3,534 matches
-
ședința extraordinară, a luat hotărârea solemnă că "după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe intreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefala Ortodoxă". Pe parcursul anului 1927 Adunarea Eparhiala de la Chișinău a adresat Sfanțului Sinod cererea că Arhiepiscopia Chișinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt din partea Sfanțului Sinod de la București rangul de mitropolit al
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
puterea ordinară de jurisdicție, care fusese deținută până atunci provizoriu de către Alexandru Todea, cu toate drepturile și îndatoririle ei. Ca și în eparhiile de Oradea și Maramureș, nici la Cluj nu a avut loc instalarea canonică a episcopului în catedrala eparhială, aceasta fiind ocupată în acel moment de către Biserica Ortodoxă Română. La 20 iulie 1994, ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite în apărarea creștinismului în timpul persecuției comuniste, Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de Arhiepiscop "ad
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
tipografie, a înființat și susținut un seminar teologic, o facultate de teologie (pentru care a construit un sediu modern) și un post bisericesc de radio. Este unul dintre primii episcopi ortodocși care au organizat activitatea socială a bisericii la nivel eparhial. Între anii 1996-2008 a fost decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. În ședinta din 18 martie 2011 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a fost ales în funcția de arhiepiscop al Arhiepiscopiei
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
extraordinară, a luat hotărârea solemnă ca „"după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă"“. În parcursul anului 1927 Adunarea Eparhială de la Chișinău a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chișinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare, arhiepiscopul Gurie Grosu a primit din partea Sfântului Sinod de la București rangul de mitropolit al
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
1885-1889), susținându-și lucrarea de licență în 1892. Devine apoi paroh al Bisericii “Sf. Ilie” din Bârlad (1892-1918). Datorită calităților sale duhovnicești și misionare a îndeplinit și alte funcții: protoiereu de Tutova (1900-1902), membru (1897-1900) și președinte (1906-1909) al Consistoriului Eparhial Huși, apoi membru al Consistoriului Superior (1909-1918). A predat între anii 1881-1918 (cu excepția anilor de studii la București) ca profesor de religie și filosofie la diferite școli bârlădene: Școala Normală, Liceul “Gh. Roșca Codreanu”, Școala secundară de fete “Nicolae Roșca
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
de Alba Iulia într-un mod controversat, prin încălcarea canoanelor bisericești, nedreptate care i-a cauzat și un atac cerebral. Locul său la Alba Iulia a fost luat de Andrei Andreicuț, cel care a condus mișcarea de înlăturare din scaunul eparhial a episcopului Emilian. În data de 4 aprilie 1990 episcopul Emilian Birdaș a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, cu titlul “Arădeanul". La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînființatei Eparhii a
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
Streza și arhimandritul mitrofor al Bisericii Armene, dr. Zareh Baronian. Profesorul Braniște a îndeplinit și funcții în administrația patriarhală, cum ar fi cea de vicepreședinte al Comisiei de Pictură a Patriarhiei Române (1968-1983), pentru un timp membru cleric al Adunării Eparhiale și al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și membru în Comitetul tehnic al Institutului Biblic și de Misiune. A participat la întruniri ecumeniste peste hotare (mai ales la consfătuirile de la Chambesy în legătură cu data serbării Sfintelor Paști), susținând conferințe în Austria
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
al Bisericii Armene, dr. Zareh Baronian. Profesorul Braniște a îndeplinit și funcții în administrația patriarhală, cum ar fi cea de vicepreședinte al Comisiei de Pictură a Patriarhiei Române (1968-1983), pentru un timp membru cleric al Adunării Eparhiale și al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și membru în Comitetul tehnic al Institutului Biblic și de Misiune. A participat la întruniri ecumeniste peste hotare (mai ales la consfătuirile de la Chambesy în legătură cu data serbării Sfintelor Paști), susținând conferințe în Austria, Franța, Germania, Anglia. Prof.
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
în apropiere de vechea biserică. În anul 1993, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucoinei a reînființat schitul cu hramul "Vovidenia" ("Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" - 21 noiembrie), ca paraclis mitropolitan, sub directa coordonare administrativă și economică a Centrului Eparhial Iași. În anul 2005, schitul a ieșit de sub administrarea directă a Mitropoliei, devenind mănăstire autonomă. Schitul are o obște de călugări, care are scopul să reînvie viața monahală în acea localitate. S-a construit un corp de chilii din lemn
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
atât programul catehetic „Hristos împărtășit copiilor”, cât și diferite conferințe ale credincioșilor giurgiuveni. Între aceste centre se numără Centrul Cultural-Pastoral „Meletie Arhimandritul” din incinta mănăstirii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Centrele Cultural-Misionare „Sfântul Ioan Valahul” și „Nichifor Crainic” din incinta Centrului Eparhial, Centrul Cultural „Radu Șerban” din incinta mănăstirii Comana, Centrul Cultural „Dimitrie Bolintineanu” de la parohia Bolintin-Vale, și Centrul Pastoral-Misionar „Sfânta Muceniță Filofteia” de la parohia Joița. În anul 2012, în ziua de 20 decembrie Episcopia Giurgiului, a achiziționat conacul Drugănescu, situat în
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
Sâmbăta și Potlogi. Aici, Episcopia Giurgiului a început să amenajeze: Centrul Pastoral-Cultural „Gavril Drugănescu”, sediul protoieriei Bolintin, un muzeu etnografic al Episcopiei Giurgiului și un centru de restaurare al obiectelor de patrimoniu din eparhie. De asemenea, a fost înființată Editura Eparhială și Muzeul eparhial. Activitatea editorială a Editurii Episcopiei Giurgiului cuprinde apariția publicației lunare „Revista Ortodoxă”, precum și o serie de studii și cărți cu conținut teologic și duhovnicesc. Din anul școlar 2008-2009, Seminarul Teologic din Giurgiu poartă numele celui de al
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
Aici, Episcopia Giurgiului a început să amenajeze: Centrul Pastoral-Cultural „Gavril Drugănescu”, sediul protoieriei Bolintin, un muzeu etnografic al Episcopiei Giurgiului și un centru de restaurare al obiectelor de patrimoniu din eparhie. De asemenea, a fost înființată Editura Eparhială și Muzeul eparhial. Activitatea editorială a Editurii Episcopiei Giurgiului cuprinde apariția publicației lunare „Revista Ortodoxă”, precum și o serie de studii și cărți cu conținut teologic și duhovnicesc. Din anul școlar 2008-2009, Seminarul Teologic din Giurgiu poartă numele celui de al V-lea patriarh
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
special în organizarea conferințelor de spiritualitate; - tuns în monahism la Catedrala episcopală din Giula (1999); - hirotonit ierodiacon (6 august 1999) și ieromonah (7 august 1999); - Superior al Paraclisului Episcopal din Bichiș (2001-2006); - Eclesiarh al Catedralei Episcopale din Giula (2002-2006); - Secretar eparhial de limba română al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (2003-2006); - preot slujitor în parohia Otlaca Pustă (2003-2006) și în alte parohii, cu delegația Chiriahului. În parohia Otlaca Pustă a asigurat și predarea orelor de Religie pentru copiii români de la școala
Paisie Gheorghe () [Corola-website/Science/308645_a_309974]
-
La data de 1 martie 1981 a fost hirotonit ierodiacon de către mitropolitul Teoctist Arăpașu, ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În anul 1982 a fost hirotesit arhidiacon tot de mitropolitul Teoctist Arăpașu, iar în 1985 a fost transferat la Centrul Eparhial de la Iași, unde a avut mai multe funcții: prim-arhidiacon al Catedralei mitropolitane din Iași, secretar al mitropolitului Teoctist, corector la revista „Mitropolia Moldovei și Sucevei” și econom mitropolitan. În anul 1990 a fost numit secretar al noului mitropolit al
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
iunie 2009, la Reședința patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul a fost ridicat la rangul de Episcop vicar. În ziua de 13 decembrie 2014 Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în consultare cu Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului au desemnat prin vot secret drept candidați la scaunul vacant de Arhiepiscop al Eparhiei Romanului și Bacăului pe Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului și pe Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
din Caransebeș, a târnosit 20 altare noi și a efectuat peste 250 de vizite pastorale. Prin purtarea de grijă a Prea Sfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a fost creat în luna mai a anului 2006, în cadrul structurilor administrative ale Centrului Eparhial, Departamentul pentru Tineret al Episcopiei Caransebeșului, care desfășoară o amplă și dinamică lucrare cu tinerii acestor locuri încărcate de credință și istorie. Din punct de vedere administrativ-economic și gospodăresc, în cei doi ani de activitate a târnosit și a deschis
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
divine publice în noua catedrală. A mutat într-un sediu nou Seminarul Teologic din Caransebeș, unde cadrele didactice și elevii seminariști beneficiază de săli de cursuri moderne, cămin și cantină nou amenajate și utilate la standardele actuale. A reamenajat Centrul Eparhial, a mutat întru-un sediu nou magazinul Diecezana din Caransebeș și a inaugurat alte 5 magazine de obiecte bisericești în cuprinsul Eparhiei. A înființat la Centrul Eparhial ateliere de croitorie bisericească, de pictură bisericească bizantină și a retehnologizat atelierul de
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
cămin și cantină nou amenajate și utilate la standardele actuale. A reamenajat Centrul Eparhial, a mutat întru-un sediu nou magazinul Diecezana din Caransebeș și a inaugurat alte 5 magazine de obiecte bisericești în cuprinsul Eparhiei. A înființat la Centrul Eparhial ateliere de croitorie bisericească, de pictură bisericească bizantină și a retehnologizat atelierul de lumânări al Eparhiei, amenajându-le în complexul eparhial spații special destinate pentru desfășurarea activității în condiții propice. Din punct de vedere cultural, a încurajat revalorizarea trecutului Bisericii
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
Diecezana din Caransebeș și a inaugurat alte 5 magazine de obiecte bisericești în cuprinsul Eparhiei. A înființat la Centrul Eparhial ateliere de croitorie bisericească, de pictură bisericească bizantină și a retehnologizat atelierul de lumânări al Eparhiei, amenajându-le în complexul eparhial spații special destinate pentru desfășurarea activității în condiții propice. Din punct de vedere cultural, a încurajat revalorizarea trecutului Bisericii Ortodoxe din Caraș-Severin prin studierea și evidențierea personalității Ierarhilor din scaunul istoric al Episcopiei Caransebeșului. A sprijinit lansarea „Monografiei Episcopiei Caransebeșului
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
lumea oamenilor de cultură laici. A scris numeroase articole, note și comentarii în revistele și publicațiile bisericești. A acordat interviuri la posturile de radio și de televiziune, participând la diferite emisiuni pe teme religioase, culturale și sociale. Este președintele revistei eparhiale "Foaia Diecezană". A inaugurat 2 expoziții permanente de icoane vechi din zona Banatului Monatan, precum și de carte veche bisericească la demisolul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” din Caransebeș și la sediul Centrului Eparhial de pe Str. Episcopiei nr. 11. Activitatea socială s-
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
teme religioase, culturale și sociale. Este președintele revistei eparhiale "Foaia Diecezană". A inaugurat 2 expoziții permanente de icoane vechi din zona Banatului Monatan, precum și de carte veche bisericească la demisolul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” din Caransebeș și la sediul Centrului Eparhial de pe Str. Episcopiei nr. 11. Activitatea socială s-a concretizat prin înființarea în colaborare cu mai multe instituții a Centrului de servicii sociale „Sf. Vasile cel Mare” din Caransebeș și a demarat noi proiecte sociale care se află în curs
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
colaborare cu mai multe ONG-uri din județ dar și cu diverși furnizori de servicii sociale ai administrației locale. Prin purtarea de grijă a Preasfinției Sale a fost creat în luna mai a anului 2006, în cadrul structurilor administrative ale Centrului Eparhial, Departamentul pentru Tineret al Episcopiei Caransebeșului, care desfășoară o amplă și dinamică lucrare cu tinerii acestor locuri încărcate de credință și istorie.
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
biserica din Leorda-Comănești, județul Bacău (1957-1967), la biserică „Sf. Nicolae” din Bacău (1972-1978); în același timp a reconstruit biserică parohiala din satul natal Măgirești. Din anul 1955 a îndeplinit următoarele funcții administrative: secretar al Protoeriei Moinești (1956-1972), membru al Adunării Eparhiale Român și delegat în Adunarea Națională Bisericească (1962-1972), Președinte al Consistorului Eparhial al Episcopiei Românului și Hușilor (1972-1978), după care, în urma unei bogate experiențe acumulate, i-a fost încredințată funcția de Vicar administrativ al acestei episcopii (1978-1985). După moartea soției
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
1972-1978); în același timp a reconstruit biserică parohiala din satul natal Măgirești. Din anul 1955 a îndeplinit următoarele funcții administrative: secretar al Protoeriei Moinești (1956-1972), membru al Adunării Eparhiale Român și delegat în Adunarea Națională Bisericească (1962-1972), Președinte al Consistorului Eparhial al Episcopiei Românului și Hușilor (1972-1978), după care, în urma unei bogate experiențe acumulate, i-a fost încredințată funcția de Vicar administrativ al acestei episcopii (1978-1985). După moartea soției sale (1971), a fost ales Arhiereu-Vicar al Episcopiei Românului și Hușilor, cu
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
desființarea acesteia, a trecut pe pamant transilvan, la Institutul Teologic Universitar din Cluj (1948-1950). Aici a obținut și diplomă de licență în Teologie, în anul 1950. După căsătorie (cu Ana Munteanu) a fost hirotonit diacon (în mai 1952 în Catedrală eparhiala din Român) iar în 29 iunie același an, preot, în catedrală episcopala din Huși. Vreme de peste trei decenii a păstorit cu mult devotament preoțesc la mai multe parohii din județul Bacău, unde a înfrumuset at, a reparat și extins atât
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]