4,787 matches
-
teroare spontană a mulțimilor, care face posibilă răsturnarea celor aflați la putere, teroarea programată pentru că ei să se mențină la putere și să guverneze, teroare prin care un clan își elimină concurenții și își arogă puterea absolută. Această ide este familiară socialiștilor dinainte de 1914; astfel, un socialist democrat ca Jean Jaurès își intitulează un paragraf din Istoria socialistă a revoluției Franceze „Arbitrarul ghilotinei” și scrie: „Când o mare țară revoluționară luptă în același timp contra facțiunilor înarmate interne și contra lumii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lor. Revalorizând posibilitățile tactice oferite de regimul parlamentar, Frontul popular se transformă în alianță electorală și parlamentară. Frontul național sau patriotic constituie cadrul cel mai larg, închegat atunci când este amenințată independență națională. Este adaptarea, în cazul statelor-națiuni independente, a antiimperialismului*, familiar militanților din America Latină*, din Africa* și din Asia*. El implică o alianță cu fracțiunea „națională” a burgheziei, dar el nu trebuie să se transforme într-o Uniune sacră, ca în 1914. El exclude fracțiunea „fascistă” a burgheziei atunci când această pactizează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
scenei internaționale, cu toate elementele pe care Morgenthau nu și le putea imagina în timpul vieții lui, dar pe care le-ar fi putut explica totuși foarte bine utilizând cadrul intelectual al capodoperei sale. Cu alte cuvinte, vom porni de la principiile familiare pentru a ajunge la unul necunoscut și, în final, la aplicarea acestor principii. Realismul și eterna prezență a conflictuluitc "Realismul Și eterna prezență a conflictului" Realiștii au fost întotdeauna fascinați de conflict. Deși nu l-au justificat, ei nici nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
suplimentare, față de momentul inițial al conceperii strategiei, pentru revigorarea acesteia. O întrebare mult mai importantă ar putea fi însă ridicată cu privire la strategia de contracarare: care este scopul ei militar? În cazul versiunii americane a strategiei, care ne este cea mai familiară, Statele Unite nu vor iniția un război nuclear prin tragerea primului foc. Ele vor aștepta până ce oponentul va trage prima rachetă, declanșând astfel războiul nuclear; doar atunci, Statele Unite vor ataca ținte militare, reprezentate nu doar de rampele de lansare a rachetelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în care considerațiile despre câștigurile relative sunt reduse. Cu toate acestea, argumentele amândurora sunt în esență realiste 37. Nici unul dintre studii nu analizează modul cum ar putea instituțiile să faciliteze cooperarea și ambele explicații sunt construite în jurul unor concepte realiste familiare. La originea argumentației lui Powell stă bine-cunoscutul echilibru ofensiv-defensiv, devenit renumit datorită lucrărilor lui Robert Jervis, George Quester, Jack Snyder și Stephen Van Evera 38. Powell susține că preocuparea pentru câștigurile relative contează prea mult și că statele acționează în conformitate cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
CAS), incluzând costul cursurilor în bugetul anual și să asigure un suport financiar adecvat; să se asigure procesul de instruire până la nivelul cel mai înalt; să se asigure că obiectivele instruirii corespund obiectivelor serviciului activ; să identifice și să fie familiari cu materialele de formare existente în domeniul planificării familiale, atât cu prototipurile, cât și cu modelele adoptate pentru utilizare regională sau națională; să fie conștient de faptul că personalul de instruire trebuie reluat atunci când exista nevoia de: 1. o înlocuire
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
compromis), obține astfel o producție acceptabilă (fără a fi însă prea mare), fără o bruscare a personalului; utilizează logica și presiunea, evită extremele, strânge sugestii de la toți subordonații, adoptă părerea majorității, încearcă să amâne, să motiveze personalul, preferă contactele individuale, familiare, apreciază reuniunile de grup, încearcă să obțină maximum de eficacitate cu minimum de conflict, contribuie la menținerea și crearea moralului orientat spre producție, acordă atenție atât organizării formale, cât și celei informale; în comunicare are rol de conciliator, este realist
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de tip creativ, oarecum asemănătoare cu brainstorming-ul, este sinectica, propusă de W.J.J. Gordon în 1961, care încurajează spontaneitatea și fluxul de idei al gândirii și imaginației și se bazează pe utilizarea unor tehnici care prevăd „transformarea unui lucru familiar, obișnuit, în ceva nou, ciudat, neobișnuit” și „transformarea ciudatului în familiar”. Spre deosebire de brainstorming, care este mai mult o asociație liberă de idei ce poate evolua în orice sens, sinectica # reprezintă o încercare mai disciplinată, mai specifică de a folosi stările
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a considera negocierea ca frână sau ca motor al schimbării. Pentru Thuderoz (2002), în schimb, negocierea este un liant social. Medierea Medierea este o formă a negocierii care se desfășoară în prezența unei a treia părți, adică o persoană cunoscută/familiară celor aflați în conflict sau o persoană necunoscută. Ea este aleasă de părțile care se confruntă sau se autopropune. Se recomandă ca mediatorul să dispună de experiență în negocieri, să manifeste imparțialitate și obiectivitate. Medierea se desfășoară fie în prezența
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiecare intervenție în parte, metodele de predare folosite, calitatea răspunsurilor subiectului și organizarea situațiilor de învățare ale programului. Alegerea obiectivelor din cadrul programelor este necesar să țină seama de semnificația acestora pentru subiect și de măsura în care acestea îi sunt familiare. Conn și Richardson consideră că, în mediul școlar, se desfășoară trei tipuri de activități pentru dezvoltarea vorbirii, și anume: • Activități asociate, în care nu există o structurare definită a diverselor componente ale activității de învățare. • Activități secvențiale, ce implică o
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
interpret va face apel la terminologia specifică fiecărei situații. Orice efort de a compila terminologia generală, care conține cuvinte sau fraze dificil de interpretat pentru persoanele surde cu limbaj redus, implică riscul omiterii unor termeni importanți în detrimentul includerii termenilor deja familiari pentru cei mai mulți clienți. Mult mai important este să se elaboreze tehnici de interpretare a unor cuvinte care nu au semne proprii. Mult mai frecvent este necesar ca interpretul să folosească mai multe semne / gesturi pentru a interpreta un cuvânt simplu
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
încrederii în sine Reducerea anxietății Comportament compensatoriu adecvat 39 41 • Evitarea. De exemplu, un manager nou promovat poate utiliza o parte disproporționată din timpul său pentru activități ce țineau de vechiul său post, în loc să se ocupe de problemele mai puțin familiare și în consecință mai dificile ale noului său post. • Reprimarea. Aceasta este utilizată pentru a împiedica conștientizarea motivelor și sentimentelor considerate nepermise sau nedorite. De exemplu, un manager își poate reprima supărarea față de șeful său deoarece exprimarea acesteia nu este
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
copilul o are În legătură cu omul de alături (Nebenmensch). Acesta este reprezentat de orice figură sau de orice prezență care nu este mama, iar apariția sa este Însoțită de angoasa pe care o resimte copilul În fața „neliniștitoarei stranietăți” (Unheimlichkeit) a figurii familiare; ă alter ego, de data aceasta dintr-o perspectivă mai accentuat antropologică, este afirmarea În afara mea a unui pol de non-eu căruia Îi atribui aceleași gânduri și aceleași sentimente pe care le am și eu (vezi În acest sens celebra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de rezolvat. La ora de limbi străine, pariul lui „să ne prefacem că”, obsesie a metodei comunicative Încă de la Începuturile acesteia, Își găsește, fără Îndoială, acum o concretizare logică (activități de observare, vizionarea de secvențe din filme, studierea unor conversații familiare, exerciții de dramatizare și de simulare, jocul de roluri etc.). Pe de altă parte, Louis este convins, cum suntem și noi, că textele literare ne pot Învăța multe despre ceea ce ține de etnografia comunicării, adică despre efectele punerii În scenă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
greșeli. Acest efort de interiorizare ne ordonează gândirea: prioritățile sunt ierarhizate și mijloacele de acțiune legitimate. Astfel, stocul nostru de cunoștințe (formale sau informale) crește. O anumită instrucțiune care, la Început, ni se părea greu de executat devine În timp familiară, ajungând chiar să fie considerată „evidentă” sau „de la sine Înțeleasă”. Această muncă de „transformare În rutină”, În aparență anodină, este extrem de prețioasă, pentru că ne face să participăm la ceea ce Peter Berger și Thomas Luckmann numesc „construirea socială a lumii”. Construcție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ai anilor ‘60-’70. Sopranele Beverly Sills, Regine Crespin, Teresa Stich-Randall, basul Nicola Zaccaria s-au stins unul după altul, lăsând în urmă amintiri și regrete. Cum amintirile mele sunt legate de discuri, vocea ce mi-a fost cea mai familiară este a sopranei americane Teresa Stich-Randall, legată de unul dintre cele mai frumoase discuri cu cantate de Johann Sebastian Bach, din cele înregistrate la Viena de dirijorul Hermann Scherchen. Am descoperit-o apoi în înregistrările mozartiene ale dirijorului Hans Rosbaud
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
1993). Persuasiunea este o măsură obiectivă prin care observăm dacă povestea vieții li se pare credibilă și convingătoare altor persoane. Pe baza experienței noastre, ne atinge povestirea sau o parte a ei vreo coardă sensibilă. Dacă nu este o experiență familiară, pare posibil sau plauzibil ca altcineva să se confrunte cu un astfel de eveniment sau o asemnea experiență (Riessman, 1993)? Un alt aspect al persuasiunii este acesta: ne constrânge, ne stimulează, ne încântă sau ne implică în vreun fel această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
parodia bate pornografia, like a virgin, mai ales în România. Așa că Mirele fără căpătâi le spune pe șleau și nu se dezminte de la rime. Merg mai departe prin poză, proză, roză Trecând la Mr. Clippit și compania, dau de chițcăituri familiare de mouse. Pe loc repaus, bag o poză pe post de Links, adică Râs care de misterios ce îs am un surâs de Sfinx și dau un reply, ca și cum, neavând hârtie pentru corespondență, ți-aș scrie pe reversul misivei tale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
registrele și varietățile limbii pe care le modifică semantic, iar ca donator poate influența, la rîndul său, aceste varietăți, cărora le trasferă creațiile sale. Totuși, în terminologia lingvistică românească precum și în cea internațională, există delimitări stilistice clare între jargon, limbaj familiar, popular și vulgar. Jargonul se definește ca varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar ca donator poate influența, la rîndul său, aceste varietăți, cărora le trasferă creațiile sale. Totuși, în terminologia lingvistică românească precum și în cea internațională, există delimitări stilistice clare între jargon, limbaj familiar, popular și vulgar. Jargonul se definește ca varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stilistice clare între jargon, limbaj familiar, popular și vulgar. Jargonul se definește ca varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu: streptomicină = băutură alcoolică, texte sau tromboane = minciuni ș. a. Limbajul argotic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a varietăților existente la nivelul limbii, sociolingviștii americani operează o separare netă între diglosie și bilingvism. Pe de o parte, ei selectează varietatea minoră ("joasă", după engl. low) ca fiind specifică unui anumit tip de comunicare interumană, respectiv conversației curente, familiare, reprezentînd forma populară (locală) de comunicare. Pe de altă parte, punctează varianta majoră (literară, "înaltă", după engl. high) care caracterizează, prin excelență, situațiile de comunicare formale, în care se impune respectarea strictă a normelor limbii. În lingvistica franceză, cele două
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conferința universitară, instrucțiunile de montaj, rețeta etc. Genurile discursive nu sînt matrițe alese de locutor pentru a-și "turna" enunțul, ceea ce diferențiază tipologiile discursive de cele comunicaționale este variabilitatea istorică. Genurile discursive au la bază scenarii culturale care reprezintă tipuri familiare de interacțiune lingvistică sau simbolică. Recunoaștrea unui gen discursiv presupune extragerea unui set de scheme compus din elemente comune recursive: organizarea globală a discursului, proprietăți locale structurale, conținut tipic, expresii specifice folosite. Caracteristicile definitorii pentru un gen discursiv vizează: statutul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezenți (impersonalizarea emițătorului: Nu se poate termina la timp; impersonalizarea receptorului: Trebuie rezolvată problema) și îndatorarea față de receptor (V-aș rămîne profund îndatorat dacă..., Vă sînt recunoscător...). Politețea pozitivă presupune crearea unui mediu propice receptorului și includerea acestuia în mediul familiar, acest tip de politețe fiind acela al comportamentului familiar, principalele strategii ale acestui tip de politețe constînd în: 1) formularea de constatări despre receptor prin care este exprimată atenția pentru aspecte mărunte, interese, dorințe, bunuri (Îți vine bine noua rochie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
impersonalizarea receptorului: Trebuie rezolvată problema) și îndatorarea față de receptor (V-aș rămîne profund îndatorat dacă..., Vă sînt recunoscător...). Politețea pozitivă presupune crearea unui mediu propice receptorului și includerea acestuia în mediul familiar, acest tip de politețe fiind acela al comportamentului familiar, principalele strategii ale acestui tip de politețe constînd în: 1) formularea de constatări despre receptor prin care este exprimată atenția pentru aspecte mărunte, interese, dorințe, bunuri (Îți vine bine noua rochie!); 2) exagerarea interesului, simpatiei pentru receptor (Ce trandafiri minunați
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]