12,214 matches
-
să convingă că în existența tuturor oamenilor se desfășoară o comedie ipocrită, incifrată în” hieroglifa bucuriei”, un fel de bal mascat jucat pe scena lumii ce se încheie la teribilul sfârșit prin scoaterea măști. Sub această zodie burlescă de carnaval filosoful se simte în apele lui. Pentru el toți oamenii spun neadevăruri și disimulează. Dar se pune fireasca întrebare: dacă toți semenii lui poartă „masca arlechinului,”atunci, prin logică, oare numai el alesul, face excepție de la regulă, să fie marele mag
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
de la regulă, să fie marele mag al supremului adevăr care predică zadarnic în pustiul minciunii? Acest paradox îl prinde în cursa sa. De fapt cu el trebuie să înceapă diferențierea ceea ce este cineva și ceea ce reprezintă cineva,(disjuncție operată de filosof în Aforisme asupra înțelepciunii în viață, ca aplicare în câmpul moralei a tezei sale fundamentale lumea este reprezentarea mea.) În această situație ,de la mai bine de un veac de la dispariția sa, filosoful ne apare ca un gânditor în fața oglinzii, obsedat
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
cineva și ceea ce reprezintă cineva,(disjuncție operată de filosof în Aforisme asupra înțelepciunii în viață, ca aplicare în câmpul moralei a tezei sale fundamentale lumea este reprezentarea mea.) În această situație ,de la mai bine de un veac de la dispariția sa, filosoful ne apare ca un gânditor în fața oglinzii, obsedat să se reprezinte într-un fel în ochii posterității- adică să-și picteze un autoportret cu o mască schimonosită de o durere eternă.O mulțime de comentatori- apologeți din veacul al XIX
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
Timon din Atena”, fapt ce l-a influențat și pe M.Eminescu. Descoperind o descendență spirituală din Mefisto.( Friedrich Paulsen, Schopenhauer, Hamlet,Mephistopheles.Drei zur Naturgeschichte des Pessimismus.Dritte Auflage, Stuttgart und Berlin, 1911).Sub această mască și în ciuda ei, filosoful a meditat în voie, cu o exuberanță descătușată, despre fericire, despre veselie, despre optimism și bucuria de atrăi, despre hedonism. Despre acesta a scris mai mult punându-i o etichetă eudemonistă. În acest context, contradicțiile din opera lui Schopenhauer ascunde
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
Schopenhauer ascunde și o întorsătură de gând, cheia sufletului său.Opera lui ascunde un travestit romantic, aplecată cu o exagerare orientală asupra răului, și se ascunde într-un sofism al fericirii. Dincolo de jocul teatral al maledicțiunii, transpare optimismul blând al filosofului care, gândește mereu pentru a căuta fericirii un cosmos luminos, și surâde când masca cea tristă îi cade... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Masca lui Schopenhauer-paradisul pierdut al neființei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
Ganduri > BĂTRÂNII NU TREBUIE UITAȚI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Bătrânii nu trebuie uitați... „TIMPUL” 5 octombrie 1999 Despre bătrânețe s-a scris încă din cele mai vechi timpuri. Anticul filosof roman Cicero (106-43 î.e.n.) a scris despre îndelungata experiență a bătrânilor în lucrarea „De senectute". Bătrânul Seneca (61 ï.e.n. 39 e.n.) a lansat sintagma „A trăi înseamnă să lupți". Românii au scos o altă sintagmă - „Tinerețe fără bătrânețe". Aici
BĂTRÂNII NU TREBUIE UITAŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371224_a_372553]
-
cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
care reușim să respirăm corpul gol al înălțimilor, sau, dacă vreți, îngerul sau demonul celuilalt din cele 12 ceruri care înconjoară pământul. Și ca să închei într-o notă mai optimistă, profund românească, voi cita dintr-o mare profeție a distinsului filosof Emil Cioran, care ne spune ca “ un popor fără cultură dispare din istorie, un popor fără istorie dispare din cultura universală, iar adevărată istoria este știința faptelor care nu se repetă.” Tot EC ne mai spune că “fiecare popor are
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA ROMANILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371176_a_372505]
-
cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
mare act de curaj, dar în același timp un gest de respect față de satul românesc, de unde ne tragem obârșia mulți dintre cei mai în vârstă. Ne rămâne speranța că satul va fi în continuare generatorul acelei ,,veșnicii” definită de ilustrul filosof român Lucian BLAGA. Pentru autoarea Floarea CĂRBUNE, Mihai LEONTE autorul acestui eseu are cele mai nobile cuvinte, pe care doresc să o însoțească în viitor, dându-i și mai mult curaj pentru alte proiecte deosebite și interesante. Mihai LEONTE publicist
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
-i pot nominaliza pe toți cei aproximativ 250 de colaboratori. Dar le împart la toți măcar o rază luminoasă dintr-un suflet unde-și găsesc reazem toți acei de bună credință. Mihai Apostu e mare poet, Ioan Baban e poet, filosof, istoric literar, frații Bichineț au valori diferite dar ferme, Daniela Oatu e chiar mare poetă (și profesoară!), Ion N. Oprea e extraordinar, mă mândresc să fiu prieten cu o asemenea forță a scrisului. Dintr-o carte din 2009, „MERIDIANUL (Vaslui
MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC VICTORIE ÎN LUPTA DE PROMOVARE A CULTURII ŞI A LIMBII ROMÂNE! de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344795_a_346124]
-
zeilor. Raționând logic, deoarece Dumnezeu are putere infinta de vindecare, El ar putea vindeca pe toată lumea. Deci dacă în lume există totuși atâta suferință, concluzia ar fi că aceasta se datorează faptului că El se complace cu această stare! Epicur, filosoful grec al primului secol înainte de Hristos, concentrează această problemă în câteva rânduri: Vrea Dumnezeu să prevină râul, dar nu poate? Atunci El nu este atotputernic. Poate și nu vrea? Atunci este răuvoitor. Este El atotputernic și binevoitor? Atunci de unde vine
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
Aspiratii > DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA Autor: Luigi Mițoi Publicat în: Ediția nr. 8 din 08 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Atunci când părăsim copilăria devenim conștienți de realitățile vieții și realizăm că lumea este o diversitate de idei și filosofii contradictorii. Puncte de vedere diferite despre lume și viață specifice fiecărei culturi s-au mixat în mod ciudat, dând naștere la un număr nesfârșit de convingeri și doctrine. Un nesănătos și exagerat spirit ecumenic încurajează păgânismul să semene cât mai
DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344882_a_346211]
-
Intelectualul marxist a început să critice totul, să se facă suprainterpretul istoriei, și, în sfârșit, mobilizând mase de oameni, a adus, în sfârșit, pe toate acestea în robirea voinței, a libertății. Față de aceste minciuni ideologice să analizăm, izolat, atitudinea unui filosof și gânditor creștin: Soren Kirgegard care în anul 1848 scria în jurnalul său, în care se face autorul unei diagnoze și a unei răspândiri a răului istoric întruchipat în comunism, cărora istoria ulterioară le-a confirmat deplin. Succesul revoluției burgheze
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
Vom asculta Recitalul de pian la patru mâini a doi pianiști. Înainte de apariția celor doi pianiști pe scenă, am privit pianul și gândul mi-a fugit pentru câteva clipe la cel mai îndepărtat strămoș al său, monocordul, instrument folosit de filosoful și matematicianul grec Pitagora, pentru măsurarea intervalelor și pentru a demonstra faptului că înălțimea sunetului este invers proporțională cu lungimea coardei. Asemenea oamenilor, instrumentele au strămoși și au cunoscut evoluția în timp. Astfel a apărut în final pianul, iar omul
RECITAL DE PIAN LA PATRU MAINI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 23 din 23 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344968_a_346297]
-
profesionalism.” Poate a glumit, m-am gândit pentru o clipă! Dar dacă a vorbit serios? Într-un ziar citesc titlul: „Vremea răzbunărilor”. Așa să fie oare? Asta ne dorim? Ura fiind un sentiment al vieții neîmplinite, după cum spunea un psiholog, filosof umanist german, născut la începutul secolului XX-lea, poate duce chiar la moarte și asta deoarece stările sufletești sunt cele care ne îmbolnăvesc trupul. De ce să nu ne trăim viața în iubire, în dăruire desăvârșită, așa cum ne învață Hristos? De ce
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
decât de conștiența că se spirijină pe un adevăr istoric practic și temeinic. Arhitectura volumului dă la iveală un spectaculos secession literar, prin punerea laolaltă, într-un eclectism binevoitor, a numelor unor artiști ai scenei, ai scrisului sau ai culorii, filosofi, scriitori, jurnaliști, maeștri coregrafi, matematicieni, critici, universitari, oameni de showbiz... Georg Aescht, Radu Aldulescu, Liviu Antonesei, Ion Barbu, Matei Bejenaru, Jan Willem Bos, Gigi Caciuleanu, Magda Cirneci, Laure Hinckel, Toni Grecu, Norman Manea, Solomon Marcus, Ioan T. Morar, Maia Morgenstern
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
articolului meu (un atac logoreic purtat mai degrabă împotriva autorului-subiect decât împotriva textului-obiect), ci și cu ajutorul unor mijloace nefericit întrebuințate (erori în scriere și expresii încețoșate), precum următoarele: „care scrie despre cât de răi și nedemocrați...”, „de teapa unui remarcabil filosof și eseist...” (de remarcat subtilul dezacord dintre termenii „de teapa” și „remarcabil”), „apoi tot România și români”, „democrat Băsescean” (corect este băsescian și fără majusculă, așa ca ilescian sau antonescian), Primul-Ministru Ponta (cu majuscule în virtutea obișnuinței dictată de extrema slugărnicie
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
apogeul condiției umane), ați hotărât că eu nu pot să fiu decât „democrat Băsescean”, adică „un om în slujba răului, care scrie despre cât de răi și nedemocrați, de hoți și bandiți sunt politicienii și profesorii de teapa unui remarcabil filosof și eseist precum Andrei Marga care - nu-i așa? - ar trebui să-și dea demisia pentru că Primul-Ministru Ponta ar fi plagiat.” Și continuați cu un avânt care se vrea nimicitor, dar care, din nefericire pentru dumneavoastră, sfârșește lamentabil: „Oare unde
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
Duhul sfânt ne face pnevmatori, așa după cum Tatăl ne face teofori. La pag 56 aflăm că Părintele Staniloae este de accord cu ideea că Dumnezeu “se arată celui bun, favorabil, iar celui rău plin de mânie” idee acreditată de la vechii filosofi greci - și nici cu unele teorii din Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene referitoare la Dumnezeu, raportat la om. Potrivit teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae în Treimea Persoanelor Sale Sfinte-Dumnezeu se face accesibil omului, care este și el persoană. Dumnezeu fiind Persoană, este
DRD. STELIAN GOMBOŞ; PROF. CRISTIAN ŞERBAN, OMUL: SUBIECT ACTUAL AL DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU: PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903-1993) OMAGIAT PRIN ŞASE STUDII TEOLOGICE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/347786_a_349115]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > ÎNTRE DUMNEZEU ȘI NATURĂ 2 Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Natura - o creație sau însuși creatorul? Departe de mine al plagia pe Spinosa un filosof olandez creatorul curentelor Pantheism în care Dumnezeu este asemuit Naturii și Realism în care Dumnezeu nu este considerat o făptură fizică asemănătoare sau nu omului ci o entitate filosofică. Timpul, considerat de știință drept a patra dimensiune a fost dintotdeauna
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347797_a_349126]
-
Hristos. Cu alte cuvinte se aduce jertfă firească și ne împărtășim apoi cu trup firesc și duhovnicesc totodată, cam așa cum explică Sf. Ap. Pavel când spune că „se seamănă trup firesc și înviază trup duhovnicesc” (I Cor. 15, 44). Așa cum filosoful român Constantin Rădulescu Motru zicea că prin mâncare, produsele ce cresc într-un anumit loc sau sol au influența asupra dezvoltării noastre fizice, dar și psihice, deci purtăm locul în noi, tot așa e și cu Sf. Euharistie. O mâncăm
PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347845_a_349174]
-
cu vaca; Are boi, dar permanent / Sunt aleși în parlament.» (Efim Tarlapan, «Paradox», în volumul Stihuri marțiale, Chișinău, 1999, p. 21); (12) distihuri / catrene-definiții - pentru absurd: Absurdul e un aliment / Ce se consumă cu mărar / Într-un climat indiferent / De filosoful centenar !» (p. 40); «Nihilismu-i de rigoare / Printre bibliotecare.» (p. 47); etc.; (13) autoepigrama: «Ascuțit ca un accent, / Nici prea grav, nici circumflex, / Mă declar incompetent / De-un pavlovian reflex.» (p. 42); Fui prins când înghițeam în sec / O epigramă à
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
plin de medalii - stabilit la antipozi. Completează galeria personalităților intervievate: patriarhul culturii române - Artur Silveștri (cu note de corespondență virtuală), scriitorul Al. Florin Țene, Nicolae Firoiu, Rodica Dacin, Păscu Balaci dar și câteva personalități culturale internaționale (prieteni ai românilor), precum filosoful spaniol Hèctor Martinez Sanz sau António Calderón de Jesús (Fondatorul Galeriei madrilene „Artejescal“). Prin excelență sa activitate publicistica, prin interesul manifestat valorilor culturale românești de pe întreg mapamondul, fiind în permanență conectat la valorile și talentele românești autentice - fiind un mare
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]