4,870 matches
-
precedînd era supremă. Dar [...] aceste versuri ale tinereții explică și pe cugetătorul politic de astăzi și înțelegem prin politică, aici și acum, problemele mari naționale în jurul cărora gravitează toate conștiințele românești. În bărbatul matur de astăzi, disciplina gîndirii se substituie elanului tinereții și versurile și argumentele pornesc, domnilor, din același substrat: unele au fost flori splendide, altele sînt semințe fecunde. În împrejurările care au urmat războiului, păcii și reîntregirii, Octavian Goga a văzut limpede conflictele fatal legate de trecut. Atitudinea lui
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Tica, așa cum îi numește, nu fără regret și vinovăție, fiica cea mică. După un prim și, de altfel, unic eșec amoros, Mària Sucutărdean se căsătorește cu Agustin Vălean, pretendentul ei ursuz și fără umor, însă de încredere și bun gospodar. Elanul Màriei de a-și gestiona căminul după regulile unui bun gust sumar este bulversat sistematic de dificultățile de comunicare dintre cei doi soți, idealismul ei, deși rudimentar și ușor de întreținut, fiind respins tot mai evident de bărbatul ce se
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
front comun” s-a realizat mai mult prin presiunea inabilă și brutală a cenzorilor sau datorită vehemenței revistei lui E. Barbu și Vadim Tudor, Luceafărul, care, În spiritul trist-revanșard al autorului Groapei, un prozator autentic, s-a Înregimentat În falsul „elan patriotic” al regimului, ultima diversiune ceaușistă și, ciudat, prima mișcare populistă În politica românească, ce continuă și azi la anumite nivele! Dar... ea, această unitate a vârfurilor literare - care azi s-a pierdut! - nu a reușit mereu În comparație cu sistemele politice
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de scepticism de care era invadat secolul său - ca și al nostru! -, revalorizează existența umană, un gânditor care semnala prin fenomenul de decadență de care modernitatea care ne Înconjoară și care ne formează este tot mai mult impregnată, tocmai slăbirea elanului vital, a elanului creator - a „voinței de putere”. Iar moartea este nu numai un element esențial, constitutiv, al acestei vieți „fenomenale”, dar ea o potențează extrem, În sensul că ea creează acea tensiune a existenței, care ne poate apropia de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care era invadat secolul său - ca și al nostru! -, revalorizează existența umană, un gânditor care semnala prin fenomenul de decadență de care modernitatea care ne Înconjoară și care ne formează este tot mai mult impregnată, tocmai slăbirea elanului vital, a elanului creator - a „voinței de putere”. Iar moartea este nu numai un element esențial, constitutiv, al acestei vieți „fenomenale”, dar ea o potențează extrem, În sensul că ea creează acea tensiune a existenței, care ne poate apropia de o congenialitate cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
meurt. L-am cunoscut tot În vara lui ’71, când m-a primit de câteva ori Împreună cu doamna Rodica, soția sa, interesați de părerile mele, de protestul și de „ruptura” politică pe care voiam să le fac; ba, Într-un elan confesiv, ascultându-mi opiniile „de dreapta”, mi s-a plâns că universitarii francezi, cu criticul Bernard Dort În frunte, un fost amic de tinerețe, Îi boicotează numele și lucrările, Învinuindu-l de a profesa tocmai „idei de dreapta”. (Trebuie spus
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Renaștere, ieșirea din pâclele medievalității, dar și descoperirea miraculoasă a antichității; În fapt, o reîntregire, o unificare a efortului creator și spiritual al continentului pe Întinderea a două milenii. O unificare a Europei, mai ales cea vestică, chiar și sub elanul „nou, revoluționar” al ideii statale, acea Europă a națiunilor, la a cărei conferie și demnitate, Țările Române și România au ajuns atât de târziu. Dar au ajuns! În acest fel trebuie să privim exilul, noi, Românii, nu numai ca pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lucrat la editarea celor trei romane ale mele. (En l’absence des maîtres a fost tradus În franceză de Virgil Tănase, care a și propulsat cartea spre editare; L’Annonciation a fost tradus de Dorina Radu, cu pricepere și un elan deosebit, rar, deoarece a făcut Întrega lucrare fără a avea un contract; apoi, la propunerea lui Anne Pons, director literar al Flammarionului, l-am acceptat pe Marcel Peju pentru „paufinarea” textului Dorinei și am lucrat Împreună cu el, pagină cu pagină
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
timp, calm și cadre oneste, superior calificate! - nu se va putea face decât printr-un efort intern, ca și altădată! Dar... cum să transformăm acea bucurie năvalnică, plenară, greu suportabilă, din zilele revoluției, care ne-a unit atunci Într-un elan uman inconfundabil și rar, acel „aer istoric!”, Într-o practică de zi cu zi, luptând nu numai cu corupția devastatoare - În fapt, sechele ale centralismului comunist, dar și ale perioadei antebelice! -, cu mentalitățile negative postcomuniste, dar... și cu vanitățile și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ofrandă, se’nțelege, a viselor și luptelor antecesorilor noștri, indiferent că erau moldoveni, munteni sau trăitori În țara ungurească! - odată cu Întregirea națională! Fapt, proces, eveniment major Întâmplat nu foarte departe În timp, deși unor tineri, cosmopoliți prin vârstă și prin elanul firesc universalist al tinereții, li se poate părea Înecat Într-un trecut prăfuit și istoric. (Am mai povestit cum tatăl meu, elev la liceul minorit din Oradea Mare, a năvălit pe stradă, auzind pașii soldaților români ce dezrobeau și ocupau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ibrăileanu, Călinescu, Perpessicius, Cioculescu ș.a. se înscrie, valoric, Th. Codreanu care, în prezent, se impune printr-o contribuție de rară probitate intelectuală. De cealaltă parte, de șir împotrivă, începând cu părintele "cuvios" Alexandru Grama (el nefiind chiar primul), într-un elan "sincer" de a limpezi mintea neamului și de a "ferici" poporul român, se așază stăruitori, când mai pe ascuns, când mai pe față, acei "luptători" pentru sfârșirea odată și-odată, cu această "făcătură", cultul lui Eminescu, un cult din care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
literatură și artă pentru "Renașterea bănățeană", nr. 4546, 4 ianuarie 2005 Rodica MUREȘAN A doua sacrificare a lui Eminescu Când Blaga vorbea despre infailibilul simț al măsurii și despre inapetența românilor pentru excese (în Trilogia culturii), categoric nu avea premoniția elanului contestatar al veacului următor sau a sinistrei "emulații" cu finalități demolatoare susținute de mereu reactivata "galaxie Grama" (conform metaforei promovate într-un titlu de D.R. Popescu). Cartea profesorului Theodor Codreanu, Mitul Eminescu (Ed. Junimea, Iași, 2004), apare, iată, pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ov. Vuia, îndreptându-ne Spre adevăratul Eminescu (2 vol.), cu toții acreditând, în pofida unor puncte de vedere în conflict, teoria conspirației. Mai mult, între ei s-au iscat și ciudate polemici, o "războire inutilă", constata Theodor Codreanu; dar demersurile lor, de elan detectivistic, vădesc convergent și indubitabil "schimbarea paradigmei în biografia eminesciană". Dincolo de fricțiunile (inerente, am zice) din interiorul "curentului", noii exegeți, apăsând pe senzațional dar chemând la apel fapte controlabile (vezi, de pildă, somația lui P.P. Carp, cerând "potolirea" lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
expeditoare: „Eram foarte tânără, eram frumoasă, mă îndrăgosteam ușor de câte un tip mai picant, scăpasem de sub chingile sufocante ale lui Tibi care nici nu m-a iubit, nici nu ma înțeles vreodată, copilul era mic, simțeam nevoia și un elan nebun să-mi trăiesc viața. Știu că, poate, uneori lăsam senzația de frivolitate sau provincialism, dar eu nu cădeam, nu picam în fața „tipilor” de București, ci în fața propriilor mei ani tineri. Aveam 32 de ani ! Care femeie, care a fost
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
el mă regretă mult și va fi cu sufletul alături de noi în sărbătorile de iarnă. Va fi cu noi la Cârțișoara, oriunde. Nu mai pot face nimic. Nehotărârea lui și intențiile lui ascunse m-au derutat și mi-au tăiat elanul. Rămân cu Liviu. Dar, să vedeți, cum deja au început bârfele. Fir-ar să fie! E mai rău ca într-un sătuc unde nimeni nu ar îndrăzni să opinieze. Cam așa sună bârfele : că eu sunt o fată care merit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
scurg mereu și privind în trecut, parcă au trecut prea repede, iar absolvenții de odinioară au ajuns astăzi pensionari. Este de la sine înțeles, că aceste întâlniri ne strecoară în suflete o anumită duioșie și nostalgie pentru vremurile apuse. Cu același elan „tineresc” ce ne caracterizează, bucuroși ne vom revedea, vom povesti multe și nevrute, ne vom îmbrățișa cu căldură, ca în asemenea împrejurări. Trebuia să mai precizez, după câte știu eu, că este unica serie de absolvenți care se întrunește pentru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de la decesul lui Constantin Clisu, prieten din Edmonton Canada, într-un articol intitulat „Bucovineanul Vasile Posteucă și bârlădeanul Constantin Clisu în Canada”, publicat la o rubrică nouă, „Cuvinte din cioburi adunate”, în prestigioasa și de noi iubita revistă de cultură ELANUL editată de „Asociația culturală Academia rurală Elanul” din Giurcani, comuna Găgești, Județul VASLUI, scriam în numărul 130 din decembrie 2012: ...” Vasile Posteucă a fost un deschizător de drumuri în ce privește înfrățirea popoarelor lumii, a prieteniei și respectului dintre canadieni și români
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Edmonton Canada, într-un articol intitulat „Bucovineanul Vasile Posteucă și bârlădeanul Constantin Clisu în Canada”, publicat la o rubrică nouă, „Cuvinte din cioburi adunate”, în prestigioasa și de noi iubita revistă de cultură ELANUL editată de „Asociația culturală Academia rurală Elanul” din Giurcani, comuna Găgești, Județul VASLUI, scriam în numărul 130 din decembrie 2012: ...” Vasile Posteucă a fost un deschizător de drumuri în ce privește înfrățirea popoarelor lumii, a prieteniei și respectului dintre canadieni și români, de exemplu. Mai recent, în 2011, și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Eram foarte tânără, eram frumoasă, mă îndrăgosteam ușor de câte un tip mai picant, scăpasem de sub chingile sufocante ale lui Titus care nici nu m-a iubit, nici nu m-a înțeles vreodată, copilul era mic, simțeam nevoia și un elan nebun să-mi trăiesc viața. Știu că poate, uneori, lăsam senzația de frivolitate sau provincialism, dar eu nu cădeam , nu picam în fața „tipilor” de București, ci în fața propriilor mei ani tineri. Aveam 32 de ani! Care femeie, care a fost
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ana Dumitrescu și Constantin Hușanu, Omagiu - Ion n. Oprea, Editura PIM, Iași, 2012; 388 *Prof. Gheorghe Clapa, Omagiu scriitorului Ion N. Oprea la împlinirea vârstei de 80 de ani, Editura PIM, Iași, 2012; *Mircea Coloșenco, Ion N. Oprea, în revista Elanul nr-98, aprilie 2010, p. 1 (19); *Constantin Hușanu, Ion N. Oprea (I.N. O.) la 80 de ani, în revista Prosaeculum-Focșani, nr 3-4, 2012. p. 36-38. și Revista de literatură, civilizație și atitudine Onyx nr. 1, 2012, Dublin, Irlanda, p. 98-100
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Editura PIM, Iași, 2012, prefață; Mircea Popescu, Album de pictură, “Călător în imaginar”, Editura CreArt, Iași, 2013, prezentare de autor, p. 6-9. d) În periodice Aurel Leon: „Monitorul de Iași, 25 februarie 1994; Lucian Vernescu, Două cărți: „Jurnalistică în revista „Elanul" nr.5 (p.19), ziarul „Monitorul" 27 septembrie 2005, revista „Vestea Bună" nr.63/2007; ing. Sergiu Brandea din Israel, în „Baaadul" nr.3, 2007, în „Minimum" Tell Aviv nr.256, ianuarie 2008,p.77-78; Lucian Vasiliu, în ziarul „Lumina
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Mălin vestitorul revoluției", în „Academia Bârlădeană" nr. l (26)2007; Emilian Marcu, în „Convorbiri literare", Iași nr.4 (148), aprilie 2008, p.144-149; Victor Teișanu, în Evenimentul de Botoșani nr.264/9 noiembrie 2007, despre cartea „Dorohoi..."; Alexandru Mânăstireanu, în „Elanul" nr.72/2008, despre „Dorohoi..."; prof. Mihai Pop, Heilbron Germania, în „Elanul" nr.69/2007 despre „Dorohoi..."; același în revista „Orizonturi" nr.13/2008; ing. Sergiu Brandea, Tell-Aviv , în „Minimum" nr.253, p.15, despre „Bârladul în presa vremurilor" și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în „Convorbiri literare", Iași nr.4 (148), aprilie 2008, p.144-149; Victor Teișanu, în Evenimentul de Botoșani nr.264/9 noiembrie 2007, despre cartea „Dorohoi..."; Alexandru Mânăstireanu, în „Elanul" nr.72/2008, despre „Dorohoi..."; prof. Mihai Pop, Heilbron Germania, în „Elanul" nr.69/2007 despre „Dorohoi..."; același în revista „Orizonturi" nr.13/2008; ing. Sergiu Brandea, Tell-Aviv , în „Minimum" nr.253, p.15, despre „Bârladul în presa vremurilor" și articolul lui Liviu Flondor scris în revista „Lumina" despre „Jurnalul" lui Mihail
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Mircea Ciubotariu, Istoriografia locală între exigență științifică și „iubirea de moșie”, în Gheorghe Ghibănescu, revista Catedrei de Științe Socio-umane, Colegiul Național „Cuza Vodă” Huși, p.2-4.; Mihai Pop, Heilbrenn, Germania, Cuvinte de apreciere (Despre „Dorohoi, Capitala Țării de Sus”...), în „Elanul” nr.69/2007, p.10.; Ion N.Oprea, despre Elanul la nr.70, 2007, în „Elanul” nr.70, p.8.; Alexandru Mânăstireanu, în „Elanul” nr.93/2009, p.14.; Mircea Coloșenco, Ion N.Oprea, în „Elanul” nr.98, aprilie 2010
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
moșie”, în Gheorghe Ghibănescu, revista Catedrei de Științe Socio-umane, Colegiul Național „Cuza Vodă” Huși, p.2-4.; Mihai Pop, Heilbrenn, Germania, Cuvinte de apreciere (Despre „Dorohoi, Capitala Țării de Sus”...), în „Elanul” nr.69/2007, p.10.; Ion N.Oprea, despre Elanul la nr.70, 2007, în „Elanul” nr.70, p.8.; Alexandru Mânăstireanu, în „Elanul” nr.93/2009, p.14.; Mircea Coloșenco, Ion N.Oprea, în „Elanul” nr.98, aprilie 2010, p. I (19).;Constantin Clisu, Crâmpeie de gânduri la Medalioane
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]