3,970 matches
-
lui, porcul, res extensa, În mijlocul uitării ființei. În condiții optime de viață fiziologică, la 20ș, singurătatea se arată În imensitatea transparenței ei, iar efortul de a-i pîngări imperiul cu matitatea unor obiecte sau activități concrete merită să fie considerat eroic. Oglinzile la Echenoz, televiziunea la Toussaint și musca la Oster sînt simbolurile acestui labirint de sticlă, ale dîrelor acestui cer veșnic senin pe suprafața căruia eroii minimaliști dau orice să apară un nor - unul singur care să le distragă privirea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ieșirii dintre limite diferă, ca finalitate ontologică, de limbajul lui Blaga din Dați-mi un trup voi munților ori din Dar munții unde-s? Altul e impulsul ascensional, privirile lui C. (Către cer, Piscul) urmărind mai degrabă grandoarea, prometeismul, exteriorizarea eroică; întrebările lui, deloc dubitative, sunt ale unui personaj esențialmente afirmativ, cu genunchi de „oțel” - ins destinat unor uimitoare gesta, hotărât să înlăture „glodul”, să opună ezitantului „poate” pe imperativul „trebuie”. Un drum, o „cărăruie” cu „troscoțel” și „nalbe”, un „tren
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
mare lină -/ Natură, în mormântul meu, / E totul cald, că e lumină!”). Baladele sunt altă direcție în care se exersează imaginația reconstructivă, cu dominantă dramatică, a poetului. Lipsindu-i însă înzestrarea romantică, puterea imaginației, timbrul patetic și încercând în cadru eroic sau legendar jocul rolurilor, el ajunge nu o dată la teatralism (Regina ostrogoților, El Zorab). Structura clasicismului său popular se valorifică în baladele cu subiect autohton Crăiasa zânelor, Vântoasele, Pe plaiul muntelui și, mai ales, în Nunta Zamfirei și Moartea lui
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
direct sentimentelor justițiare, setei de dreptate socială și libertate națională. Stilul aspru, încordat, mulat pe tiparul revărsării de obidă țărănească, și o sobrietate lineară (lipsesc complet tropii) fac din Noi vrem pământ! o capodoperă a poeziei sociale și politice. Idealul eroic, care este una dintre ipostazele energetismului coșbucian, explică aplecarea poetului asupra eposului național, ilustrat în maniera grandorii legendare (Pașa Hassan) sau, neostentativ, prin surprinderea resorturilor direct omenești - speranța, legătura cu pământul - ale eroismului (în „cronica” Războiului pentru Independență din Cântece
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
aplecarea poetului asupra eposului național, ilustrat în maniera grandorii legendare (Pașa Hassan) sau, neostentativ, prin surprinderea resorturilor direct omenești - speranța, legătura cu pământul - ale eroismului (în „cronica” Războiului pentru Independență din Cântece de vitejie). C. a crezut într-o morală eroică a vieții și în rolul de exponent al durerilor și bucuriilor poporului său („Sunt suflet din sufletul neamului meu/ Și-i cânt bucuria și-amarul” - Poetul). El a creat o operă de orientare fundamental clasică și de sensibilitate românească, sinteză
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
sociologice a lui Dimitrie Gusti l-au constituit studiile rurale, iar etapizarea pe care Emanuil Bucuța o propune pentru activitatea instituționalizată a Școlii, de la inițiativa Arhivei și până în 1934, este în mare măsură aplicabilă și evoluției studiilor rurale. După perioada „eroică” și cea organizatorică (1913-1921; 1921-1924), urmează perioada marilor afirmări - o putem numi „creatoare” - care începe cu ancheta de teren de la Goicea Mare (1925), continuă cu cea de la Fundul Moldovei din 1928 și atinge o perioadă de înflorire prin anii 1933-1934
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele mai interesante scrieri ale sale antebelice, Problema utopiei, chiar dacă pentru Freyer schimbarea este intrinsecă spiritului uman, sau poate chiar din acest motiv 3, el consideră că fluxul istoriei poate fi stăvilit și chiar menținut într-o formă anume - cea eroică - a existenței umane. Utopiile trecutului, de la Platon, trecând prin Morus, Campanella, până la cele mai recente, toate au în comun, consideră Freyer, aceeași gravă eroare. Deși creatorii lor erau convinși de faptul că utopiile lor sunt construite pe principii științifice, nici unul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acum, dar purtând pecetea contaminării de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film, cărțile de învățătură pentru pionieri, textele omagiale, romanele populare, poeziile patriotice și revoluționare, folclorul nou, piesele de teatru partinic, documentarele propagandistice, povestirile eroice pentru copii, antologiile și abecedarele. Te fascinează să citești în altă cheie texte care, sub masca onorabilității, au avut o certă intenționalitate ideologizantă, partinică, festivistă. Autorii acestei recuperări își propun să contracareze operația de „ștergere a urmelor”, pe care unii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pistruiatul lui Francisc Munteanu sau „aventurierii” lui Chiriță din Cireșarii, care contribuie la prinderea unui agent străin venit să fure secretele unor invenții românești. Toate aceste opere literare sunt lucrate după rețeta propagandei comuniste, amestecată ingenios cu ingrediente ca ficțiunea eroică, libertatea liber consimțită, nevoia de aventură și depășire, specifice adolescenței. Cititorul neavizat gustă desigur aventura, se îmbibă de sentimente frumoase, fără să sesizeze că este supus unui program de prelucrare, de modificare din exterior a viziunii sale despre lume. Toate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de plenitudine se traduce în mari fraze retorice, în plăcerea de a comunica, nu cu măsură, nu sistematizând la rece, ci capricios, schimbător de la o clipă la alta. Grandiosul, suavul, grotescul infuzează jurnalul drumețului, ce se desfășoară sinuos, între poza eroică și figurația comică. Călătorul evocă întâlniri cu gazdele de prin sate ori popasuri pe la mănăstiri, vrea să eternizeze tablouri unice: răsărituri și apusuri de soare, perspective panoramice, codrii deși, abia străbătuți de întortocheate cărări. Dacă în realitatea cea aievea nu
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
frânarea de sine și altele. Valoarea caracterizantă a virtuților a fost mai puțin reținută decât cea a temperamentelor, atunci când a început să se instituie psihologia științifică, din mai multe motive. Unul este relativa lor variație în timp. De exemplu, epoca eroică evaluează pozitiv curajul și forța ce învinge în luptă, pe când epoca capitalistă în ascensiune cultivă munca perseverentă și tendința la economisire, până la zgârcenie. Un alt motiv a fost faptul că nu toate doctrinele etice au fost la fel de mult interesate de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ieremie Valahul. 1556-1625, Cluj, 1926; Zorile Unirii în Banat, Lugoj, 1929; Unirea cu Roma și revoluția lui Horia, București, 1935; Timoteiu Cipariu, București, 1937; Ioan Micu Moldovan, zis Moldovănuț, Cluj, 1937; Busturi sufletești, Cluj, 1937; Forțele latinității regeneratoare. Un suflet eroic uitat: dr. Ioachim C. Drăgescu, Cluj, 1938; Gheorghe Șincai, București, 1939; M-am pornit la școală. Amintiri, Cluj, 1939; Însemnări din închisoare și exil (1917-1918), I-II, îngr și introd. Valentin Orga, Maria Aldea și Cosmin Budeancă, Cluj-Napoca, 2002. Repere
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
Basarab este o saga de secol XIV. Deși poate fi încadrat în literatura de consum, scrisul lui D. este elaborat, de un nivel stilistic peste medie, cărțile lui reprezentând un debușeu clasic, un subterfugiu al adolescenților, refugiați ficțional în vremuri eroice, demult apuse, în contrast cu ceea ce se întâmpla în anii ’70. Succesul este explicabil, cred criticii, și datorită resuscitării romanului istoric pe considerente naționaliste, „boierimea valahă” fiind pusă într-un mod aproape firesc „în rând cu protipendada europeană” (Marian Popa). Dincolo de indicațiile
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
Bătrân sunt un amestec insolit de adevăr și ficțiune, pe lângă chipurile simbolice ale domnitorilor apărând și o serie de bărbați puternici, luptători „legendari”, supradimensionați, un fel de Hercule, Ulise sau Ahile spadasini, dar și oameni de lume, adică niște prototipuri eroice născute de imaginația autorului, pentru a deveni arhetipuri ale masculinității biruitoare. „Căpitanii” Viteazului sunt, în paginile conturate după o rețetă bine însușită (intrigi, aventuri, cavalcade, dueluri, agenți secreți, dragoste, femei frumoase, onoare, răsturnări de situație, baluri strălucitoare și castele somptuoase
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
Caragiale. Într-o cronică din „Românul” (1879), dramaturgul era acuzat de imoralitate, iar comedia O noapte furtunoasa calificată drept o „piesă de scandal”, plină de obscenități. Nedreaptă critică s-a reluat în „L’Indépendance roumaine” (1884). Gazetarul, care prețuia teatrul eroic și susținea cultul ideilor nobile, al „înălțării sufletului”, era iritat de ironia lui Caragiale față de „cele sfinte”, de scepticismul dramaturgului care nu aducea în scenă nici un personaj cinstit. O singură figură îi apărea aureolata de idealitate, cea a lui Rica
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
un comportament orientat spre asumarea riscurilor, așa cum susțin numeroși psihologi. Firmele antreprenoriale, mari și mici, tratează inovația ca pe o datorie pe care o Învață, o practică și o promovează; aceasta reprezintă un lucru obișnuit, de rutină, nu un eveniment eroic În activitatea Întreprinderii. Coordonarea informațiilor și cea spațio-temporală adaugă inovației un factor important de succes, contribuind la Îndeplinirea obiectivelor sale specifice. Politicile antreprenoriale privind inovarea au În vedere: • Abandonarea sistematică a tot ceea ce este depășit, uzat moral sau neproductiv. La
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cât și gabaritul cu 60%, a micșorat la un sfert timpul inițial de staționare, contribuind la creșterea traficului comercial de peste cinci ori. Incongruența se anunță singură atunci când eforturile concentrate nu Îndreaptă situația, ci, dimpotrivă, o agravează; nu necesită Însă inovații „eroice”, ci doar adaptarea la metodele existente. Deși caracterizează Întregul sector, soluția trebuie să fie simplă și specifică. 3. Incongruența dintre valorile furnizorilor/producătorilor și cele ale clientului/consumatorului este cea mai obișnuită. Producătorii și furnizorii nu știu exact ce cumpără
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
în contact cu el. De aici, și o anume notă de detașare și autoironie. De fapt, e o carte polemică la adresa literaturii care cultivă mitul eroului, fiindcă în viață, constată romancierul, compromisurile, lașitățile umbresc de multe ori, până la ștergere, idealul eroic. Astfel doctorul, ce se închipuie comițând gesturi cu consecințe fatale, dar păstrând apoi o atitudine demnă, nu e decât un biet laș, care întreține relații amoroase cu soția prietenului său; cum nu are curajul să-și înfrunte bărbătește rivalul, recurge
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
tine-ncătușată / De când ce-avui drag pe lume / Mi-e pe malu-ți îngropată.” Lirica sa de „vulcanice avânturi”, cum și-o caracteriza, mai cuprinde poezie de inspirație biblică (Cina cea de taină, Moise, Cain) și mitică (Prometeu), un filon de poezie eroică (inspirată de Războiul de Independență de la 1877-1878), în fine, prelucrări de legende antice (Sappho) și de motive medievale (Hammerstein). Prozatoarea tipărește cugetări (Les Pensées d’une Reine, 1882; o ediție, din 1888, a fost distinsă cu Premiul „Botta” al Academiei
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
autor de teatru, poet) ale celui ce este considerat „ctitorul Teatrului Național din Cluj”. Accentul principal al cercetării cade pe opera complexă a omului de teatru, studiată din perspectiva contribuției sale la „afirmarea condiției estetice a teatrului”, atât în perioada eroică a mișcării teatrale românești din Transilvania, anterioară Unirii din 1918, cât și după crearea Teatrului Național din Cluj (1919), al cărui prim director a fost Zaharia Bârsan. Lucrarea ilustrează deopotrivă istoria teatrului românesc și teatrologia, disciplină căreia C. îi consacră
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
a înviora ideea prin imagini de oarecare concretețe sfârșesc prin a le anexa pe acestea construcției demonstrative (Pârâul și floarea, În peșteră, Legenda unei stânci). Sobrietatea paradoxului moral, depășirea granițelor rigide ale alegoriei într-o cuprinzătoare expresie simbolică a existenței eroice sunt excepții notabile în Floare și genune sau În peșteră. Arid, dar și cu accente de o puritate notabilă, ce prevestesc lirica lui Al. A. Philippide (Dura lex), retoric, dar și cu stângăcii naive, C. a adus în lirica de la
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
multe ori sub titlul Convertirea ocnașului, Surpriza minunată, Sărbătoarea uitucului, Somn ușor, În Munții Stâncoși, De ce?, în stil rusesc, franțuzesc, german, italian, american și interogativ. Debutul editorial scriitorul și-l făcuse între timp cu un comentariu asupra filmelor despre cuceritorii eroici de noi teritorii: Western. Filmele Vestului îndepărtat (1966). Filmul va rămâne o constantă a preocupărilor sale: ca autor de scenarii cinematografice-Baladă în piatră (1966), Baladă pentru vechiul drum (1968), consacrat mănăstirii Curtea de Argeș și difuzat în ajunul ocupării Cehoslovaciei, la care
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
albă. Zeul iubirii, îngr. și pref. H. Zalis, București, 1993; Oameni excepționali. Jurnal intim, îngr. și pref. Valentin Chifor, Cluj-Napoca, 1995. Traduceri: Henri Barbusse, Prăpădul, București, 1918, Focul, București, 1935; Jacques de Lacretelle, Silbermann, București, 1923; Romain Rolland, Umilă viață eroică. Precursorii, București, 1924; Georg Brandes, Balzac și Stendhal, București, 1925; Stefan Zweig, Adorație, București, 1925; Bjornstjerne Björnson, Mâinile mamei, București, 1926; Karel Capek, R.U.R., București, 1927; Friederich Torberg, Bacalaureatul elevului Gerber, București, 1931; Adrienne Thomas, Catrina-soldat!..., București, 1932
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
afirmații despre sine. Cât privește strategiile comportamentale, ele constau în reluarea ocupațiilor rutiniere, existente înainte de episodul traumatic, promovarea activităților reconfortante și a timpului petrecut împreună cu familia etc. Expunerea la amintirile traumatizante sau procesarea traumei, reprezintă în esență confruntarea dureroasă și eroică, dar necesară, cu amintirile terifiante. Pentru a supraviețui, victima, încearcă mai mult sau mai puțin eficient să alunge, să refuleze în inconștientul trezorier experiența șocantă pe care a traversat-o. Desigur, o asemenea strategie de apărare nu echivalează cu extincția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din afara comunității. „Tot mai mult, reziliența comunităților depinde de influențele politice și financiare exercitate de la distanțe tot mai mari de comunitatea dată.” 6. Reconstrucția comunității simbolizează reziliența umană. „Reconstrucția comunității este o întreprindere vizibilă, care cristalizează într-un mod aproape eroic sentimentul reînnoirii și al bunăstării. Cererile inerente procesului de reconstrucție [”] provoacă o distragere productivă de la preocuparea pentru pierderi și suferință și poate ajuta supraviețuitorii să depășească depresia indusă de traumă.”7. Amintirea conduce și stimulează reziliența. „Cel puțin în cazuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]