3,332 matches
-
avut posibilitatea să le investigăm, putem afirma că stăpânirile dependente de pe teritoriul obștii umbrăreștene au fost realități relativ târzii, în comparație cu astfel de stăpâniri din comunități vecine, dovadă a trăiniciei obștii de aici, ea lăsîndu-se greu aservită stăpânirilor de tip individual, feudal. 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie Primul loc devenit supus și ascultător de un stăpân dregător investit de către autoritatea domnească, într-o fază de apogeu a existenței sale, prin care se dispune, în virtutea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ascultător de un stăpân dregător investit de către autoritatea domnească, într-o fază de apogeu a existenței sale, prin care se dispune, în virtutea dreptului de dominium eminens, asupra modului de organizare și reglementare a relațiilor social-economice și politice având sorginte feudală de tip răsăritean (bizantin), a fost „mănăstirea la gura Bîrlăjiței (Bîrloviței, I. S.), unde este Agapie”, loc lângă Umbrărești (avem în vedere vatra satului Umbrărești) pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor Cernat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la 24 septembrie 1468, prin care îi întărește panului Șteful Cernătescul ceea ce devenise după cumpărarea sau dania din 1448 „ocina sa dreaptă, Cernăteștii, unde îi este acum casa, pe Corod”, casă în sensul atribuit de Alexandru I. Gonța, adică „instituție feudală” cu rol admnistrativ și militar. De altfel și din documentul din care am reprodus se constată că stabilirea la Cernătești e relativ recentă datei emiterii actului prin sintagma „unde îi este acum casa”, căci altădată a fost în alt loc.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grindul amintit, din loc în loc, se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală timpurie sec/olele/ VIII-IX”. Evident că așezarea menționată se circumscrie perioadei de cultură Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie localizat la poala terasei inferioare de la est de apa Bârladului, cursul vechi. Într-un capitol precedent am afirmat că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pământ”, dar aserțiunea nu are și acoperire istorică, dacă avem în vedere sensul primordial al termenului răzeș, acela de părtaș. Ca origine și evoluție, profesorul Constantin Cihodaru face distincție între „obștile țărănești libere, înfloritoare în epoca anterioară formării statului feudal” și „obștile răzeșești” din secolul al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în obștile țărănești anterioare formării statului feudal și afirmă (Radovici, I. S.) că răzeșii nu sunt primii ocupanți ai moșiilor, nefiind o proprietate ab initio, ci rezultatul unor neîncetate diviziuni”. Potrivit părerii lor, sub aspectul originii și al evoluției, instituția răzeșiei ar fi de două categorii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Prin urmare, megieșul nu mai poate fi considerat răzeș, deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni nu se suprapun, nu se identifică așa cum au scris autorii articolului răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu, în lucrarea Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, unde formulează: răzeș are „accepțiunea cu megieș”, noțiunile având sensuri diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]