24,939 matches
-
ca și asistații. Inegalitățile de toate felurile au crescut, iar clasa de mijloc a devenit tot mai subțire. Avem totuși, volens-nolens, o cale. Remarcabilă a fost, în context, prestația Băncii Naționale, pe fondul unei economii reale precare și al celebrelor falimente bancare din anii 1990-2000. Suntem conduși prin monedă și avem, în acest sens, reflexe pavloviene. Din păcate, s-au degradat foarte mult sistemul educațional și cel de sănătate, înflorind, în schimb domeniul imobiliar și mass-media. Una peste alta, am devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
identității a fost forma de rezistență pe care am opus-o în provinciile cotropite de sovietici. În timp, a devenit una dintre cele mai puternice arme în lupta cu Moscova care și-a recunoscut înfrângerea într-un final. Chiar în preajma falimentului său politico economic, alfabetul latin a fost reintrodus în RSS Moldovenească, iar odată cu declararea independenței de către R. Moldova, româna a devenit limba oficială. Plutoanele de execuție și gulagurile nu au putut răzbi în fața mândriei de a fi român, astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
inflaționist. Există o supraofertă de case, autoturisme și alte bunuri de consum. Există o criză mare de lichidități și chiar o incapacitate de plată. Milioane de familii americane nu-și pot plăti ratele. Peste o sută de creditori au dat faliment. Dar anxietatea financiară nu atinge doar menajurile, ci și întreprinderile, ridicînd foarte mult pierderile. Există și un sistem bancar paralel, format din instituții financiare nebancare, care acordă împrumuturi lichide sau fac plasamente cash pe termen scurt, dar oferă credite și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
avut loc celebrele atentate, dar și declararea "războiului nesfîrșit" al lui George Bush, intrarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului și, în fine, anul în care Sistemul Federal de Rezerve a decis mărirea creditelor ipotecare, ca răspuns la criza Nasdaq, falimentul Enron și alte fraude din sistemul corporatist american. Din definiția dată globalizării se deduce faptul că sensul influențelor și înlănțuirilor s-a inversat. Spre deosebire de "virusul asiatic" din 1996, de data aceasta, criza financiară apărută în Statele Unite și aflată pe cale de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cu siguranță creșterea, ocuparea și marile echilibre economice la nivel global. Aprecierea, cam în acești termeni, îi aparține lui John Lipsky, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional. Criza a plecat din Statele Unite, așa cum anticipam într-un articol anterior, de la falimentul pieței imobiliare, grevate de numeroase credite acordate fără discernămînt, fără garanții. No Income, no job, no asset! Eventual o șampanie din partea casei, adică a creditorului. Ca să înțelegem proporțiile fenomenului, să spunem că numai pentru partea cea mai riscantă din împrumuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
rapid, a fost prevăzută de comentatori, printre care și de subsemnatul, încă din 2004, se poate spune că abia după respingerea de către Congresul american a planului de intervenție propus de președintele Bush ea s-a dezlănțuit cu adevărat. Vor urma falimente spectaculoase, căderi bursiere masive, degringoladă a cursurilor, inflație, șomaj etc. Înțeleg că se dorește curățarea siste-mului de "baronii escroci" și lacomi. Dar viciul e sistemic, astfel încît plecarea unora nu-i schimbă natura: vor rămîne în continuare destui speculatori, care
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu prea pare să înțeleagă ce se întîmplă. În cele din urmă însă, după alegeri de-acum, guvernul american va trebui să utilizeze banii publici pentru a opri declinul de pe piața imobiliară. Pînă atunci însă, băncile vor continua să dea faliment, iar oamenii să-și piardă casele, ceea ce va accentua și mai mult recesiunea. Piețele își pot consolida singure atît tendințele de creștere, cît și cele de cădere. De aceea e nevoie de reglementări. Totul a fost lăsat în seama Rezervei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
schimba definitiv lumea și acest ceva s-a întîmplat în America." (Mugur Isărescu) Despre ce o fi vorba, ce este "acest ceva" atît de important la care s-a referit enigmaticul nostru guvernator? Să fie vorba despre de-acum celebrele falimente bancare? S-a mai întîmplat. Să fie vorba despre schimbarea filosofiei pe care s-a clădit sistemul capitalist, sistemul financiar internațional etc.? Să fie vorba despre sfîrșitul anunțat al unipolarismului în care trăim de aproape douăzeci de ani? Greu de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de stimulare a cererii și de depreciere competitivă, iar după ce economia a luat avînt, trebuie intervenit cu politici contracționiste pentru stă-pînirea inflației și regăsirea echilibrelor macro-economice. Politicile Băncii Naționale au fost foarte bune pînă acum, ele ne-au ferit de falimente bancare și de criza financiară. Dar în conjunctura actuală, marcată de o criză economică pro-fundă, ele nu mai sunt adecvate și pot chiar agrava situația. Paul Krugman, laureatul Nobel pentru economie de anul trecut, spunea că "nu contează cît de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ne lasă însă o interesantă semiologie a valorii. La autorii Școlii critice se simte parcă o silă disperată față de valorile liberale și umanis-te, aparent atît de sigure și de stabile; ei descriu spectacolul desperant al dezagregării unei lumi și al falimentului unei societăți, al panicii și coșmarului în fața zilei de mîine, al spectrului bîntuind al sărăciei. Kant, Marx și Freud par să le fie principalii mentori spirituali. La adepții școlii amintiți pînă acum ar trebui să mai adăugăm pe Leo Lowenthal
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de relații asemenea cu marile puteri, mai puțin China, care pare să rămînă eternul rival, deși pare că lumea le încape pe amîndouă, chiar în calitate de super-puteri. În ultimii 15 ani, India a cunoscut momente cumplite: doi lideri politici asasinați, spectrul falimentului și al foametei bîntuind, riscul unui război nuclear, numeroase tulburări in-terne. Și totuși, ce-a fost greu pare să fi trecut, iar acum viitorul sună plin de încredere și de optimism. Țara a devenit o democrație matură, cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
50%, pentru a restabiliza cursul și a calma presiunile inflaționiste. Sectorul bancar, după ce a fost curățat de bolnavi, a fost privatizat aproape integral, ca și cel industrial, cu exemple de succes și numeroa-se altele ce nu au dus decît la falimente și transferuri de capitaluri. Pincipalele țări de unde vin investitorii și cu care întreținem schimburi comerciale sunt Germania, Italia, Turcia, Franța, Rusia, Olanda, S.U.A. ș. a. O puternică dezvoltare au cunoscut piața construcțiilor, retail, telefonie mobilă, auto și cea IT, în special
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
În același timp, un consumator din doi recunoaște că cedează în mod regulat plăcerii cumpărăturilor „din slăbiciune”; între 30 și 60% dintre articolele cumpărate în supermagazine și în centrele comerciale sunt cumpărături făcute sub impulsul momentului 18. Creșterea numărului de falimente personale, „febra cumpărăturilor”, shoppingul „bulimic”, cumpărăturile făcute „la inspirație” sunt tot atâtea „patologii” care au legătură cu solicitările publicității și cu sentimentele de urgență pe care le provoacă. Aceasta ar fi „tirania” ordinii publicitare care, propagând o cultură a satisfacerii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la instalarea unei noi intoleranțe la frustrări, pe de altă parte. Ceea ce se află la originea deculpabilizării și a banalizării delincvenței din zonele sociale ale excluderii este tocmai împletirea acestei serii de fenomene. Dacă devianța juvenilă este una dintre consecințele falimentului mișcărilor sociale, ea este și rezultatul unei lumi sociale destructurate și privatizate de imperiul consumului de piață, de noile moduri de viață centrate pe bani, pe trăirea clipei, pe satisfacerea imediată a dorințelor. Lipsiți de repere și de orizont, frustrați
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de stoc. În cazul mărimilor de stoc ale ISD, statisticile sunt mai puțin relevante, deoarece întâmpină dificultăți de înregistrare generate de: mărimea frecvent schimbătoare a ponderii capitalului străin în totalul capitalului social al unei întreprinderi; impactul fuziunilor și achizițiilor, al falimentelor și ieșirilor. Literatura de specialitate consideră că țările care au anual un volum al exportului de investiții străine directe (ieșiri din economia națională) mai mic de un miliard de dolari sunt țări cu potențial modest de export de capital. Din
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
legătură între ISD ca mărime de flux și ISD ca mărime de stoc, știind că influxurile sunt afectate de outfluxurile investiționale ale unei țări, de tipurile de ISD (greenfield, fuziuni și achiziții și dezvoltări), precum și de o serie întreagă de falimente în zona societăților cu capital străin. În linii generale, evoluția influxurilor anuale ale ISD asupra stocurilor a determinat o cvasisimilitudine a dinamicilor dintre indicatorii de stoc și de flux, dar și o serie de particularități ale stocurilor, între care menționăm
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
anul 2009, rata șomajului înregistrând o creștere îngrijorătoare de la 4,4%, în anul 2008 la 7,8% în 2009, ceea ce reprezintă o sporire a subocupării forței de muncă, drept urmare a numărului mare de întreprinderi intrate în incapacitate de plată sau faliment. În anii 2011 și 2012 rata șomajului este în medie de 5,00%, având loc o scădere a acesteia comparativ cu anul 2009 de circa 2,00%. În luna aprilie a anului 2013 observăm o ușoară creștere a numărului total
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
persoane (inclusiv directorii) își vând acțiunile, bula s-a spart în conformitate cu o deflație lentă, dar constantă (spre deosebire de scăderea de 60% din indicele japonez Nikkei, după creșterea exagerată a acestuia, la sfârșitul lunii decembrie 1989). Până la jumătatea lunii august, lista de faliment din Monitorul Oficial la Londra a atins un maxim al tuturor timpurilor, o indicație a faptului că mulți oameni au cumpărat pe credit sau marjă. Mii de averi s-au pierdut, atât mari, cât și mici. Directorii au încercat să
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de creștere și prosperitate pe Wall Street și Main Street și s-a încheiat cu Marea Criză din octombrie 1929. Marea Depresie care a urmat a creat 13 milioane de șomeri în America. Două mii de firme de investiții au dat faliment și sectorul bancar american a suferit cele mai mari schimbări structurale ale istoriei sale, intrând într-o nouă eră reglementatoare, pe care guvernul a început-o, iar politica lui Roosevelt a urmat-o. Accidentul din octombrie 1929 este o ilustrare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cu fluctuații de prețuri care nu erau considerate normale (Kaldor, 1960, Stein, 1961). În orice caz, investitorii instituționali mari erau capabili să facă față fluctuațiilor în exces (cel puțin pe termen scurt), în timp ce micii investitori sufereau consecințele acestor fluctuații, dând faliment. În aceste circumstanțe, o instabilitate economică și mai mare conducea la costuri economice mari care determinau și mai multe falimente ș.a.m.d. Treptat s-a înțeles însă că, deși există o legătură între speculatori și volatilitate, aceasta nu este
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
capabili să facă față fluctuațiilor în exces (cel puțin pe termen scurt), în timp ce micii investitori sufereau consecințele acestor fluctuații, dând faliment. În aceste circumstanțe, o instabilitate economică și mai mare conducea la costuri economice mari care determinau și mai multe falimente ș.a.m.d. Treptat s-a înțeles însă că, deși există o legătură între speculatori și volatilitate, aceasta nu este de la cauză la efect. Speculatorii acționează pe piață identificând creșterile și scăderile de prețuri, ceea ce pot face ei fiind doar
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
obținerea unor sinergii financiare. Sinergiile financiare pot lua diferite forme, ca de exemplu, creșterea capacității de Îndatorare a noului ansamblu, modificarea nivelului de risc, ceea ce poate conduce la o stabilitate mai mare a cash-flow-ului (Lewellen, 1971), probabilitate mai mică de faliment, minimizarea costului de acces la piețele de capital sau diminuarea costului capitalului (Meier și Schier, 2006, p. 16; DePamphilis, 2010, pp. 7-8; Gaughan, 2011, p. 143). Sinergiile manageriale corespund transferului de cunoștințe, de know-how sau abilități de la achizitor spre compania
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
p. 9. footnote>. Autorul consideră că unele practici creative ignoră legile și normele contabile, respectiv contabilii pot înregistra operațiuni fictive care nu au la bază documente justificative, se pot falsifica, sustrage sau distruge evidențele societății, înstrăina activele în caz de faliment, folosi cu rea-credință bunurile sau creditele societății, și lista infracțiunilor poate continua. Sunt de părere însă că aceste practici nu trebuie incluse în categoria tehnicilor creative, infracțiunile nu sunt asimilate contabilității creative, ele încalcă și litera și spiritul legilor și
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
ca o cheltuială deductibilă, a cărei evaluare este lăsată la aprecierea administratorului. În România însă, aceste ajustări au o deductibilitate limitată (30% din valoarea creanțelor față de clienți, ajustarea fiind deductibilă integral numai dacă asupra clientului s-a deschis procedura de faliment) și condiționată de îndeplinirea mai multor condiții <footnote Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 decembrie 2013, prevede în cadrul articolului
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
utilizare a resurselor materiale și umane și este relevantă atât pentru nevoile proprii ale entității, cât și pentru terți (acționari, instituții financiare, creditori comerciali, clienți, organe fiscale, alte persoane fizice sau juridice interesate). Actualitatea recentă a reprezentat însă teatrul câtorva falimente spectaculoase care ar fi putut fi întrevăzute de producătorii și utilizatorii informațiilor financiare: auditori, analiști financiari și bancheri. Dificultatea majoră a acestui demers de prevenire a riscurilor rezidă în calitatea informației pe care întreprinderile o oferă analiștilor, respectiv baza analizelor
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]