4,125 matches
-
în acest caz. S-au făcut speculații în jurul unui așa zis nou element chimic numit sugestiv „nebulium”. Mai târziu, când fizica atomică a mai evoluat, s-a determinat că acele linii din spectrul verde erau cauzate de o tranziție a electronilor în atomi de oxigen dublu ionizați, o așa numită „tranziție imposibilă (nepermisă)”. Această radiație nu s-a putut reproduce în laborator deoarece ea depinde de un mediu întâlnit numai în așa-numitul „spațiu îndepărtat” (în ). Civilizația Maya din America Centrală are
Nebuloasa Orion () [Corola-website/Science/311967_a_313296]
-
În mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom, ...) În mecanică clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
electron, proton, atom, ...) În mecanică clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici "neclasice" iar pentru ele, impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o "rotație" ci se referă doar la "prezenta impulsului unghiular". Conceptul de spin pentru particule elementare a fost propus inițial de Ralph
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
magnetizata cu ajutorul unui curent ce trece prin bobina, bară efectuând apoi oscilații de torsiune. Măsurarea experimentală a factorului giromagnetic a condus la următoarele rezultate: Pentru a explica rezultatele celor două experimente, Uhlenbeck și Goudsmidt (1925) au emis ipoteză, conform căreia electronul posedă, pe lângă momente orbitale, și momente cinetic și magnetic proprii. Aceste momente au primit denumirea de "spin electronic", în legătură cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotație a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
experimente, Uhlenbeck și Goudsmidt (1925) au emis ipoteză, conform căreia electronul posedă, pe lângă momente orbitale, și momente cinetic și magnetic proprii. Aceste momente au primit denumirea de "spin electronic", în legătură cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotație a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este: "|s|=sħ=½ħ", astfel încât proiecția este: "s=mħ=±½ħ". După introducerea spinului electronului au fost fundamentate atât proprietățile magnetice ale substanțelor, cât și structura de multiplet a liniilor spectrale emise
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
căreia electronul posedă, pe lângă momente orbitale, și momente cinetic și magnetic proprii. Aceste momente au primit denumirea de "spin electronic", în legătură cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotație a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este: "|s|=sħ=½ħ", astfel încât proiecția este: "s=mħ=±½ħ". După introducerea spinului electronului au fost fundamentate atât proprietățile magnetice ale substanțelor, cât și structura de multiplet a liniilor spectrale emise de atomi. Una dintre cele mai remarcabile descoperiri asociate
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
au primit denumirea de "spin electronic", în legătură cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotație a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu al electronului este: "|s|=sħ=½ħ", astfel încât proiecția este: "s=mħ=±½ħ". După introducerea spinului electronului au fost fundamentate atât proprietățile magnetice ale substanțelor, cât și structura de multiplet a liniilor spectrale emise de atomi. Una dintre cele mai remarcabile descoperiri asociate cu fizica cuantică este faptul ca particulele elementare pot avea impuls unghiular nenul. Particulele
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
emise de atomi. Una dintre cele mai remarcabile descoperiri asociate cu fizica cuantică este faptul ca particulele elementare pot avea impuls unghiular nenul. Particulele elementare sunt particule ce nu pot fi divizate în unități mai mici, cum ar fi fotonul, electronul, si diferitele quarkuri. Studii teoretice și experimentale au arătat ca spinul acestor particule nu poate fi explicat prin postularea ideii că ele sunt compuse din particule și mai mici care se rotesc în jurul unui centru comun de masă; din câte
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
unghiular formulă 1, poate lua valori doar conform acestei relații: unde formulă 3 este constantă lui Planck redusă, iar "s" este un numar nenegativ întreg sau semiîntreg (0, 1/2, 1, 3/2, 2, etc.), denumit numărul cuantic de spin. De exemplu, electronii (care sunt particule elementare) sunt denumite particule cu "spin-1/2" deoarece spinul lor este "s = 1/2". Spinul fiecărei particule elementare are o valoare "S" fixă care depinde doar de tipul particulei, si nu poate fi modificat prin niciun mijloc
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
lor este "s = 1/2". Spinul fiecărei particule elementare are o valoare "S" fixă care depinde doar de tipul particulei, si nu poate fi modificat prin niciun mijloc cunoscut (deși este posibil să fie modificată direcția vectorului impuls unghiular). Fiecare electron are "s = 1/2". Alte particule elementare cu spin-1/2 sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925. Acesta afirmă că doi fermioni identici nu pot ocupa aceeași stare cuantică "simultan". O formulare mai riguroasă a acestui principiu este că, pentru doi fermioni identici, funcția de undă totală este antisimetrică. Pentru electronii dintr-un singur atom, înseamnă că doi electroni nu pot avea aceleași patru numere cuantice, adică dacă "n", "l", și "m" sunt aceleași, atunci "m" trebuie să fie diferit, astfel încât electronii să aibă spin opus. este unul din principiile cele
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
afirmă că doi fermioni identici nu pot ocupa aceeași stare cuantică "simultan". O formulare mai riguroasă a acestui principiu este că, pentru doi fermioni identici, funcția de undă totală este antisimetrică. Pentru electronii dintr-un singur atom, înseamnă că doi electroni nu pot avea aceleași patru numere cuantice, adică dacă "n", "l", și "m" sunt aceleași, atunci "m" trebuie să fie diferit, astfel încât electronii să aibă spin opus. este unul din principiile cele mai importante din fizică, în primul rând pentru că
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
fermioni identici, funcția de undă totală este antisimetrică. Pentru electronii dintr-un singur atom, înseamnă că doi electroni nu pot avea aceleași patru numere cuantice, adică dacă "n", "l", și "m" sunt aceleași, atunci "m" trebuie să fie diferit, astfel încât electronii să aibă spin opus. este unul din principiile cele mai importante din fizică, în primul rând pentru că cele trei tipuri de particule din care este compusă materia obișnuită — electroni, protoni, și neutroni — i se supun; astfel, toate particulele materiale prezintă
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
și "m" sunt aceleași, atunci "m" trebuie să fie diferit, astfel încât electronii să aibă spin opus. este unul din principiile cele mai importante din fizică, în primul rând pentru că cele trei tipuri de particule din care este compusă materia obișnuită — electroni, protoni, și neutroni — i se supun; astfel, toate particulele materiale prezintă comportament de ocupare a spațiului. Principiul de excluziune Pauli susține multe din proprietățile caracteristice ale materiei de la stabilitatea pe scară largă a materiei până la existența tabelului periodic al elementelor
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
astfel de sistem ar trebui să fie egală cu opusul său - și singura funcție de undă care satisface această condiție este funcția de undă nulă. Particulele cu funcții de undă antisimetrice se numesc fermioni—și respectă principiul de excluziune Pauli. În afară de electron, proton și neutron, în această categorie se mai înscriu neutrinii și quarkurile (din care sunt formați protonii și neutronii), precum și unii atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea, a devenit clar că atomii și moleculele cu perechi de electroni sau număr par de electroni sunt mai stabile decât cele cu număr impar de electroni. În celebrul articol din anul 1916 "Atomul și molecula" de Gilbert N. Lewis, de exemplu, regula trei din cele șase postulate ale comportamentului chimic afirmă
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea, a devenit clar că atomii și moleculele cu perechi de electroni sau număr par de electroni sunt mai stabile decât cele cu număr impar de electroni. În celebrul articol din anul 1916 "Atomul și molecula" de Gilbert N. Lewis, de exemplu, regula trei din cele șase postulate ale comportamentului chimic afirmă că atomul tinde să aibă
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea, a devenit clar că atomii și moleculele cu perechi de electroni sau număr par de electroni sunt mai stabile decât cele cu număr impar de electroni. În celebrul articol din anul 1916 "Atomul și molecula" de Gilbert N. Lewis, de exemplu, regula trei din cele șase postulate ale comportamentului chimic afirmă că atomul tinde să aibă un număr par de electroni în înveliș și mai ales
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
cele cu număr impar de electroni. În celebrul articol din anul 1916 "Atomul și molecula" de Gilbert N. Lewis, de exemplu, regula trei din cele șase postulate ale comportamentului chimic afirmă că atomul tinde să aibă un număr par de electroni în înveliș și mai ales opt electroni, aranjați în mod normal simetric în cele opt colțuri ale unui cub. În 1922 Niels Bohr a arătat că sistemul periodic al elementelor poate fi explicat pornind de la presupunerea că anumite numere de
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
celebrul articol din anul 1916 "Atomul și molecula" de Gilbert N. Lewis, de exemplu, regula trei din cele șase postulate ale comportamentului chimic afirmă că atomul tinde să aibă un număr par de electroni în înveliș și mai ales opt electroni, aranjați în mod normal simetric în cele opt colțuri ale unui cub. În 1922 Niels Bohr a arătat că sistemul periodic al elementelor poate fi explicat pornind de la presupunerea că anumite numere de electroni (cum ar fi 2, 8 și
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
în înveliș și mai ales opt electroni, aranjați în mod normal simetric în cele opt colțuri ale unui cub. În 1922 Niels Bohr a arătat că sistemul periodic al elementelor poate fi explicat pornind de la presupunerea că anumite numere de electroni (cum ar fi 2, 8 și 18) corespund unor "învelișuri închise" stabile. Pauli a căutat o explicație pentru aceste numere care erau la început doar empirice. În același timp, el încerca să explice rezultatele experimentale din efectul Zeeman în spectroscopia
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
spectroscopia atomică și în feromagnetism. El a găsit un indiciu esențial într-o lucrare din 1924 a lui E.C.Stoner care arăta că pentru o valoare dată a numărului cuantic principal (n), numărul de nivele de energie ale unui singur electron în spectrul metalelor alcaline într-un câmp magnetic extern, unde toate nivele de energie degenerate sunt separate, este egal cu numărul de electroni din învelișul închis al gazelor rare pentru aceeași valoare a lui n. Aceasta l-a condus pe
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
pentru o valoare dată a numărului cuantic principal (n), numărul de nivele de energie ale unui singur electron în spectrul metalelor alcaline într-un câmp magnetic extern, unde toate nivele de energie degenerate sunt separate, este egal cu numărul de electroni din învelișul închis al gazelor rare pentru aceeași valoare a lui n. Aceasta l-a condus pe Pauli la observația că numerele complicate de electroni din învelișurile închise pot fi reduse la regula simplă "un electron pe stare", dacă stările
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
magnetic extern, unde toate nivele de energie degenerate sunt separate, este egal cu numărul de electroni din învelișul închis al gazelor rare pentru aceeași valoare a lui n. Aceasta l-a condus pe Pauli la observația că numerele complicate de electroni din învelișurile închise pot fi reduse la regula simplă "un electron pe stare", dacă stările electronilor sunt definite folosind patru numere cuantice. Pentru acest scop, el a introdus un nou număr cuantic cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
egal cu numărul de electroni din învelișul închis al gazelor rare pentru aceeași valoare a lui n. Aceasta l-a condus pe Pauli la observația că numerele complicate de electroni din învelișurile închise pot fi reduse la regula simplă "un electron pe stare", dacă stările electronilor sunt definite folosind patru numere cuantice. Pentru acest scop, el a introdus un nou număr cuantic cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]