KorAP: Find »[drukola/base=elită & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...133 134 135 ...546 >

13,637 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

salariile mari și alte beneficii suplimentare, cum ar fi alocații lunare pentru familie și alte persoane aflate În Îngrijire sau reducerea taxelor proporțional cu numărul de persoane aflate În Îngrijire, vor constitui stimulente pentru creșterea natalității În cadrul acestui grup de elită, ceea ce ar fi dus la creșterea capitalului biologic al națiunii. O astfel de concepție despre stat se născuse din Încercarea de a Îmbunătăți statutul social al straturilor de practicanți de profesii din România, dezavantajând, implicit, orice alt grup social, pentru că

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
programelor care propuneau ca scop și alocau resurse În direcția menținerii marii majorități a cetățenilor În limitele „normalității” eugenice și mai puțin În favoarea celor care alegeau să Își concentreze eforturile și fondurile către reducerea numărului indivizilor disgenici și sporirea dimensiunilor elitei biologice 109. Banu părea un adept fidel al distribuției populației după o curbă În formă de clopot. Cu toate acestea, exista un punct important de divergență Între opinia lui Banu și cea a majorității adepților eugeniei din Marea Britanie, Statele Unite și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
o dată cu intrarea În vigoare a sufragiului universal, masculin, după primul război mondial, au constituit factori importanți ce au influențat modul În care eugeniștii percepeau provocările modernizării și gândeau soluțiile necesare rezolvării acestora. Vârful structurii sociale eugenice era ocupat de o elită „naturală”, compusă din bărbați de etnie română, care aveau o educație superioară și o dotare biologică sănătoasă și care, În plus, trebuiau să adopte o poziție apolitică și să se specializeze În profesii tehnice. Alături de aceștia, un alt strat privilegiat

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dotare biologică sănătoasă și care, În plus, trebuiau să adopte o poziție apolitică și să se specializeze În profesii tehnice. Alături de aceștia, un alt strat privilegiat În noua ordine socială urma să fie țărănimea, În dauna, În special, a vechii elite formate din oameni de afaceri neromâni, politicieni de profesie și funcționari din administrația publică, chiar dacă cei din urmă erau și ei bărbați români. Eugeniștii au Încercat să redefinească și relațiile de gen, susținând atitudinile tradiționale, care le atribuiau femeilor cu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mult mai intransigente atunci când Își propuneau să definească și să respingă alteritatea etnică. Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateritc "Intelectualii și clasa de mijloc \: definiții și dezbateri" Unul dintre subiectele cel mai Îndelung dezbătute de către intelectuali și de elita politică de-a lungul perioadei interbelice a fost problema definirii clasei de mijloc și stabilirea semnificației acesteia pentru dezvoltarea României moderne. Pe lângă unele texte bine cunoscute, precum lucrarea lui Ștefan Zeletin, Burghezia română, au existat multe alte eseuri și monografii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ale structurării claselor În secolele al XIX-lea și XX3. Cu toate acestea, putem considera că intelectualii români din acea perioadă aparțineau clasei de mijloc dacă luăm În considerare preferințele, nivelul de educație și șansele la o poziție stabilă, de elită, pe care cele două grupuri sociale le aveau În comun. Din acest punct de vedere, intelectualii, fie ei scriitori, critici de artă sau membri ai Academiei, se comportau În mod similar cu membrii clasei de mijloc antreprenoriale, de care Încercau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
devenit mai explicită În câteva texte despre eugenie publicate ulterior. Cu toate acestea, analiza citată mai sus conține deja indicii ale unei viziuni corporatiste a relațiilor sociale conform căreia conflictele dintre diferite pături sociale urmau să fie mediate de o elită intelectuală tehnocrată, aflată pe o treaptă de putere superioară. Atitudinea resentimentară vizavi de cei ce Își câștigaseră averea În timpul războiului prevala peste tot În Europa În anii ’20, În special printre soldații recent demobilizați. În cazul României, imperativul schimbării venea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
România, astfel de argumente au apărut În discursul public abia după primul război mondial și eugeniștii au jucat un rol important În construirea semnificației rolurilor de gen, pe baza atât a criteriilor de clasă, cât și a diferențelor biologice. Noua elită eugenicătc "Noua elită eugenică" După ce au atribuit intelighenției rolul de armată de „misionari”, eugeniștii au Încercat să definească atributele pe care acest grup trebuia să le dezvolte astfel Încât să reușească să cucerească poziția de vârf pe care o merita, ca

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
argumente au apărut În discursul public abia după primul război mondial și eugeniștii au jucat un rol important În construirea semnificației rolurilor de gen, pe baza atât a criteriilor de clasă, cât și a diferențelor biologice. Noua elită eugenicătc "Noua elită eugenică" După ce au atribuit intelighenției rolul de armată de „misionari”, eugeniștii au Încercat să definească atributele pe care acest grup trebuia să le dezvolte astfel Încât să reușească să cucerească poziția de vârf pe care o merita, ca elită naturală a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eugenicătc "Noua elită eugenică" După ce au atribuit intelighenției rolul de armată de „misionari”, eugeniștii au Încercat să definească atributele pe care acest grup trebuia să le dezvolte astfel Încât să reușească să cucerească poziția de vârf pe care o merita, ca elită naturală a României. Eugeniștii români lucrau cu o noțiune de elită bazată pe analiza geniului, elaborată de Galton la sfârșitul secolului al XIX-lea16. Eugeniștii considerau că selecția indivizilor cu calități superioare Înnăscute trebuia să constituie baza creării unei elite eugenice

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de „misionari”, eugeniștii au Încercat să definească atributele pe care acest grup trebuia să le dezvolte astfel Încât să reușească să cucerească poziția de vârf pe care o merita, ca elită naturală a României. Eugeniștii români lucrau cu o noțiune de elită bazată pe analiza geniului, elaborată de Galton la sfârșitul secolului al XIX-lea16. Eugeniștii considerau că selecția indivizilor cu calități superioare Înnăscute trebuia să constituie baza creării unei elite eugenice. O astfel de selecție urma să aibă În vedere atât sănătatea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ca elită naturală a României. Eugeniștii români lucrau cu o noțiune de elită bazată pe analiza geniului, elaborată de Galton la sfârșitul secolului al XIX-lea16. Eugeniștii considerau că selecția indivizilor cu calități superioare Înnăscute trebuia să constituie baza creării unei elite eugenice. O astfel de selecție urma să aibă În vedere atât sănătatea generală (lipsa patologiilor ereditare), cât și calitățile morale și intelectuale. La fel ca și Galton, În urmă cu câteva generații, eugeniștii din România considerau că vocațiile erau, În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
atât sănătatea generală (lipsa patologiilor ereditare), cât și calitățile morale și intelectuale. La fel ca și Galton, În urmă cu câteva generații, eugeniștii din România considerau că vocațiile erau, În general, transmise ereditar, la fel ca și talentele speciale. Noua elită urma să fie selectată din rândurile unei mase de indivizi cu talente ereditare superioare și pe baza calităților lor speciale Înnăscute. În consecință, acești indivizi trebuiau să beneficieze de o educație specială și de o instruire adaptată responsabilităților pe care

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
importantă În acest raționament era alegerea acelei mase particulare de indivizi care aveau cel mai promițător potențial eugenic. Au exitat opinii destul de diverse cu privire la aspecte particulare, dar, În general, eugeniștii au căzut de acord asupra câtorva criterii fundamentale: membrii acestei elite urmau să fie bărbați cu un nivel superior de educație, specializați În anumite domenii tehnice, de la medicină pâna la igienă industrială și de la pedagogie până la analiza nutriției. De asemenea, deși nu Îl afirmau deschis, eugeniștii susțineau implicit criteriul etnic, o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
istoric și despre suferința și nedreptățile trecutului, care dominau mesajele altor grupări naționaliste, precum Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga 17. Dacă luăm În considerare doar această parte a argumentelor eugeniste despre modul În care urma să fie selectată noua elită eugenică, ele nu diferă foarte mult de opiniile exprimate de majoritatea intelectualilor și politicienilor români ai perioadei respective. Noutatea conținută În argumentele eugeniste era reprezentată de punerea accentului pe necesitatea de a Înlocui politicienii de profesie din toate pozițiile oficiale

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
endemice, ci și faptul că opinia publică valida statutul social Înalt al politicianului. De aceea, eforturile lor se Îndreptau În mare măsură În direcția expunerii impactului esențial disgenic al acestor indivizi asupra națiunii ca Întreg și ofereau ca alternativă o elită a tehnicienilor cu calități biologice superioare. În opinia eugeniștilor, astfel de tehnocrați, datorită naturii profesiei lor, de medici, antropologi sau ingineri, aveau mai mult respect față de adevărul științific obiectiv și față de bunăstarea națiunii decât ar fi avut orice ideolog politic

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dar importante, dintre afecțiunile pe termen lung și cele pe termen scurt, pentru a evalua efectele lor asupra națiunii și a aplica obiectiv măsurile corective necesare. Astfel de noțiuni complet noi ofereau o alternativă modernistă atât pentru perspectiva conservator-aristocratică asupra elitelor, cât și pentru cea liberală. Diferența esențială dintre elitele tradiționale de tip ereditar și cele propuse de eugeniștii români era conținută În criteriul raționalist de selecție, care apela la conceptul de lege naturală și la alte noțiuni științifice, În contrast cu tradiția

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pe termen scurt, pentru a evalua efectele lor asupra națiunii și a aplica obiectiv măsurile corective necesare. Astfel de noțiuni complet noi ofereau o alternativă modernistă atât pentru perspectiva conservator-aristocratică asupra elitelor, cât și pentru cea liberală. Diferența esențială dintre elitele tradiționale de tip ereditar și cele propuse de eugeniștii români era conținută În criteriul raționalist de selecție, care apela la conceptul de lege naturală și la alte noțiuni științifice, În contrast cu tradiția privilegiilor susținute de legi și justificate de religie. Moldovan

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
susținute de legi și justificate de religie. Moldovan și discipolii săi nu Își doreau reîntoarcerea unei aristocrații a sângelui paternaliste, de tip ereditar, În sensul În care ea fusese Înțeleasă de conservatorii din secolul precedent. Mai degrabă, ei conceptualizau această elită tehnocrată ca pe o forță dinamică, a cărei poziție de putere se justifica nu numai prin calități ereditare (atributele superioare Înnăscute), ci și prin educație și capacitatea demonstrată de a acționa responsabil și imparțial În sensul creării premiselor dezvoltării sănătoase

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și cele ale creștinătății reprezintă, poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității ca elită ereditarătc "Contestarea intelectualității ca elită ereditară" În anii ’30, intelectualitatea devenise, aparent, o problemă În România. Numeroase analize discutau problema „suprapopulării universităților” sau pe cea complementară a „șomajului intelectual”. Într-o lucrare care se referea la acest al doilea aspect

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității ca elită ereditarătc "Contestarea intelectualității ca elită ereditară" În anii ’30, intelectualitatea devenise, aparent, o problemă În România. Numeroase analize discutau problema „suprapopulării universităților” sau pe cea complementară a „șomajului intelectual”. Într-o lucrare care se referea la acest al doilea aspect, Banu afirma că, „În măsura În care șomajul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
către menținerea ordinii, păstrând În permanență distanța Între critica liberalismului și a pluralismului parlamentar și potențialele sale interpretări extremiste. Chiar dacă aceste analize, care reliefau aspectele negative ale democrației, contribuiau la legitimarea soluțiilor violente, extremiste pentru problemele României, mulți membri ai elitelor universitare Își mai căutau Încă refugiul intelectual În potențialul progresist al argumentelor științifice, raționale ce fundamentau ideile eugeniste, fără să interogheze implicațiile lor dincolo de intențiile lor imediate și explicite. Alți susținători ai eugeniei nu vedeau o problemă În creșterea numărului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
felul celor realizate de Manuilă subliniau, În primul rând, obligația statului de a asigura o selecție mai bună și de a utiliza mai bine capitalul uman. Accentul pus pe necesitatea ca guvernul să Își asume responsabilitatea, dar și controlul noii elite era o consecință firească a viziunii eugeniste a statului ca protector natural al sănătății prezente și viitoare a națiunii. Alți autori abordau problema șomajului intelectual Într-o manieră cu totul diferită, având ca temă centrală posibilitatea indivizilor de a alege

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Naționale, la sfârșitul perioadei interbelice, pare să fi marcat victoria deplină a acestei viziuni În detrimentul celei promovate de Negulescu. Țărănimea și elanul vitaltc "Țărănimea și elanul vital" Un alt aspect important al ierarhiei sociale eugenice se referea la țărănime. Chiar dacă elita eugenică urma să fie, cel mai probabil, selectată din rândurile intelectualilor, a căror poziție socială privilegiată demonstra potențialul lor biologic și capacitatea de dezvoltare, populația rurală avea calitatea de a fi sursa cea mai sănătoasă, cu cel mai mare potențial

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cel mai probabil, selectată din rândurile intelectualilor, a căror poziție socială privilegiată demonstra potențialul lor biologic și capacitatea de dezvoltare, populația rurală avea calitatea de a fi sursa cea mai sănătoasă, cu cel mai mare potențial de reîmprospătare a acestei elite. Toți adepții eugeniei păreau să fie de acord că satul era „marele rezervor de unde se premenesc și se alimentează energiile constructive ale Țării...”31. Țăranii reprezentau o resursă umană neexploatată, un repozitoriu de tradiție și cheia purității etnice a națiunii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]