6,495 matches
-
nimănui nefiindu-i nici o milă de săraca tară", scrie Letopisețiul despre aceasta... Iar după ce în luna octombrie Vodă a condus până la Dunăre pe sultanul Mehmet, care se întorcea de la războiul cu Polonia, a venit la Huși, iar acolo, preoții de la Episcopie l-au rugat să le învoiască scuteala ce o aveau mai dinainte. Și el, la 13 octombrie 1675 a dat iarăși carte de iertăciune. Nenorociri în țară s-au întâmplat și după aceea, în 1711, după alianța lui Dimitrie Cantemir
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dat iarăși carte de iertăciune. Nenorociri în țară s-au întâmplat și după aceea, în 1711, după alianța lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare al Rusiei, când a venit asupra țării urgia turcilor învingători, iar în urma bătăliei de la Stănilești, Episcopia din Huși „a fost din nou arsă și prădată de tătari, astfel că, tot ce făcuse episcopul Sava până atunci iarăși s-a nimicit". Și elepiscopul - „din nou a început a cere mila domnească". Tabloul dezastrului de la 1711 este cutremurător
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării Moldovei, singurul stăpânitor, prieten al țării Moskicești, serenissimus, era titlul pe care îl da și păstra Împăratul celui care avea să facă „Descrierea Moldovei". Înlocuind pe Dimitrie Cantemir la domnie, domnul cel nou - Nicolae Mavrocordat - a socotit „pentru sfânta Episcopie din târgul din Huși, care fiind la aceste vremi de răscoală, au ars-o tătarii și au dezbrăcat-o de toate ce a avut", s-a milostivit și a dat „o bucată de loc domnesc ce se cheamă Pleșa" dintr-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceste vremi de răscoală, au ars-o tătarii și au dezbrăcat-o de toate ce a avut", s-a milostivit și a dat „o bucată de loc domnesc ce se cheamă Pleșa" dintr-o latură a Hușului, cu tot venitul Episcopiei. Prada căzăcească, turcească și tătărască în țară, deci și la mânăstiri s-a întâmplat să fie și în anii 1739 și 1740, când din nou Episcopia a fost prădată și averea sa, până și de odăjdiile bisericești. În anul 1740
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
loc domnesc ce se cheamă Pleșa" dintr-o latură a Hușului, cu tot venitul Episcopiei. Prada căzăcească, turcească și tătărască în țară, deci și la mânăstiri s-a întâmplat să fie și în anii 1739 și 1740, când din nou Episcopia a fost prădată și averea sa, până și de odăjdiile bisericești. În anul 1740 tătarii au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat până și hrisoavele, atât ale mănăstirii cât și ale Episcopiei - puse la adăpost, spre asigurare, acolo. Urmare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
anii 1739 și 1740, când din nou Episcopia a fost prădată și averea sa, până și de odăjdiile bisericești. În anul 1740 tătarii au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat până și hrisoavele, atât ale mănăstirii cât și ale Episcopiei - puse la adăpost, spre asigurare, acolo. Urmare, după jăluirea episcopului Teofil, Vodă Ghica, la 12 septembrie 1741 dă hrisov de scutire a 20 de scutelnici de dabile la „o sumă de vite ce ar avea Episcopia". „Dejma din viele ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mănăstirii cât și ale Episcopiei - puse la adăpost, spre asigurare, acolo. Urmare, după jăluirea episcopului Teofil, Vodă Ghica, la 12 septembrie 1741 dă hrisov de scutire a 20 de scutelnici de dabile la „o sumă de vite ce ar avea Episcopia". „Dejma din viele ce se află pe proprietatea Episcopiei" a invocat-o și episcopul Ieroteiu, care la 24 aprilie 1745 obține carte de la domnul Ion Mavrocordat care îi recunoaște dreptul de a lua dejma și ordonă vedrarilor domnești „ a nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asigurare, acolo. Urmare, după jăluirea episcopului Teofil, Vodă Ghica, la 12 septembrie 1741 dă hrisov de scutire a 20 de scutelnici de dabile la „o sumă de vite ce ar avea Episcopia". „Dejma din viele ce se află pe proprietatea Episcopiei" a invocat-o și episcopul Ieroteiu, care la 24 aprilie 1745 obține carte de la domnul Ion Mavrocordat care îi recunoaște dreptul de a lua dejma și ordonă vedrarilor domnești „ a nu se amesteca". Poziția geografică a Fălciului față de Huși a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drumul mare", pe unde turcii și tătarii erau mereu în expediții, în Basarabia, Bender și Hotin, făcând mari necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau luați de cei ai domniei și la diferite beilicuri și angării ale cârmuirii. Și așa Episcopia nu se descurca și nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau luați de cei ai domniei și la diferite beilicuri și angării ale cârmuirii. Și așa Episcopia nu se descurca și nu putea ieși din propria-i sărăcie. Tânguindu-se la Domnie, Inochente cere și obține „strămutarea autorităților de la Huși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau luați de cei ai domniei și la diferite beilicuri și angării ale cârmuirii. Și așa Episcopia nu se descurca și nu putea ieși din propria-i sărăcie. Tânguindu-se la Domnie, Inochente cere și obține „strămutarea autorităților de la Huși iarăși la Fălciu - vechea lor reședință" (20 noiembrie 1757). Schimbându-se Domnia în anul următor, la 15
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Organic. Teslăria care se cerea a se executa la acareturile domnești, tot prin angării se realiza. De aceea, în cartea lui Vasile Vodă la 1645, dată către șoltuzii și pârgarii de la Huși pentru apărarea de angării a vecinilor și poslușnicilor Episcopiei, se spune: să nu „învălui la podvode, la olăcării, la teslării sau alte mâncături a târgului"... Gheața era o trebuință a curții domnești, mai ales pe timp de vară și era asigurată de populație tot ca angărie. „Să nu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cai de olac, nici care de fân, nici la teslărie, nici la gheață, nici la alte lucruri ce sunt pe târg", spunea Vasile Vodă în cartea sa la 1650, către șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții de Huși, pentru scutirea satelor Episcopiei, unde printre alte angării este enumerată și gloaba numită gheața. Gheața care se tăia și se căra la Domnie de către cei globiți. Seul, ceara și mierea serveau tot curții domnești și se luau pentru a servi unor trebuințe ale curții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
luau pentru a servi unor trebuințe ale curții, la făcutul săpunului, a lumânărilor și a opaițurilor pentru luminarea curții palatului. La început ele s-au perceput în natură, iar mai târziu și în bani. „Să lăsați în pace poslușnicii sfintei Episcopii de său și de ceară și de cheltuială și de podvoade și de cai de olac și de miere și de alte mărunțișuri" se spunea în cartea lui Iliașu Alexandru Vodă, la 1666, apărând poslușnicii Episcopiei de dările enumerate. Vamă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în pace poslușnicii sfintei Episcopii de său și de ceară și de cheltuială și de podvoade și de cai de olac și de miere și de alte mărunțișuri" se spunea în cartea lui Iliașu Alexandru Vodă, la 1666, apărând poslușnicii Episcopiei de dările enumerate. Vamă plăteau la 1674 locuitorii pentru obiectele și bunurile pe care le aduceau de vânzare la târg. Pentru scutirea poslușnicilor și a coloniștilor Episcopiei de astfel de dări, Dumitrașcu Cantacuzin, în cartea sa de la 1674, poruncește vameșilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mărunțișuri" se spunea în cartea lui Iliașu Alexandru Vodă, la 1666, apărând poslușnicii Episcopiei de dările enumerate. Vamă plăteau la 1674 locuitorii pentru obiectele și bunurile pe care le aduceau de vânzare la târg. Pentru scutirea poslușnicilor și a coloniștilor Episcopiei de astfel de dări, Dumitrașcu Cantacuzin, în cartea sa de la 1674, poruncește vameșilor din Huși: „să le dea bună pace, să nu-i învăluiască pentru vamă... din ce s-or aduce să vândă... Iar când vor aduce pește, său, sare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau cepăritul se numea dreptul pe care îl avea și pe la 1831 Episcopiea de a lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la pârgarii de acolo, li se punea în vedere că, la scoaterea târgului ca să secere pânea domniei sale, dar și a comișeilor, care vor face fânul domniei sale acolo, la târg, să aibă „a lăsa foarte în pace satele sfintei mănăstiri a Episcopiei. Întru nimica să nu le învăluiți satele Episcopiei la nevoile târgului... ca târgul să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vedere că, la scoaterea târgului ca să secere pânea domniei sale, dar și a comișeilor, care vor face fânul domniei sale acolo, la târg, să aibă „a lăsa foarte în pace satele sfintei mănăstiri a Episcopiei. Întru nimica să nu le învăluiți satele Episcopiei la nevoile târgului... ca târgul să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija Voievod (1662
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija Voievod (1662) exista un hrisov, fără dată, prin care este întărită proprietatea Episcopiei pe o bucată de loc din satul Broscenii - recunoscută proprietate printr-o hotarnică din vremea lui Vasile Voievod (1646). Episcopul Serafim îi descrie Domnului starea de sărăcie a Episcopiei și îl roagă ca să „redea Episcopiei dejma de vin și de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1662) exista un hrisov, fără dată, prin care este întărită proprietatea Episcopiei pe o bucată de loc din satul Broscenii - recunoscută proprietate printr-o hotarnică din vremea lui Vasile Voievod (1646). Episcopul Serafim îi descrie Domnului starea de sărăcie a Episcopiei și îl roagă ca să „redea Episcopiei dejma de vin și de pâne de pe întreaga moșie de la Broscenii", cerere care i se satisface: „. am dat părintelui și rugătorului nostru Episcop de Huși ca să ia de a dece (a zecea) din vin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin care este întărită proprietatea Episcopiei pe o bucată de loc din satul Broscenii - recunoscută proprietate printr-o hotarnică din vremea lui Vasile Voievod (1646). Episcopul Serafim îi descrie Domnului starea de sărăcie a Episcopiei și îl roagă ca să „redea Episcopiei dejma de vin și de pâne de pe întreaga moșie de la Broscenii", cerere care i se satisface: „. am dat părintelui și rugătorului nostru Episcop de Huși ca să ia de a dece (a zecea) din vin și din pâne și din tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]