6,312 matches
-
ei înșiși făcând sex, fiind convinse că e ceva frumos și nemaiîntâlnit în asta. Această dorință pare a fi mai dezvoltată la femei decât la bărbați, căci femeilor le place teribil să caute și să găsească frumosul atunci când fac dragoste. Estetică și pudoare Un corp puțin ascuns, menajat de privirea directă pare a fi mai frumos decât unul privit direct în lumina reflectoarelor, din față sau chiar dinspre organele genitale. De fapt, titlul de mai sus ar fi trebuit să fie
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a II-a revăzuta și adăugita, Editura Eurocart, Iași, 2003. 2) Călinescu, Matei, A citi, a reciti. Către o poetica a (re) lecturii, Editura Polirom, 2003. 3) Chiru, Irena, Comunicare interpersonala, Editura Tritonic, 2009. 4) Dragomir, Caius, Argument pentru o estetică a științei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990. 5) Nicolae Manolescu, Lectură pe înțelesul tuturor, Editura Aula, Brașov, 2003. 6) Foucault, Michel, Ordinea discursului. Un discurs despre discurs, traducere de Ciprian Tudor, Editura Eorosong & Book, 1998. 7) Manolescu, Nicolae (coord.), Ardeleanu, George
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
autentice. Sursă incontestabila de material didactic, filmul, însă, trebuie utilizat cu discernământ, elevilor făcându-li-se aproape farmaceutic distincția între litera textului și imaginea care pleacă de la el dar, pe alocuri, devia(n)ț. Bibliografie 1) Român Ingarden , Studii de estetică, în românește de Olga Zaicik, Studii introductive și selecția textelor de Nicoale Vanina, Editura Univers, București, 1978. 2) Liviu Rebreanu, Ion, Editura Cartea Românească, București, 1979. 3) N. Cretu, Constructori ai românului, Editura Eminescu, București, 1982. LE ROI PÊCHEUR 1
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
signée Milos Forman, avec Fairuza Balk dans le rôle de Cécile. 10 Valmont, 1989, avec Annette Bening, Colin Firth, Fairuza Balk et Meg Tilly. 1 Irena Chiru, Comunicare interpersonala, Editura Tritonic, 2009, p. 108. 2 Caius Dragomir, Argument pentru o estetică a științei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p.130. 3 Ferdinand de Saussure, Două perspective înnoitoare asupra limbii și comunicării lingvistice, din vol. Manual de lingvistică generală de Emil Ionescu, Editura All, București, 1992, p. 68. 4 Matei Călinescu, A citi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
această trecere de la religios la estetic se situează magia și ritualul sau imitativ și de dublare a lumii: inițial marea mască e o imitație (Biblie) imputrescibila a strămoșului. Abia când imaginația magică își pierde "caracterul ei operațional", se convertește în estetică.", în Gilbert Durând, op. cît., p. 404. 91 " L'EMPEREUR: [...] Je suiș l'éléphant sacré. Grimpe sur mes flancs et nous allons gagner l'année sainte de Brahma. [...] L'ARCHITECTE. En avânt éléphant sacré roșe, nous allons en pèlerinage voir
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
meu corp, sunt obligat să mă situez ca subiect ce observa un obiect, respectiv corpul meu, destinat să dispară." (Henri-Pierre Jeudy, Corpul ca obiect de artă, traducerea Ana-Maria Gîrleanu, Eurosong & Book, București, 1998, p. 16). 1 Român Ingarden, Studii de estetică, în românește de Olga Zaicik, studii introductive și selecția textelor de Nicoale Vanina, Editura Univers, București, 1978. 2 Liviu Rebreanu, Ion, Editura Cartea Românească, București, 1979, p. 9. 3 Ibidem, p. 10. 4 Ibidem, p. 11. 5 N. Cretu, Constructori
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sat. Este o poezie care se cântă și un cântec care se dansează. Sau un cântec de tango care își definește pe deplin personalitatea prin poeții de cartier și lunfardo-ul lor144, specie de "slang" porteño, în jargon, emoția inedită și estetică literară a tangoului. Cântăreții de tango combină modalitățile vocale ale omului de la sat cu cel de la port, cu o adaptare creola a lirismului zarzuelei de la Madrid. "Cel care dansează tango își spune viață pe ritm de dans." "Inima are rațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ale magazinului. Exteriorul magazinului ca prim element de contact, influențează consumatorul prin imaginea clădirii în care se află amplasat, prezentarea vitrinelor, traficul din preajmă, prezența locului de parcare. Interiorul magazinului poate influența comportamentul de achiziționare prin apelarea la sistemul senzorial. Estetica, modul de amenajare al standurilor, dispunerea ferestrelor, iluminarea, decorul, Marketing și auditul în marketing culorile, sunetul, miresmele și ordinea contribuie la stabilirea atractivității pentru un magazin. Imaginea magazinului depinde și de reputația pentru integritatea etică, serviciile furnizate, localizare, sortimentul de
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
antrenamentului modern în gimnastică. București: Sport - Turism, 1982, p. 39. 11 exercițiilor cu indici superiori de măiestrie, se caută alegerea unor fonduri muzicale și costume adecvate structurii motrice respective”. „Gimnastica artistică feminină se caracterizează prin frumusețe, grație, ritm și muzicalitate. Estetica mișcărilor, marea varietate a exercițiilor, ritmicitatea și acompaniamentul muzical dezvoltă și educă sensibilitatea artistică, cultivă dragostea pentru frumos. Dezvoltarea până la perfecțiune a ținutei artistice, a armoniei, dinamismului, amplitudinii și ritmului gimnastei, duce la expresivitatea în mișcare a întregului corp. La
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
spre o execuție estetică a mișcării”. „Ca mijloc de pregătire motrică specială, coregrafia este folosită de multă vreme, dar fără să aibă o concepție unitară, de către școlile de gimnastică din diferite țări. Prin coregrafie se urmărește, în general, dezvoltarea ritmului, estetica mișcării, dezvoltarea echilibrului, și pregătirea motrică generală și specială. Mai bine decât orice alt mijloc, coregrafia formează școala mișcării artistice, înfrumusețează exercițiile la sol și bârnă, îmbogățește bagajul motric al gimnastelor cu o serie de piruete, sărituri, poze, care pot
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
sociologică - prin raporturile de integrare si omogenizare in mediul social, economic si cultural; igienică - datorită desfășurării în condiții specifice de efort și refacere, alimentație și odihnă; etică - prin atitudinea sportivului de fair-play, de angajare onestă în pregătire și în competiție; estetică - prin frumusețea si rafinamentul gestului motric, prin complexitatea si armonia acțiunilor motrice, prin spectacolul provocat de procesul sportiv. Un șir de autori ilustrează faptul că antrenamentul sportiv este un proces dirijat și organizat în vederea îndeplinirii unor obiective: pregătirea sportivilor pentru
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
de frumusețea și expresivitatea mișcării; dezvoltarea muzicalității și ritmicității (educarea capacității de a reda prin mișcare particularitățile acompaniamentului muzical); dezvoltarea imaginației creatoare; formarea unor calități moral volitive, voința, perseverența, curajul, dârzenia, stăpânirea de sine, fermitatea, combativitatea. Aceiași autori consideră că estetica mișcării în gimnastică se realizează prin: existența unui bagaj motric expresiv complex care duce la conturarea personalității artistice a executantelor prin intermediul mișcărilor de expresie; forma plastică, elegantă a mișcărilor artistice; fondul emoțional al mișcărilor care determină formarea sensibilității artistice; utilizarea
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
frumoase sunt toate operele care realizează condiții constitutive ale artei. Fiind o categorie formală, abstractă, prin care se exprimă realizarea convergentă a normelor constitutive ale operei, frumosul este o constantă a tot ceea ce înseamnă efectiv artă. În studiile sale de estetică noțiunii de frumos artistic, sensul de „izbutit estetic”, lucru perfect valabil și în gimnastica artistică feminină”. O seamă de specialiști în gimnastică consideră că pregătirea artistică se desfășoară în mod obligatoriu cu acompaniament muzical. Din punct de vedere estetic muzica
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
folosite pentru educarea ritmicității și muzicalității motrice constau în: jocuri muzicale; teme ritmice; structuri de exerciții mai scurte, sub forma unor micro-exerciții; combinații de mișcări; exerciții de mimică. După cum am amintit anterior unul din obiectivele principale ale gimnasticii este educarea esteticii mișcării și realizarea execuției artistice. Estetica motrică reprezintă după V. Grigore acea manieră specifică de execuție a acțiunilor motrice în toate activitățile fizice cu componentă artistică (GRS, gimnastică artistică, patinaj artistic, înot artistic, dans). Estetica motrică este o îmbinare reușită
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
motrice constau în: jocuri muzicale; teme ritmice; structuri de exerciții mai scurte, sub forma unor micro-exerciții; combinații de mișcări; exerciții de mimică. După cum am amintit anterior unul din obiectivele principale ale gimnasticii este educarea esteticii mișcării și realizarea execuției artistice. Estetica motrică reprezintă după V. Grigore acea manieră specifică de execuție a acțiunilor motrice în toate activitățile fizice cu componentă artistică (GRS, gimnastică artistică, patinaj artistic, înot artistic, dans). Estetica motrică este o îmbinare reușită între ținuta și execuția artistică, acompaniamentul
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
principale ale gimnasticii este educarea esteticii mișcării și realizarea execuției artistice. Estetica motrică reprezintă după V. Grigore acea manieră specifică de execuție a acțiunilor motrice în toate activitățile fizice cu componentă artistică (GRS, gimnastică artistică, patinaj artistic, înot artistic, dans). Estetica motrică este o îmbinare reușită între ținuta și execuția artistică, acompaniamentul muzical, trăirea afectivă și capacitatea de realizare plastică a mișcărilor. Toate acestea creează expresivitatea mișcării, la realizarea acesteia contribuind toate segmentele corpului. Analizând aceste aspecte, ilustrate de specialiști în
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
roumain par Sorina Postolea În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica În pregătire: Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne 1 Această secțiune a lucrării este o versiune revizuită și completată a primei secțiuni a studiului meu "Dispute actuale în privința dreptății (re)distributive", Symposion, III, 2 (6), 2005, pp. 455-473. O versiune în limba franceză a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
COORDONATE BIOGRAFICE În istoria generală a esteticii, a teoriei artei și literaturii, mai cu seamă, a devenit faimoasă o îndelungată și aprinsă disputa în jurul așa numitei ―chestiuni a individualului sau socialului in opera de artă. Problema a fost pusă, evident pentru toate artele, nu numai pentru cele
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
membrii fondatori și aveau diferite teme: de religie, astronomie, folclor, filozofie. Promovarea unei literaturi naționale de calitate, elaborarea unei antologii de poezie și proză românească. Pentru a deosebi literatura bună de cea proastă, Titu Maiorescu a elaborat un tratat de estetică numit „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867-, care cuprindea două capitole: „Condițiunea materială a poeziei și „Condițiunea ideală a poeziei-. Societatea Junimea mai avea ca scop: introducerea alfabetului latin, a scrierii fonetice, îmbogățirea vocabularului cu neologisme și integrarea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de publicare a unora dintre capitolele literaturii românești. III. 1885-1944 capătă un caracter preponderent, revista își pierde autoritatea. Se publică mai mult literatura științifică decât beletristică; spiritul critic scade și în 1944 se încetează activitatea. Maiorescu a elaborat studiul de estetică și critică literară, primul de acest fel cu titlul „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867-. Aceasta avea 2 capitole: „Condiția materială a poezieicu care lucrează diferite părți ale artei și „Condiția ideală a poeziei-. Maiorescu arată că în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ea se marchează în istoria culturii și literaturii române începutul funcționării sigure și la obiect a spiritului critic. Junimea fondată de tinerii intelectuali formați la studii în străinătate, a întreprins „acea fundamentare ideologică mergând de la problemele limbii literare și ale esteticii literare...-. ăI.Negoițescu) la promovarea literaturii prin revista „Convorbiri literare„baza cea mai rapidă a noii direcții fiind poezia lui Eminescu, căruia i s-au adăugat apoi, în decursul timpului, proza lui Creangă și Slavici, comediile lui Caragiale și, în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ar fi trebuit să se însoțească dacă asculta sfaturile tatălui său. Spânul, a cărui răutate este împinsă prin hiperbolă dincolo de marginile realului e un impostor egoist, periculos. Oglindind viața într un mod fabulos, cum spune George Călinescu în studiul său Estetica basmului, umanizând fantasticul, Ion Creangă ne-a oferit un roman alegoric, în care se întâlnesc problemele familiei, ale loialității, ale curajului, ale atitudinii față de cei umili, ale credinței și ale dragostei. Motivele basmului sunt cele întâlnite în creațiile similare din
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Blecher care au avut ca obiect de cercetare fie viața scriitorului, fie opera, mai merită menționate: Introducere în opera lui Max Blecher de Sergiu Ailenei, Max Blecher un arlechin pe marginea neantului de Iulian Băicuș și Max Blecher și noua estetică a romanului românesc interbelic de Gheorghe Glodeanu. Toate aceste studii relaționează, într-o mai mare sau mai mică pondere, opera lui Blecher cu experiența trăită efectiv de autor boala cumplită care l-a măcinat pe acesta până la sfârșitul scurtei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999. Ortega Y Gasset, Jose, Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, ediție tradusă grație unui ajutor al Direcției generale a cărții, arhivelor și bibliotecilor din Ministerul spaniol al Educației și Culturii, traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 2000. Paul, Patrick, ,,Moartea în fenomenologia viselor și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]