5,276 matches
-
fel... 9. Rechinul Nu sunt singurul care spune că atunci când În față ți se ridică o problemă, decât să te apuci În draci de experimentat, mai bine e să Întrebi Natura. Asta are cea mai bună soluție pentru orice, căci experimentează de când lumea, Într’un laborator cât toată aceasta și fără nici o milă față de „cobai“. Și, dacă n’ai văzut nimic, e doar vina ta, căci ori n’ai putut buchisi răspunsul, ori n’ai fost destul de atent, ori că problema
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce ar fi durat o perioadă imprevizibil de lungă de timp, dacă norii neguroși ai vremurilor n-ar fi întors istoria neamurilor pe dos și dacă ocupanții țării de după cel de-al doilea război nu i-ar fi obligat să experimenteze politica colhozurilor și a gulagurilor, ale așa zisului «viitor de aur al omenirii» care se anunța a fi societatea comunistă, dar care s-a dovedit a fi total falimentară în mai puțin de un secol. Suficient timp ca să priveze de la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cartea un lux, de care se puteau lipsi În primul rând cei ce și-l puteau permite, deși nu doar ăștia nu-și pierduseră vremea cu cititul la viața lor. Per total, oricum falimentul era general când eu Începeam să experimentez și să simt pe pielea mea cum se trăiește din scrisul romanelor. Mi-am făcut socoteala că Într-un răstimp de trei luni doamna Plumbeanu mi-a spus de cinci ori că fabricarea romanului meu a costat editura șase milioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Trebuie să se fi dus să îngrijească vreun bolnav, sau poate că a plecat la Sarmisegetuza, ca să participe la un ritual secret. Eu o aștept. Corinna Corinna nu mă iubea deloc. Deși de descendență nobilă, era doar o curtezană care experimenta, cochetă și curioasă, procedeele din Ars amatoria. Faptul că știam acest lucru a accentuat golul vizibil ce fisura legătura noastră. O amantă, oricât de frumoasă ar fi, devine trivială dacă nu știe altceva decât să-ți ofere senzualitate corporală. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cel al lui Mincu, cel al scriitorului: „Trăiesc într-un loc pustiu; am vrut să șterg orice urmă a mea, mă simt aidoma asinului ce se duce să moară singur...” Cine își asumă deșertul ca spațiu bun de locuit, cine experimentează „scăldatul în pulbere” al exilatului întreține cu pragul și cu limita un raport special, învață limbajul aporiei cu ajutorul căreia poate să numească moartea. Tomis reprezintă pentru Ovidiu o patrie de moarte, așa cum va fi Vallese pentru Rilke sau pentru Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Articolul 1 Ajutoarele materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat, prevăzute de Hotărîrea nr. 880 din 20 august 1965 a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al U.G.S.R., pentru angajații unităților la care, potrivit H.C.M. nr. 914/1968 , se experimentează sau se aplică noul sistem de salarizare, se calculează pe baza următoarelor procente din salariul tarifar lunar: a) pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boală sau accident: ... - pînă la 2 ani vechime neîntreruptă în munca .......... 50% - de la 2 la
HOTĂRÂRE nr. 1.356 din 1 ianuarie 1968 privind calcularea ajutoarelor materiale, în cadrul asigurărilor sociale de stat, angajaţilor din unităţile la care se experimenteaza sau se aplică noul sistem de salarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125550_a_126879]
-
al funcțiilor, precum și condițiile de încadrare și promovare pentru personalul tehnic, economic, de specialitate, administrativ și de deservire; b) coordonează întocmirea de către ministere și celelalte organe centrale a indicatoarelor tarifare de calificare pentru muncitori și personalul operativ; ... c) inițiază și experimentează, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale interesate, forme noi de salarizare și premiere; ... d) asigura aplicarea unitară pe ansamblul economiei a sistemului de salarizare și a celorlalte forme de cointeresare materială, în care scop da indicații metodologice și precizări în
DECRET nr. 783 din 15 noiembrie 1969 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126025_a_127354]
-
asigurată cu sprijinul direct al viitorilor specialiști. ... (2) Informațiile culese din teren se vor înscrie în documentele tip, specifice, aprobate prin reglementările tehnice în vigoare. ... (3) În afara metodelor de culegere a datelor prevăzute în reglementări, fiecare instituție de învățământ poate experimenta, în paralel, și alte metode. ��n cazul obținerii unor rezultate mai bune, acestea se vor comunica autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, pentru extinderea lor și pe celelalte fonduri de vânătoare. ... 3. Asigurarea hranei necesare vânatului și administrarea acestuia
REGULAMENT din 8 noiembrie 1999 (*actualizat*) privind gestionarea fondurilor de vânătoare atribuite unităţilor de invatamant şi cercetare stiintifica cu profil cinegetic din România şi a rezervatiilor de genofond. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126562_a_127891]
-
Legea nr. 103/1996 . ... (21) Să gestioneze fondul de vânătoare cu prioritate în scopul instruirii practice a viitorilor specialiști. ... (22) Să nu exercite nici o acțiune de vânătoare, cu excepția celor necesare procesului de instruire, decât după obținerea aprobării administratorului. ... (23) Să experimenteze pe acest fond de vânătoare orice metode de evaluare, ocrotire și îngrijire a vânatului și să pună la dispoziție administratorului rezultatele acestora. ... Capitolul 4 Termene contractuale Articolul 8 Prezentul contract se încheie pe o perioadă de 10 ani, respectiv de la
ORDIN nr. 999 din 8 noiembrie 1999 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de vânătoare atribuite unităţilor de invatamant şi cercetare stiintifica cu profil cinegetic din România şi a rezervatiilor de genofond şi pentru aprobarea contractelor-cadru de gestionare specifice fiecarei categorii de fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126559_a_127888]
-
infracționale prevăzute de Legea nr. 103/1996 . ... (21) Să gestioneze cu prioritate fondul de vânătoare în scopul dezvoltării cercetării științifice în domeniul cinegetic. ... (22) Să pună la dispoziție administratorului, în scopul extinderii rezultatelor pozitive, toate rezultatele cercetărilor întreprinse. ... (23) Să experimenteze, la solicitarea administratorului, metode și mijloace de organizare a producției cinegetice. ... (24) Să organizeze fondul de vânătoare ca model de gospodărire pentru următoarele specii de vânat: ........... ... (25) În cazul în care într-o anumită perioadă fondul de vânătoare nu este
ORDIN nr. 999 din 8 noiembrie 1999 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de vânătoare atribuite unităţilor de invatamant şi cercetare stiintifica cu profil cinegetic din România şi a rezervatiilor de genofond şi pentru aprobarea contractelor-cadru de gestionare specifice fiecarei categorii de fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126559_a_127888]
-
din zona științelor sociale care s-au preocupat sistematic de problema emigrării, precum Schlesinger, Hansen, Blegen, Wittke, au fost ei înșiși copiii sau nepoții emigranților. începînd cu lucrarea lui Oscar Handlin, sociologii au început să se concentreze asupra proceselor asimilaționiste experimentate subiectiv. în opinia istoricilor, emigranții au adus cu ei valori culturale diverse, pe care le-au folosit pentru a-și păstra controlul asupra propriilor vieți și pentru a-și structura formele de adaptare. Lucrarea lui W. Thomas și Th. Znaniecki
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu cît suportul și înțelegerea părinților erau mai puțin exprimate, cu atît stresul aculturației sporea. Adolescenții devin tot mai conștienți de contrastul dintre relațiile cooperante pe care le au cu colegii din grupul de co-vîrstnici și relațiile tot mai unilaterale experimentate cu părinții. Acest aspect al dezvoltării poate fi mai problematic pentru tinerii emigranți decît pentru cei care au rămas în țara lor natală, pentru că ei pot adopta valori familiale vestice mai devreme decît părinții lor. Astfel, lupta adolescenților pentru autonomie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
poate fi mai puțin integrat și internalizat în conceptul lor de sine decît cel de "a fi chinez". Prima evaluare este mai mult legată de contextele din viață în care trebuie să fie "americani" (de exemplu, în mediul școlar), fiind experimentat ca o parte externă a sinelui (Baumeister, 1998; Baumeister, Tice, 2000). Astfel, noțiunea lor de "a fi americani" se bazează pe angajarea lor în noua cultură integratoare. Cu timpul, ei încep să internalizeze identitatea americană, aceasta devenind o parte internă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deschide pe baza unei grile structurate anticipativ. Expuși la același stimul, oamenii prelucrează în mod diferit informația care le parvine din mediu în funcție de experiența anterioară, astfel încît una și aceeași stimulare senzorială poate genera două impresii complet diferite. Pentru a experimenta această aserțiune în registrul senzorial, următorul experiment este pilduitor (așa-numitul paradox Berkley): se umple un vas cu apă aflată la o temperatură potrivită și se așază simultan, vreme de jumătate de minut, una dintre mîini sub un jet de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
democratică sau autocratică a societăților vizate va fi un bun predictor pentru stilul de conducere partenerial sau autoritar al liderilor identificați acolo. El a ales tocmai Germania și Japonia, deoarece ambele țări înfrînte în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial experimentaseră politic totalitarismul. În 1960, în Japonia, Misumi și Nakano au realizat un studiu asemănător asupra unor copii din ciclul secundar, ajungînd la concluzii contradictorii, căci, spre deosebire de studiile inițiatorului, în versiunea japoneză eficacitatea stilului depindea de dificultatea sarcinii. Astfel, în cazul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivă, aceasta se cuvine să se desfășoare organizat, într-un cadru formal, de genul consultărilor sindicale. Așadar, doar apartenența la un grup organizat, cu sarcini precise, devine un exercițiu legitim. Altfel, avînd de-a face cu o cultură care a experimentat frecvent performanța individuală, e preferabil să se acționeze asupra individului singular, care, expus în această calitate la sursa de influență, e mai permisiv la schimbare. Într-un alt studiu realizat de Marrow în Puerto Rico, într-o fabrică de îmbrăcăminte, în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hofstede, care se abăteau semnificativ de la aria semantică originară. Să examinăm pe scurt "individualismul", așa cum a fost descris îndeosebi în cadrul focus-grupurilor clarificatoare. în fond, orice proiect social major se cuvine să pornească de la "ceea ce sîntem". Și cum prea frecvent am experimentat eșecul colectiv, se impune să realizăm un exercițiu autoreflexiv onest, pentru a descoperi "unde e problema din noi". Iar atunci cînd ne întrebăm "oare cum sîntem noi, românii, de fapt?", una dintre trăsăturile care se impune și care vine de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
opțiuni opuse. Cealaltă dimensiune culturală majoră structurată în plan axiologic este intim asociată cu tranziția de la societățile industriale la cele postindustriale, care întrețin polaritatea simbolică dintre valorile supraviețuirii și cele ale exprimării de sine. întrucît societățile prospere contemporane, care au experimentat consistent modelul democrației liberale și al economiei de piață funcțională, au ajuns la un nivel fără precedent al prosperității și echilibrului societal și biografic, depășind nevoile primare de subzistență, ele au ajuns să producă un tip sociologic majoritar care rîvnește
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
6. Emoțiile Emoțiile colectiviștilor sînt centrate pe ceilalți și sînt de scurtă durată (se mențin atît timp cît ei se află în situația respectivă), iar în cazul individualiștilor, sînt centrate pe ei înșiși și sînt de lungă durată. Prototipul afectiv experimentat de colectiviști și individualiști pare a fi diferit. într-o serie de studii realizate de Kitayama și colaboratorii (1995) și Mesquita (2001), americanii au raportat mai multe emoții pozitive de dezangajare, distanțare de ceilalți (superioritate, mîndrie, egocentrism), în timp ce japonezii activau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și Mesquita (2001), americanii au raportat mai multe emoții pozitive de dezangajare, distanțare de ceilalți (superioritate, mîndrie, egocentrism), în timp ce japonezii activau mai multe emoții pozitive de angajare (prietenie, sentimentul de intimitate sau apropiere, respect). De asemenea, comparativ cu japonezii, americanii experimentau o gamă mai largă de trăiri afective, atît pozitive, cît și negative. Totodată, emoțiile exprimate în culturile colectiviste tind să fie subsumate relațiilor întreținute și sînt percepute ca reflectînd statutul acestor relații. în plus, diferența între conținutul emoțiilor și importanța
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1991; Watson, Kuman, Michaelsen, 1993; Sosik, Jung, 2002; Sosik et al., 2005). Studiul lui Chiu și Kosinski (1999) privind influența individualismului/ colectivismului asupra satisfacției în muncă și stresului ocupațional demonstrează diferențe evocatoare, observații validate de literatura de specialitate. Astfel, individualiștii experimentează de obicei stări afective pozitive la locul de muncă și se adaptează mai ușor în medii nefavorabile. Totodată, se observă că individualiștii, în comparație cu colectiviștii, experimentează în general mai mult dispoziții pozitive induse de satisfacția profesională și un stres psihologic mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
muncă și stresului ocupațional demonstrează diferențe evocatoare, observații validate de literatura de specialitate. Astfel, individualiștii experimentează de obicei stări afective pozitive la locul de muncă și se adaptează mai ușor în medii nefavorabile. Totodată, se observă că individualiștii, în comparație cu colectiviștii, experimentează în general mai mult dispoziții pozitive induse de satisfacția profesională și un stres psihologic mai redus la locul de muncă. De asemenea, diferențe semnificative există și la nivel motivațional; individualiștii preferă să fie diferiți, unici, sînt mai motivați atunci cînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de reașezare la condițiile impuse de noua ordine social-politică. Conform opiniei lui Schwartz, Bardi și Bianchi (2000, p. 218), valorile fundamentale ale țărilor din Europa de Est au fost afectate de două mecanisme care au acționat asupra indivizilor din societățile care au experimentat comunismul. Primul mecanism se referă la îndoctrinarea ideologică nemijlocită și al doilea este reprezentat de procesul de adaptare al oamenilor la noile condiții de viață create de sistemul totalitar. Autorii probează cum ideologia comunistă a avut numai un succes parțial
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de valori universaliste, românii atribuind scoruri mult mai scăzute decît americanii la valorile "protecție a mediului", "o lume a frumosului", "unitate cu natura", "înțelepciune", "o lume a păcii" și "dreptate socială". Acest fenomen este explicat de autori prin dezastrul ecologic experimentat de români în ultima jumătate a secolului trecut din pricina politicii de industrializare forțată promovată de Ceaușescu, care nu a ținut cont de efectele negative asupra mediului. Un alt rezultat se referă la conformism, în mod surprinzător americanii dovedindu-se mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
știință", japonezii nu mai indicau frămîntarea extremă, ci, uneori, ajungeau chiar să zîmbească (e adevărat că gestul era mai degrabă "mașinal"). Desigur, tendințele evocate sînt doar evidențe parțiale privitoare la o eventuală ipoteză care susține că "persoanele din anumite țări experimentează mai multe emoții decît persoanele din țări cu patternuri culturale diferite". Ceea ce e legitim să afirmăm pe baza acestor probe experimentale sugerează că regulile implicite de exteriorizare a emoțiilor diferă considerabil de la o cultură la alta (apud Smith, Bond, 1993
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]