificare din primăvara și vara anului 1849, de misiunea deputatului Ioan Dragoș XE "Dragoș" În Munții Apuseni, eșuată În urma intervenției „iraționale” a lui Hatvani XE "Hatvani" la Abrud, sau de Încercările „mai multor deputați români la Pesta”, care se ocupau cu finalizarea tratatului de pacificare Împreună cu trimișii lui Avram Iancu XE "Iancu" . Rezumând, În final, principalele considerații ale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]