3,956 matches
-
inițierea stă sub protecția dublată a pragului de la lăcașul de cult, și tocmai acolo rămâne simbolul marital al Cenușăresei. Mersul pe jumătate desculț ilustrează statutul fetei, incomplet asimilată la noua etapă ontologică și anunță apropierea unirii nupțiale. Ființele salvate de feciorul milos sunt, cel mai adesea, o știucă (pește), un corb și un tăun. Ele constituie o singură grupă de adjuvanți, fiindcă acoperă împreună trei niveluri conceptuale, venite în sprijinul neofitului. Pe lângă principiul acvatic și cel uranian imanente primelor două apariții
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se caracterizează prin însoțitorii lui, fiindcă, la nevoie, el se măsoară în forță cu aparițiile gigantice. Lupta încheiată cu înfrățirea și întovărășirea constituie o probă care nu apare în toate variantele, dar simpla alăturare a adjuvanților hipertrofiați constituie dovada că feciorul le este egal într-un raport al valorii interioare, materializabilă virtual. Cârnă-Lemne, SfărmaPetri, Bate-Munți-’n-capete sunt, într-un basm din Munții Apuseni, ajutoarele cărora eroul le ține piept inițial. Numele lor aduc un plus la nivel simbolic, fiindcă depășesc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
1888 în volum o entitate misterioasă, imposibil de zărit cu mijloace profane. Bate-Munți-’n-capete este ființa supranaturală cu rol de Cerber, el interzice accesul neinițiaților în inima sacrului montan și protejează astfel sursa vitalității cosmice. Punerea lui în slujba feciorului semnifică o înnobilare rituală; tot ceea ce este oprit muritorilor se oferă direct eroului ce are de întemeiat o lume. Toate aceste personaje au nume ce se explică imediat prin acțiunile lor exclusive, semn al convingerii arhaice că omul este ceea ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al doilea drum către Neagra Cetate sau dacă pătrunderea repetată în mit i-a consumat vitalitatea. Dispariția păsării vine numai odată cu ajun¬gerea eroului în spațiul căutat, „maurul” poate să plece de pe scena rituală și dispariția lui este îngrijită de fecior după datină. Un basm din Vizureni, Galați, dă spiritului cabalin rolul punitiv, amintind de ipostaza lui justițiară, asociată forțelor sepulcrale: „Strigi păsăr’le, nici păsăr’le n-o știut. Un ciocârlan nu vine. Vini ciocârlanu ceala șchiop. - Da’ di ci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiale. Seria sinonimică dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu dă impresia unei cuprinderi totale a speciei malefice, angrenată fără excepție în refacerea lumii. Diavolii „muncitori” în probele vitejești sunt zgripțuroi, scripeți, procleți, iezme și implicarea lor integrală asigură feciorului reușita inițiatică. Atunci cînd dracii ies în calea feciorului cu obiectele năzdrăvane portretul lor nu inspiră nicidecum teamă, lipsa lor de istețime, ba chiar și statutul nefiresc de vulnerabilitate familială (într-un basm din antologia Pop-Reteganul sunt orfani) fiind o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dem. Teodorescu dă impresia unei cuprinderi totale a speciei malefice, angrenată fără excepție în refacerea lumii. Diavolii „muncitori” în probele vitejești sunt zgripțuroi, scripeți, procleți, iezme și implicarea lor integrală asigură feciorului reușita inițiatică. Atunci cînd dracii ies în calea feciorului cu obiectele năzdrăvane portretul lor nu inspiră nicidecum teamă, lipsa lor de istețime, ba chiar și statutul nefiresc de vulnerabilitate familială (într-un basm din antologia Pop-Reteganul sunt orfani) fiind o caracteristică a imaginarului tradițional românesc. Diavolul este mereu păcălit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Rudele așază în sicriul dalbului călător lucruri necesare continuării vieții, obiecte simbolice, chiar și răvașe pentru cei plecați de mult. Mentalul arhaic percepe, așadar, luntrea sepulcrală ca o formă materială de transport. O variantă culeasă în Valea Mănăstirii, Argeș, aduce feciorului toate obiectele miraculoase disponibile în infernal, prin utilizarea constantă a bâtei. Rând pe rând, căpăstrul, buzduganul, căciula și obiala ajung la erou și lasă dimensiunea sacrului stâng fără resurse magice, ceea ce provoacă, implicit, înflorirea vitalității în plan cosmic. Invizibilitatea este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căsătorie. Dreptul marital este câștigat prin capacitatea de a reitera geneza, căreia îi corespunde în microcosmosul terestru nunta. Finalitatea maritală a inițierii transpare adeseori din simultaneitatea procesului ritual pentru fată și pentru băiat. Moartea ei temporară se abolește prin puterea feciorului, alteori recluziunea silvestră se încheie prin incursiunea vânătorească a fiului de împărat. Nimeni altcineva nu poate afecta statutul ei special, fiindcă neofitul stă într-o dimensiune mitică, accesibilă doar pentru cei ca el. Una din alegoriile pețirii fetei în colinde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dimensiunea telurică a iubirii. Invitația de a domni alături de fată este adresată flăcăului în mod simbolic: „Pe fereastră mi-l zăriră/ Și strigă-n gurița mare”. Semn al receptivității, fereastra cetății - dublu al fecioarei marchează punctul vulnerabil, valabil doar pentru feciorul ales. Orațiile de nuntă continuă motivul fetei din cetate printr-o subliniere a statutului ei solitar, specific recluziunii inițiatice. Trimișii împăratului mire hotărăsc încheierea etapei de izolare, rolul lor ritual fiind mai complex decât am putea înțelege din ceremonialul nupțial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însă în această direcție, contextul liric este creat ca pretext pentru rememorarea vitejiei celor doi. Inițierea, și nu viața cotidiană de după aceasta, stă în primplanul poetic. În alte colinde calul și dansul său magic marchează stadiul intermediar, de trecere, al feciorului: „Sub cetate-n cea livadă/ Junelui bun!/ Joac-un june calul bun;/ Da nu-l joacă cum să-l joace,/ Mi-l desuce și-l întoarce/ După lună/ când îi plină,/ După soare/ cum răsare” (Agnita - Brașov). „Jucatul”, omologat aici săritului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
parcă-l chema-o nălucă,/ Încă tot să se mai ducă./ Și așa peste o movilă,/ Mai mergând loc ca o chilă,/ Cu arc și săgeata-n mână,/ Ajunge la o fântână,/ Unde zări urmă de fiară” (Mușetești - Argeș). Căutările feciorului angrenează elementele primordiale, puse în mișcare de energiile lui întemeietoare. Descoperirea maritală este făcută în postura de erou consacrat de armele civilizatoare, solare, motiv pentru care reperarea nu se face în planul social marcat de drumul mare, ci în inima
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dintre „nunul cel mare”, care știe ce fată i se cuvine flăcăului-împărat, și „filosoful cel mare”: „Zise filosoful cel mare/ Că-i urmă de fiară/ Să fie cu al nostru împărat soțioară” (Moșești - Buzău). În colindele de tip 67, Ciutalina.., feciorul apare singur în căutarea miresei-căprioare, căci inițierea propriu-zisă trebuie să fie individuală și izolantă. Orațiile de nuntă formează o treaptă superioară acestui nivel, căci flăcăul și-a dovedit deja virtutea și mentorul său nu face decât să-i asiste finalizarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a capacităților de percepere și reflectare, ambele trecând prin fiorul născut de irumperea sacrului. Ritmul și rima interioară din sintagma repetitivă (deci, o altă marcă stilistică) codri-s mari și codri-s rari, prezentă în numeroase variante ale colindelor de fecior, sunt realizate la nivel fonetic prin două tipuri de repetiții: a substantivului ce denumește un topos mitic și a grupului de sunete ari, aflat în perfect acord cu sonoritatea codrului. Deschiderea amplă a vocalei a este redusă dramatic la vocala
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basme, și face din pielea șargă a bidiviului o însușire solară directă. Numele fecioarei de pe celălalt tărâm dezvoltă adeseori rimă interioară și ritm, specifice organizării prozodice: Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpu înverzește, florilenflorește. Lunga denominație amintește aici de abilitatea feciorului din colinde de a regenera câmpia și codrul spre beneficiul comunității tradiționale. Amândoi fac parte din clasa personajelor cu puteri vegetaționale și au un rol esențial în ritualul inițiatic. Substantivele articulate nehotărât, de tipul un împărat, au o funcție simbolică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
articulate nehotărât, de tipul un împărat, au o funcție simbolică în dimensiunea semantică a basmului, ducând personajul în sfera definirii generale, nu prin individualitatea umane, ci prin ipostaza socială. În contingent, actanții se înscriu în multitudinea de clase umane (împărați, feciori, fete, neveste), în timp ce pătrunderea sau aparteneța la sacru aduce o titulatură singularizantă. Formarea cuvintelor prin derivare dezvăluie o creativitate cu rezultate directe în plan poetic. Prefixarea augmentativă, foarte frecventă în descântece, face din po- un echivalent popular al obișnuitului răs-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
asupra lumii, el pătrunde atât în contingent, cât și în sacru, odată cu neofitul, pentru a transmite receptorilor energia numinoasă. În profan găsim personaje precum frații mai mari ai voinicului, împăratul emitent al probelor, boierii și comunitatea sătească din colindele de fecior. Acțiunile lor nu depășesc granițele spațiului social ordonat: „Împăratu s-o gătat,/ În haine albe s-o-mbrăcat,/ La voinic și-o d-alergat”, „S-o dus până la pădure. Acolo ș-o făcut foc s-o fript slănină ș-o vinit o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rași verbe lasă impresia unor acțiuni fulgerătoare, cadru după cadru se schimbă cinematografic pentru a împlini același gest hotărâtor la nivel inițiatic. Sosirea în cercurile concentrice ale sacrului și luarea spațiului în posesie sunt faptele menite la nivel ritual și feciorul le urmează în pasul amețitor al ființelor suprana¬turale. Structura stilistică „Departe, vere, departe,/ Niji departi, nici aproape/ Tocmai calea jiumătate...”, foarte frecventă în balade, constituie o localizare a spațiului sacru prin supradimensionarea distanței care nu trebuie măsurată cu mijloace
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
exactitate procesul ireversibil al agoniei, spre deosebire de conjunctivul încărcat cu virtualități situaționale. „În interiorul narațiunii repetarea la diferite intervale a acelorași fraze construiește stilistic «schema» de desfășurare a conflictului între personajele - funcții, expresie a opoziției bine-rău”. Deși aparțin genului liric, colindele de fecior se structurează pe tiparul ritmic al „refrenului”: „Se luară, se luptară,/ Zi de vară până-n seară./ Se luară a doua oară,/ Zi de vară până-n seară”. Efortul cu care se măsoară forțele egale dintre neofit și fiara haosului necesită o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-l lăsa./ Veri de veste-mi prindea/ Și după el că-mi pleca:/ Cată-l veri în lunci de meri./ Mi-l căta și nu-l găsea”. Fragmentul reia de cinci ori aceeași schemă a reacției în fața dispariției inițiatice a feciorului: conștientizarea, plecarea și căutarea, eșuarea, regretul și abandonul. Aspectul aglutinant al repetiției este sporit de cele cinci tipuri de rude pornite în recuperarea voinicului, ca imagine exahaustivă a grupului familial din care a fost smuls. Structura reiterată obsesiv realizează în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tocmai se naște". Ruperea de familie este subliniată la toate populațiile primitive prin jalea mamelor, la fel de intensă ca în cazul pierderii definitive a pruncilor. În imaginarul autohton mama mijlocește de cele mai multe ori plecarea, ba chiar asigură intrarea în mit a feciorului fie prin blestem, fie prin destăinuirea locului sacru, ori pregătirea merindelor speciale de drum. Căutarea disperată a fecio¬rului, cea mai apropiată de bocetul deznădăjduit, apare doar în colinda Voinic căutat prin munți IV, 117 unde are rolul de a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
astfel noua lor naștere”. Datele istorice inventariate și analizate de etnografi constituie o probă a arhaicității credințelor românești, ce nu pot fi înțelese în absența obiceiurilor primitive universale. Lupta cu monstrul, bogat reprezentată de colindele de fată mare și de fecior, de baladele și basmele fantastice, este omniprezentă în folclorul lumii, ca probă supremă a eroizării. Mai mult decât atât, acest motiv inițiatic, alături de înghițirea de către un monstru a dat naștere celor mai numeroase valorificări culte, moderne, ce reiau până în detaliu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
recentă și a ajuns la concluzia că „tradiția se dovedește mai puternică decât ne imaginăm”. El preia afirmația lui Mircea Eliade privitoare la anterioritatea miturilor și ritualurilor românești față de civilizațiile antice și merge până la a „data” mitul leului înfrânt de fecior în textele ceremoniale acum 3000 de ani, când cultura europeană a acordat un spațiu larg fiarei cu simbolistică solară. Dacă începerea inițierii feminine după zămislirea pruncului mirific poate contraria în virtutea ideii că inițierea premerge căsătoria, trebuie amintit că procesul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
răciturilor se vedea păru, mai ales de era porcu negru. În fața casei lui Grigore Chetreanu este o poiană frumoasă cam la 2o de prăjini, unde era o mare prisacă de stupi de peste 100 la număr, îngrijiți de bătrînu Vasile Chetreanu. Feciorii lui Grigore și Gheorghe n-au avut nici un stup. Mama mea, Pachița lui V. S. Iftimie și a Ancuței I. Roșca, era de statura mijlocie, harnică, religioasă, bisericoasă și foarte bună mamă și foarte bună gospodină și frumoasă și drăgălașă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ancuța i-a așternut un țol jos. Și mama se văicăra de durerile facerii, care-s alăturea cu moartea și eu cică am zis: "Mai face mama un drac"?. Vasile Șandru cel bătrân, era venit din Transilvania. Și a avut feciori pe: Iordachi Șandru care a fost pădurar dar n-a fost rău, pe Grigore Șandru, mare și priceput meșter, că el a făcut prima biserică din Bogata împreună cu Gavril Sânchetru din Șinca, tot foarte bun meșter. Și lucrând în satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
meșter. Și lucrând în satul Rădășeni, a adus și altoit diferite soiuri bune de măr și păr. L-am cunoscut. Biserica a făcut-o în 1868. Și preotul Ion Hurmuz a vândut-a în satul Fântânele din județul Botoșani. Alt fecior al lui Vasile Șandru a fost Costachi pe care nu l-am cunoscut. Și altu a fost Neculai Șandru, a fost pădurar și vătăjel când era tatăl meu primar. Era bun. Soția lui Floarea, era soră cu Gheorghe Gherasim Roșca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]