3,967 matches
-
crap cu însușiri superioare, modul de realizare și redactare, rigoarea științifică, bogata sa experiență de cercetător și în principal, pentru valoarea științifică și practică a cercetărilor sale într-un domeniu de mare complexitate și importanță pentru acvacultura din România, îl felicit și îi doresc sănătate și noi succese în activitatea sa de viitor. Prof.univ.dr.ing.Gabriela Munteanu Universitatea Dunărea de Jos Galați Pornind de la documentare atentă a literaturii de specialitate, autorul prezintă principalele etape care au contribuit la conturarea geneticii ca știință
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
concluzie, analizând documentația lucrării, cunoscând perseverența și meticulozitatea pentru lucrările de mare finețe din activitatea de selecție și ameliorare realizată atât la Complexul Piscicol Movileni cât și pe parcursul cât am fost colegi în cadrul Stațiunii de Cercetări Piscicole Podu Iloaiei Iași, felicităm autorul pentru remarcabilele rezultate obținute. Prof.univ.dr.Costică Misăilă Universitatea,, Al.I.Cuza'' Iași - facultatea de biologie Cercet,șt.biolog Elena Rada Misăilă Universitatea,, Al.I.Cuza'' Iași Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică Iași 188 Consider tema
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de idei încă și mai sucite. Bucurați-vă, patrioților" etc..., după care urmează o bătaie de joc, căreia îi lipsește ironia și conciziunea, iar nu tendința și punctul de plecare, ca să fie maioresciană. În 1867, la apariția Convorbirilor, Alecsandri le felicitează, pentru că pe steagul lor e scrisă și lupta împotriva prostuluigust 1 . * Vasile Alecsandri are un loc special între criticii din Moldova. El stă în mijloc între A. Russo și M. Kogălni-ceanu, de pe o parte, și C. Negruzzi și dl Maiorescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adus aminte de cele petrecute. Dar nimeni n-a mai vorbit nici despre acordarea bursei pentru studii teologice la Strabourg. înainte de deschiderea seziunii de examene ale anului III am fost chemat la decanat și părintele profesor Cicerone Iordăchescu m-a felicitat pentru tot ce am spus, dar mi-a atras atenția că profesorii nu se pot exprima ca studenții, pentru că au familii, pentru că sunt înaintați în vârstă, pentru că ei nu pot să adopte atitudinea pe care am propus-o eu. Ești
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că eram absorbit de apărarea credinței strămoșești. Când a venit la Iași Prea fericitul Teoctist, ca Mitropolit, i-am prezentat întreaga lucrare, (Dicționarul biblică legată, în mai multe volume, cu gândul că se va tipări. Prea Fericirea sa m-a felicitat și m-a asigurat că textul se va păstra în arhiva Mitropoliei. După plecarea la București ca Patriarh, a prea fericitului Teostist, am prezentat altă redactare a aceleiași lucrări, sfintei Mitropoli din Iași pe când conducea înalt Prea Sfințitul Pimen, ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
plecarea la București ca Patriarh, a prea fericitului Teostist, am prezentat altă redactare a aceleiași lucrări, sfintei Mitropoli din Iași pe când conducea înalt Prea Sfințitul Pimen, ca vicar mitropolitan. Inalt Prea Sfinția sa mi-a trimis o scrisoare în care m-a felicitat și și-a exprimat dorința de a se tipări. Tot atunci am dus un exemplar la Sfânta Patriarhie, la Direcția Institutului Biblic și de Misune, pe atunci condus de înalt Prea Sfințitul Mitropolit Bartolomeu al Clujului, care mi-a spus
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
examen, la vârsta lor, elevii pot fi dezorientați. De aceea, inițiativa Liceului teoretic „Miron Costin” , după părerea mea unul dintre cele mai bune licee din Iași, de a da elevilor reperele necesare unei astfel de confruntări mi se pare lăudabilă. Felicit întregul colectiv de autori, pe doamna director, prof. VIORICA DOBRE, pentru tot ce au făcut pentru acești elevi. Ei vă vor fi recunoscători ! Ca dascăl, fără a rosti jurământul lui HIPOCRAT, pe care-l rostesc medicii, tu trebuie să faci
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
în combinație cu tehnica înclinării capului și cu "podurile", sunt câteva dintre cele mai eficiente instrumente cu ajutorul cărora se menține o conversație fluentă. VI CUM SE POT FACE COMPLIMENTE SINCERE ȘI APRECIERI ONESTE "Să-l laud? Ar trebui să-l felicit pe leneșul ăsta că a trecut la educație fizică și la engleză? Dar istoria, fizica și matematica? La toate nesatisfăcător; slab! slab! slab! Ar trebui să spun: Grozav, fiule! Ai pornit-o pe drumul de a deveni gunoier! Nu! Pur
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
transă obținută prin concentrare. Instruit de Kălăma, Gautama a reușit să atingă cea mai înaltă stare de transă meditativă predicată de acesta, starea de „insubstanțialitate a materiei” sau de „meditație asupra nimicului”. Înfățișându-i maestrului realizarea sa, acesta l-a felicitat și l-a tratat ca pe un egal. Gautama însă a înțeles că învățătura lui Ărăda Kălăma nu duce la diapariția patimii, la stingerea dorinței, la pace, la eliberarea de suferință pe termen lung. Nemaiavând ce să învețe de la acest
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
să vă spun, da. La Arad, Alianța Civică s-a format În biroul ăsta și eu am fost În comitetul Alianței Civice printre inițiatori, pentru că Într-un partid nu m-am Înscris niciodată, În nici unul. Și sunt fericit și mă felicit că nu m-am Înscris... E o plăcere, după cum văd că se-ntâmplă lucrurile... Sigur că am rămas un om de dreapta, dar nu, nu m-am Înscris nicăieri... Ați avut proprietăți de revendicat după 1989? Acuma, de curând, am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că o venit că o aflat că se taie vițeii. Da’ nimeni nu și-o putut Închipui de ce veniseră ei, pentru că noi n-am spus nimănui... Și noi chiar venisem de la nașa noastră de cununie, că am fost s-o felicităm, că era Maria. Și când am auzit... am știut că-i vorba despre noi. Și-așa o și fost. Pe la miezul nopții o bătut tare În ușă, ne-am trezit și am zâs către soțul meu: „Du-te și deschide
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Theo dor a ținut o conferință în limba latină pe care n-a ascultat-o nimeni. Spre a nu rămâne mai prejos, am ținut și eu o conferință Despre progres, cu care prilej am spus multe prostii. Colegii m-au felicitat, însă eu simțeam că plictisisem auditoriul. Spre a încălzi odaia, eram obligați să aducem fiecare câte un lemn la subțioară. După două săptămâni de activitate, conform bunului obicei românesc, 1. Gh.I. Ionescu-Gion (1857-1904), publicist, istoric și dramaturg, cu studii superioare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
arunc privirile asupra tinerimii, nu numai a Franței, dar și a popoarelor menite a fi prietenele noastre și cu bucuria speranței o văd însuflețită de simțimânte atât de bune. Junimea română este studioasă, sățioasă de progres, pasionată pentru libertăți. O felicit, dar iată ce-mi permit a-i spune: Iubiți libertatea, nu aceea de azi, dobândită prin avânturi violente, ci aceea care se dobândește prin ordine, prin stăruință, prin progres susținut și care sin gură dăinuiește pentru că singură este meritată. Iubiți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de omoruri, de jafuri și incendieri operate de bandele de cerchezi și bașbuzuci. Domnitorul, însoțit de comandantul Corpului 2 de armată, general Radovici, pleacă la Oltenița spre a vizita orașul bombardat de turci și trupele române cantonate în apropiere. Domnitorul felicită cu deosebire pe oamenii bateriei de artilerie care s-a distins în lupta contra Turtucaiei.45 În București, însuflețirea crește și opinia publică cere, cu glas tare, ca România să declare război Turciei.46 La 29 aprilie, o mare zi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la scurt timp după asta, că „prea despic firu-n patru”. Ca să nu fac figură de filosof sau de moralist („Un filosof la un ospăț e ca un cîine în baie”, scrie Lucian de Samosata), am plecat, nu înainte de a-l felicita pe „bădia Ghiță” pentru norocul de a se retrage din activitate însoțit de bunăvoința generală. Puțini îl au. Nu mi-a scăpat pînă acum nici un episod din serialul Umbra Turnului, despre domnia lui Henric al VII-lea, întemeietorul dinastiei Tudorilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lesne de înțeles despre igienă și medicație, ele nu mi-ar satisface cîtuși de puțin veleitatea de „autor”. Mai mult, cred chiar că firea mea nu se împacă deloc cu scrisul publicitar. Am, prin urmare, un motiv serios să mă felicit pentru ceea ce consideram a fi prima și cea mai dureroasă ratare din viața mea. *Zvonul despre o iminentă reducere de personal scoate la iveală nebănuite lașități și inimiciții. Degeaba perorez despre ne cesitatea unei conduite demne și avertizez că, pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
răzbună „sedentarismul” nostru care a început să semene a iobăgie. *Melancolii de 21 mai. Cu excepția lui D. Mitulescu, care de la o vreme afectează un soi de cordialitate (ceva s-a clătinat în sufletul lui), nimeni din redacție nu m-a felicitat de ziua onomastică, de parcă toți ar fi uitat calendarul. A fost o zi încărcată, pe care „am sărbătorit-o prin muncă”. Dimineață, la 7, m-am dus la întîlnirea (stabilită prin convocator) a celor două redacții cu N. Buzdugan, secretarul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru ca Anul Nou să capete însemnătatea pe care o are acum. Încerc să mă verific, răsfoind în grabă cîteva volume de corespondență ale scriitorilor români din secolul trecut (M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, C.A. Rosetti). De Anul Nou, ei își felicită destinatarii, dar nu arată că i ar preocupa în mod deosebit această sărbătoare. Anul Nou e, dacă pot zice așa, o descoperire a secolului nostru, a epocii interbelice și, mai ales, a celei postbelice. Voluptatea, „nebunia”, „abandonul total” cu care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ceva nu înțeleg, totuși: duduia din Onești m-a ocolit numai pe mine, în cele două decenii trecute de la acel articol, sau i-a ocolit pe toți cei ce au scris de-atunci încoace în «Ateneu»? în prima situație, merită felicitată pentru consecvența în antipatie, în schimb, în cea de-a doua - e de compătimit pentru privațiunea greșită la care s-a supus. Lucru cert însă, dumneaei nu cunoaște revista, căci altminteri, ar fi văzut în casetă «cine mai e în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dintre noi am lipsit la cea de sîmbătă, au fost aduse două platouri cu parizer, salam, șuncă și murături; plus, firește, sticle cu vin. Cu aerul că ne dă niște simple informații, G. ne-a spus că primul-secretar l-a felicitat de trei ori; că, deoarece Natalia Jipa, secretara cu propaganda, a lipsit, „a ieșit scandal”; că sora lui de la Roman „a făcut observația” că aceasta e cea mai bună piesă pe care a scris-o; că tovarășul Micu (de la Casa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
amintirilor lui Marcel Pagnol, ca el să i-o dea lui Gheorghe, pentru Editura Junimea? Abia spre sfîrșit (oi fi ajutat-o și eu cu vreo vorbă, nu-mi amintesc) s-a referit și la evenimentul zilei și m-a felicitat: „știu că ții mult la Roxana, de aceea îi urez să aibă noroc, așa cum îi doresc și fetei mele!” Tușat, am șters de pe tabla memoriei răutățile pe care mi le inspirase începutul discuției. *22 iunie 1986: 171 de ani de la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a ieșit bine. Ca și cum asta ar fi fost în contra așteptărilor sale, mi-a zis. „Să vedem însă cum stăm cu masa sîngelui, să vedem ce cîini nevăzuți pot fi pe acolo!” M-am crispat, n-am avut puterea să-l felicit pentru metaforă. I am spus doar: „Bine-ar fi să nu fie nici unul!” *Disprețul față de unul care a trădat, dar și sentimentul imensei superiorități personale i-a inspirat lui Robert de Montesquiou (personaj, altminteri, dubios, un fel de Bogdan-Pitești) această
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu știu cît are să-l țină această formă de răzvrătire. Nu uit cronica sa la Conversație în oglindă, care nega punct cu punct ceea ce-mi spusese după premieră. Și, vai, cît de „excitat” era de faptul că G. Îl felicitase pentru cele ce scrisese! *Cum a fost în „capitala Ialomiței”, unde patroana locului e „tovarășa Găinușe”? „Nu mare lucru, totul s-a petrecut la rece”, îmi spune Nanianu. „Slobozia e un oraș anost, sărac: se vede pe chipul și îmbrăcămintea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Plicticoși, terni, năclăiți în banalități, în ședințe (inclusiv la învățămîntul de partid); isteți, ironici, expresivi, în conversațiile obișnuite. Uneori e greu de crezut că sînt aceiași indivizi. „Bătrîne - mi-a răspuns el -, n-are rost să fii «original». Să te felicite Nancu sau Fănică (ștefan Olteanu) și să te toarne nu știu care... Nu, zău, n-are rost!” „Bine, dar are rost să perpetuăm dedublarea?”, i-am replicat. „Are, cîtă vreme mi-e frică să vorbesc despre anumite chestii chiar cînd merg pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ținut de cuvînt! *„Cum te simți în pragul semicentenarului?”, m-a întrebat Cojocaru. „Dacă e vorba numai de astăzi, calm”, i-am răspuns. și, într-adevăr, așa a fost: nici „nervi”, nici amintirea dușmanului, nici vreo durere fizică. M-au felicitat cei care mă felicită de obicei în această zi de 22 iunie. Am scris, am citit, am trecut pe la redacție. Acolo am aflat de intenția lui Genoiu de a-l propune „redactor de rubrică” pe Sporici. Nu e un post
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]