3,990 matches
-
a căuta doi molizi înalți, drepți și la fel de groși. Îi taie și îi aduc pe vârful dealului unde va fi ridicată coroana. După ce sunt curățiți de crengi aceștia poartă numele de durginețe. Totodată se aduc din pădure și mlădițe de fag care vor servi la confecționarea arcului coroanei și cetină de molid cu care se vor împodobi, împleti durghinețele. Mai sunt aduse și câteva crăcane care vor servi la ridicarea coroanei. Uneori pregătirile pot începe înainte de Sâmbăta Mare, ziua în care se
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
va intra în pământ, așa că împletirea in acest loc nu este necesară. De la pământ în sus durghinețele au în general 10,5 - 11 m. După ce durghinețele au fost împletite se trece la confecționarea arcului. Acesta se face din mlădițe de fag și se prinde în continuarea celor două durghinețe, așezate paralel. Între durghinețe și arc se așază un par orizontal pentru fixare care depășește cu 20 - 25 cm în fiecare parte punctul de intersecție al acestor două elemente. Arcul este despărțit
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
este albă sau de culoarea fildeșului, care transpare prin eventuala sa nuanță. Hârtia pentru acuarelă se fabrică pe bază de bumbac sau celuloză. Cea făcută din bumbac 100 % este considerată de prima calitate. Cea din celuloză provine din esențe de fag, mesteacăn, eucalipt, pin, iar mai nou din trestie de zahăr sau bambus. Bambusul absoarbe apa foarte bine și se vălurește mai puțin. Deși este mai puțin rezistentă la acizi și se îngălbenește în timp, hârtia din celuloză este mult mai
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
din fața „binefacerilor” ocupantului; acestă „prezență” nu a fost uitată până azi, fiind amintite hoțiile, sadismul și caracterul inuman al ocupantului. O altă minunată pesteră, este „peștera cu biluțe”, fiind situată în bazinul superor al Văii Bolzului, ascunsă în pădurea de fag și cunoscută de puțini vizitatori; comunică cu suprafața prin două intrări: gura peșterii și un mic aven. Prezența pe vatra peșterii, a mii de bile sferice, de dimensiuni diferite, conferă acestei peșteri o particularitate specifică , unică în felul ei - tocmai
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
specifice domeniului forestier (montane brune de pădure și brune de pădure), dar pe anumite suprafețe se întâlnesc și de tipul rendzinelor, de slabă productivitate, care necesită lucrări agrozootehnice pentru îmbunătățirea calității. Vegetația naturală este reprezentată de întinse păduri de foioase (fag, gorun, carpen, mesteacăn etc.), conifere (molid, brad, pin), arbuști (alun, păducel, corn, porumbar), zmeurișuri, murării, alături de numeroase specii de ierboase, care alcătuiesc bogatele fânețe și pășuni existente pe întreg arealul satului. De menționat este prezența unor plante rare, ocrotite de
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
poate explica prin condițiile climatice anume temperaturi medii anuale T=9,5-11,5°C și precipitații medii anuale P=500-700mm/an. Se formează de obicei în climat mai umed pe roci bogate în calciu, sub sleauri de deal, păduri de fag, fag în amestec cu brad. Profilul acestui sol este: Ao-Bt-C. Adică în structura solului întâlnim: - un orizont bioacumulativ mai sărac în materie organică sau prea subțire sau care devine masiv și dur în perioadele de secetă și anume orizontul- Ao
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
explica prin condițiile climatice anume temperaturi medii anuale T=9,5-11,5°C și precipitații medii anuale P=500-700mm/an. Se formează de obicei în climat mai umed pe roci bogate în calciu, sub sleauri de deal, păduri de fag, fag în amestec cu brad. Profilul acestui sol este: Ao-Bt-C. Adică în structura solului întâlnim: - un orizont bioacumulativ mai sărac în materie organică sau prea subțire sau care devine masiv și dur în perioadele de secetă și anume orizontul- Ao(ocric
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
de pădure podzolite Când orizontul A începe să capete o nuanță deschisă, cenușie din cauza îmbogățirii în praf fin, alb, de silice, solul devine brun de pădure podzolit. Se găsește în special sub pădurile de gorun, sau în amestec gorun cu fag. Acest tip de sol este întâlnit peste înalțimea de 700m . Este un sol cu o structură slab dezvoltată , textură mijlociu grosieră , cu conținut redus de humus, grad de saturație în baze redus, reacție puternic acidă. Are în profil următoarele orizonturi
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
cu temperatura medie anuală cuprinsă între 5 și 6 grade, cu o maximă termică în iulie și o minimă în ianuarie, ce oferă condiții propice locuirii acestor meleaguri. Vegetația naturală e dominată de foioasele din primul etaj de altitudine (stejar, fag, carpen, alun) iar la pește 1.200 m altitudine se află coniferele (molid, brad). Una din cele mai frumoase podoabe florale o constituie rezervatia naturală "Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului" situată la sud-est de pădurea de stejari din
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Pe locurile principale ale comunei Tirlișua, Strambulici, Izvor și Molișet, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
puțin soare. Exploatarea sistematică a pădurilor a început în jurul anului 1950 de către societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forță de muncă redusă și sezonieră, cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir (fructul fagului) fiind suficiente, creșterea animalelor-oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi și cai a fost nu doar o ocupație lesnicioasă ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, tpzuri, cum le spuneau oamenii, forme de organizare
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
către satul Ruștior pe o lungime de 1 Km. Situată în nord-estul Depresiunii Transilvaniei localitatea Șieuț are un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de vulpi, iepuri, fazan, căprior, mistreț, lup, jder, dihor În urma investigațiilor arheologice s-au descoperit pe teritoriul satului Șieuț urme de locuire din epoca bronzului. De asemenea, în satele vecine
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
vegetației lemnoase depășește 60٪ din suprafața acestuia. Etajul coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în Munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Mai jos, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
modificări înseminate ale direcției vânturilor. Pe teritoriul comunei Tudora se află Rezervația naturală de tisă. Arboretul de tisă se întinde pe o suprafață de 149 ha pe versantul de nord și nord-vest al dealului Bobeica și este în amestec cu fag. Se află la aproximativ 5 km de centrul satului, la o altitudine de circa 470 m . În trecut, datorită lemnului său prețios, întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost mult diminuat. La
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
împreună un afluent al Crișului Repede pe teritoriul satului Șuncuiuș. In sfârșit un alt pârâu destul de consistent ca debit este Valea Letii, care străbate partea de sud a satului. Ca forme de relief sunt caracteristice culmile împădurite cu păduri de fag și mai rar gorun sau corn. Pe o mare parte a teritoriului se întind pășuni și fânețe. Există câteva vârfuri care ating sau depășesc 800 m. Astfel menționăm vârfurile Runcu, Chicera, Brâzgai, Roșioru și Dealul Cărmăzanului. Pe Valea Mișidului stâncile
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de unde duce apă, de aceea e bine să-și amintească de acest lucru, să bea apă și să-și arunce cu mâna de trei ori peste piept.(Floarea Toderaș) Leagănul copilului se numește belceu și se face din lemn de fag care se atinge cu toporul înainte de a se pune mâna pe el, ca să nu îl mănânce cariul. Nu se leagănă belceul gol, că moare copilul. Dacă copilul nu doarme se zice că somnul lui s-a prins de cineva dinafara
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Pe raza ei se află și culmi semețe de munți (Ciucaș, Piatra Laptelui și Tesla) și dealuri cu fânețe și pășuni, dar și șes în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218 case, 1062 locuitori (1032 români, 17 unguri, 11 evrei, 2 de alte naționalități); 1002 erau greco-catolici, 45 ortodocși, 3 romano-catolici, 1 reformat, 11 izraeliți. 1906: 1028 locuitori 1910: 250 case, 1224 locuitori
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie, colibe, adăposturi etc.) și pentru încălzirea acestora în timpul iernii
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
iar cea minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
o râpă foarte mare), Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții, Drumul Cevenilor, Drumul Lipovățului. Clima localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale întâlnim mistreți, căprioare, iepuri, vulpi, bursuci, arici și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se adunau mai multe femei pentru tors cânepă
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]