3,548 matches
-
1597, pentru un alt frate George mitropolitul însemnele patriarhale, mantaua și cîrja episcopală. După cum notează Andrei Pippidi, "încă de cînd se încerca crearea unui stat ortodox puternic la această frontieră, întotdeauna instabilă, a Imperiului Otoman, prea multe speranțe au renăscut". Faima lui Mihai Viteazul este refăcută în secolul al XVII-lea de Matei Basarab care se numește, în 1643, "stăpîn și voievod" al țărilor "dacice". El revendică filiația cu fiul lui Mihai Viteazul, Mihai Pătrașcu. În 1635, trimișii lui Basarab merg
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Memoriile sale publicate în 1991, la București, portretul legionarilor și prezența șefului mișcării, Codreanu: "Preferințele mele se îndreptau spre legionari. Erau tineri, iar eu îmi puneam speranța în ei, ca promotori ai noului spirit, în 1932, Comeliu Codreanu nu avea faima mitologică de care se va bucura mai tîrziu. Primul grup de intelectuali pe care 1-am introdus în mișcare a fost grupul Axa: Mihai Polihroniade, Vasile Marin, Alexandru Constant, Victor Ion Vojen și alții. Aceștia colaborau la Calendarul. Am discutat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să producă din ce în ce mai multe albume rap. În timpul anilor '80 și '90 noi interpreți de rap precum N.W.A. (Niggers with Attitude), Public Enemy, Ice-T, Ice Cube, Sister Souljah, Queen Latifah și 2 Live Crew au cîștigat notorietate și faimă datorită muzicii lor din ce în ce mai radicale, mai șocante și uneori ofensatoare. Rap-ul își confruntă ascultătorii cu un colaj de sunete urbane, combinînd mostre din înregistrări radio de televiziune ori de pe discuri și alte sunete familiare, sunetele fiind emise la un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-un gest oportunist și eficient, a atacat violența versurilor rap, în prezența lui Jesse Jackson și a altor negri, solicitînd în mod direct cenzurarea cîntecelor interpretate de Sister Souljah. Cîntăreața de rap și-a cîștigat cele cincisprezece minute de faimă media și Clinton și-a cîștigat renumele unui candidat căruia nu-i este frică să denunțe crima și violența și să-i pună pe negri la locul lor un apel oportunist la adresa așa-zișilor "democrați ai lui Reagan", transmițîndu-le, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
suferinței, într-o continuă dramă a inadaptării. Ivan Șutov, un scriitor rus exilat în Franța, trăiește o criză existențială intensă. La cincizeci de ani, totul în viața sa pare că se destramă în iluzie și neputință. Și-a pierdut puțina faimă dobândită în lumea literară, a devenit aspru și încrâncenat în discurs și atitudine, iar iubita sa, mult mai tânără, nu mai pare dispusă nici să-l admire, nici să-i tolereze vituperațiile la adresa prezentului decăzut. Îl părăsește pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Mă veți întreba: dacă tot are o importanță atît de mare, cum se face că nu ni s-a vorbit niciodată de Gustave Le Bon și de psihologia maselor în general? De ce e disprețuită opera lui, ba are chiar o faimă negativă? Nu intenționez să-l salvez de la naufragiu, nici să-i repun ideile în drepturi de fapt, nici nu e cazul. Vreau doar să spun care-ar fi, după mine, cauzele tăcerii. Primul motiv e calitatea mediocră a cărților sale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
că o țară în care nu se vorbește pentru a vorbi e o țară în care nu se vorbește deloc, se poate conchide că avem de-a face cu o țară în care toți se supun unui slogan de tristă faimă: "Țineți-vă gura închisă, temeți-vă, căci aici pereții au urechi!" Din toate timpurile pereții au avut urechi, numai că spunînd-o, ne și închipuim urechile vecine lipite de peretele despărțitor, spionîndu-ne certurile și împăcările. Iar bietul Tarde era departe de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la restaurantul de pe colț: eram cel mai tînăr invitat! MRP, la final, a trecut printre noi și, însoțit de nevastă (care nota), după ce ne privea, dicta: "Cutare-și achită singur!", " Cutare-și plătește doar băutura!", "Cutare e invitatul meu!"(după faimă, buzunar și îmbrăcăminte). Eu am avut "șansa" să intru în lotul de calici, deci nu am plătit nimic. Dar nu meniul ori spectacolul m-au marcat: ci lumea de după premieră! Teribilă lume, pentru adolescentul de mine! Societate inaccesibilă unui puști
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mei..." Dar Vita Campanellae n-a fost găsită în nicio bibliotecă. Dușmanii lui, de îndată ce le era la îndemână, distrugeau exemplarele scrierilor sale, tipărite sau încă nu cu hotărârea de a șterge urmele diavolului, dar și pentru a se împotrivi ca faima acelui "nenorocit de câine" să crească peste măsură cu fiecare nouă carte. Tommaso Pignatelli, discipol al lui Tommaso Campanella, el însuși un spirit liber și o fire nestăvilită și vehementă, urzise o seamă de relații cu fiii și nepoții participanților
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
celor muți graiul, să fi vindecat de maladii pulmonare și de hidropizie. Dacă avea loc vindecarea miraculoasă, se aduceau mulțumiri zeului prin prețioase daruri votive, adesea reproducând în aur sau argint mădularul vindecat, astfel încât toți cei care vizitau templul răspândeau faima virtuților vindecătoare ale lui Asclepius. În secolul II p.Chr., retorul Ailios Aristeides (117-190) a devenit profetul entuziast al acestui salvator, iar împăratul Iulian (361-363) a căutat să-l impună ca salvator al omenirii în locul Mântuitorului creștinilor. Creștinismul însuși a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe idolatrie, dată fiind divinizarea ființelor umane în baza puterii războinice. Scriitorul african pare să aibă destul de clar în vedere faptul că această tipologie religioasă deriva din tradițiile păstrate de cei care dețineau puterea, pentru a-și menține nepieritoare propria faimă de-acum înrădăcinată și acceptată pasiv de credința populară. Evidențiind falsitatea și neomenia concepției religioase păgâne, autorul critică poezia și filozofia care contribuiau la răspândirea erorii unei glorificări obținute cu prețul sângelui altor ființe umane. După ce a discutat despre natura
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru uciderea Selenei Quintanilla Perez. În aceeași seară, consemnează autorii, postul CNN și rețeaua spaniolă Univision au difuzat o varietate de emisiuni comemorative în cinstea Selenei pentru că, ironic, după aprecierea lui González și Willis-Rivera, Selena "a dobândit mult mai multă faimă după moarte, decât pe vremea când trăia"19, în ciuda carierei artistice, dar și a celei de designer cu propriul boutique. Lunile care au urmat după moartea sa au adus-o pe Selena în prim-planul atenției pop culturii americane, prin
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
te ferească de român ciocoit și de țigan boierit.”) Nu dobândi gloria prin meritele strămoșilor. (Sunt, din păcate, destui oameni care cred că este suficient să fie descendenții unei familii renumite pentru a fi Îndreptățiți să li se acorde aceeași faimă sau onoare. Gloria nu este Însă transmisibilă; nu se moștenește, așa cum, de exemplu, judecătorul nu moștenește cinstea de la părinți, ci doar un Îndemn sau un exemplu din partea acestora. Când gloria strămoșilor noștri nu o vom resimți ca pe o Îndatorire
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un motiv egoist: ne ajută să Înțelegem mai bine coloritul specific al bucuriilor și tristeților din trăirile și gândurile noastre. Μ Unii citesc filosofie sau o invocă doar pentru a trece În ochii celorlalți drept spirite profunde; o astfel de faimă este Însă nesigură... Este ca acea iubire care se agită mult, pentru că se știe fadă În interiorul ei. Μ Pentru unii, libertatea nu Înseamnă altceva decât „a putea” (de exemplu, a putea să gândești sau să faci un anumit lucru). Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Neprihănit eterul doarme, / Văzduhul viu e de microbi,/ Poți dacă vrei să nu te naști,/ Dar dacă ești te și îngropi.// E fericit cuvântu-n gând,/ Rostit, urechea îl defăimă,/ Spre care o să mă aplec/ Din talgere vis mut sau faimă?// Între tăcere și păcat/ Ce-o să aleg cirezi sau lotuși?/ O, drama de-a muri de alb/ Sau moartea de-a învinge totuși...//"( Știu, puritatea). Toate acestea, în ciuda faptului că lirismul debordant din primul volum începe să se cenzureze, din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
urmă produce mai degrabă voce decît literă, cum cred că e și firesc și o sumă variabilă de diverse eseuri care fac valuri În presa literară dar rămîn necunoscute cititorului amator sau universitarului specializat. Romanul se vinde bine, aduce Încă faimă și bani. O sumedenie de premii răsplătesc cele mai bune proze ale anului, peste douăzeci notabile, vreo cinci-șase importante pecuniar. Atît de importante, Încît. odată cîștigat, premiul Îți oferă posibilitatea reconversiei profesionale Întru scris. Așadar, majoritatea francezilor cu chemare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
drum", "Strugurele roșu"). De asemenea reînvie motivele cunoscute în poezia tradiționalistă a perioadei interbelice: comoara, șarpele, dorul, pământul, stelele, cultul strămoșilor, dinamica socială a revoluției: Iar când pe caii iuți prin pustă/ câmpia le părea că-i prea îngustă,/ de faima lor meleagul era plin/ Din munții Apuseni la Seghedin". Începând cu volumul " Materia și visele", poetul este mai preocupat de arta lui poetică, nu numai ca subiect al poeziei, ci și ca o nevoie interioară; parcă un orgoliu profesional îl
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
matein“, ca mulți dintre boemii sfîrșitului de veac XIX și începutului de veac XX. Enigmatic, discret, „civilizat”, are ceva din Pașadia și (minus travestirile) din Sir Aubrey de Vere. Există o fascinație a „legendei“ la Bacovia, atît în sensul de faimă, cît și în cel de secret. Acest sentiment e clar exprimat în „Furtună”, în cîteva locuri din proză și în „Divagări utile”. Raportul faimă-secret e lucrul care mă atrage cel mai mult din biografia poetului. Secretul a contribuit la creșterea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cît și în cel de secret. Acest sentiment e clar exprimat în „Furtună”, în cîteva locuri din proză și în „Divagări utile”. Raportul faimă-secret e lucrul care mă atrage cel mai mult din biografia poetului. Secretul a contribuit la creșterea faimei, dar faima n-a dus la dezvăluirea secretului. într-un articol despre Apollinaire („Un sacré coup d’archet”, din „Le nouvel Observateur” 23 29 août 1980, p. 50), Guillevic (născut în 1907) spune că pe vremea bacalaureatului său, Lamartine, pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în cel de secret. Acest sentiment e clar exprimat în „Furtună”, în cîteva locuri din proză și în „Divagări utile”. Raportul faimă-secret e lucrul care mă atrage cel mai mult din biografia poetului. Secretul a contribuit la creșterea faimei, dar faima n-a dus la dezvăluirea secretului. într-un articol despre Apollinaire („Un sacré coup d’archet”, din „Le nouvel Observateur” 23 29 août 1980, p. 50), Guillevic (născut în 1907) spune că pe vremea bacalaureatului său, Lamartine, pe care îl
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sale, un „orator” abundent, patetic și un metaforist (pe alocuri incongruent). La Bacovia, din contra, totul e discret, spus cu parcimonie. Nu-i exclus ca metaforistul să se fi considerat mai dotat. Mai ales că era și un avocat cu faimă, unul din matadorii baroului local (de regulă apărător), iar Bacovia - un avocat ratat, ajuns suplinitor în învățămînt. „Și spune-mi de ce-i toamnă/ Și frunza de ce pică?” („Pastel”). Evident, poetul nu vrea o explicație științifică. El întreabă numai de ce e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu mari dar vii, colorul feței întunecat, prin care străbătea încă rumeneala sănătoasă a obrajilor. Era totdeauna curat îmbrăcat"22. Colegii săi l-au văzut sociabil și plin de voioșie, un cititor pasionat, de unde i-a venit în școală oarecare faimă (Gr. Goilav). Vasile Bumbac își amintea că, de-abia sosit la Cernăuți, Mihai i-a recitat destul de bine (ziemlich gut) o poezie de Alecsandri. "Naiv, veșnic rîzînd și recitind pe de rost balade populare, avea o memorie excelentă și era
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
celor ce vor fi spicuite în 2037, când va fi deschis dosarul conținând lucrările din timpul războiului de la Universitatea Harvard. Acum, la mai puțin de două decenii de la moartea ei survenită în 1987, răsună relativ puține voci care să trâmbițeze faima lui Yourcenar. Atunci când o fac nu spun de ce. Chiar și cele mai apreciate lucrări Memoriile lui Hadrian, Piatra filozofală, diversele volume ale autobiografiei sale de abia dacă mai sunt citite astăzi și sunt rar studiate în școli și universități. Unii
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a cărei creștere și decădere din Evul Mediu doar ea era destinată să o recupereze în memoriile sale. Cele mai timpurii manifestări de afecțiune le-a arătat tatălui care i-a insuflat două convingeri: prima, că era sortită să cucerească faima indiferent de ce hotărau sorții; a doua, că nu pierduse nimic prin faptul că nu se născuse bărbat. Pe măsură ce se maturiza, Marguerite a ajuns să sesizeze tensiunea dintre aspirațiile tatălui ei și stăruitoarele ei dorințe sezuale. Incapabilă să dea piept frontal
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
insistat ca documentele ei cele mai intime să nu fie deschise până în anul 2037. Simpla sugestie că ceea ce era ascuns este atât de crud încât nu trebuie cunoscut timp de jumătate de secol, a fost omagiul ei final adus discreției. Faima, realizarea de magistru la care ea însăși a râvnit era acordată bărbaților, credea ea. Numai de-ar fi putut ști când scria în anii '50 aceste cuvinte despre incapacitatea femeilor de a fi personaje centrale în opere de ficțiune că
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]