9,441 matches
-
atentă, analitico-sintetică, dovedindu-se departe de simpla și reducționista ipostază de „a fi doar atent” sau „a nu vorbi”. Studii și cercetări focalizate au sesizat, dimpotrivă, caracterul deosebit de activ și implicant al ascultării autentice care, dincolo de simpla „auzire” (proces pur fiziologic), modifică undele alfa pe cortex, accelerează bătăile inimii și ritmul respirației, sporește presiunea sangvină și temperatura corpului, generând o stare generală de alertare a psihicului uman, începând cu „ascuțirea auzului” și continuând cu procesarea specifică a informației primite de la decodare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ierarhia nevoilor umane, dar și necesitatea satisfacerii acestora într-o anumită ordine. Astfel că, în vârful piramidei, se află nevoia de autoafirmare, autorealizare, ca nevoie de dezvoltare, dar satisfacerea ei depinde de satisfacerea celorlalte niveluri ale piramidei, și anume: nevoile fiziologice, aflate pe treapta cea mai de jos, nevoile legate de siguranță și cele sociale (inclusiv la locul de muncă) și nevoile legate de eu (apreciere, statut, prestigiu, atenție etc.), acestea din urmă având o foarte mare importanță pentru managerii de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în timpul zborului în cadrul săriturilor simple, ca premisă pentru realizarea mișcărilor complexe din cadrul probelor atletice de sărituri; formarea și consolidarea deprinderii de aterizarea amortizată; dezvoltarea forței, a detentei, a rezistenței specifice (prin număr mare de repetări). Din punct de vedere fiziologic, implicând un număr destul de mare de pulsații/minut (150-170), mijloacele școlii săriturii sunt folosite și pentru a crește intensitatea efortului atunci când este necesar. Mijloace (exerciții): sărituri pe loc, cu desprindere de pe două picioare; sărituri pe loc, cu desprindere de pe un
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
este impusă de însăși dimensiunea de excepție a personalităților reflectate pe acestea. Ion Gh. Tănăsescu, ca să ne referim deocamdată la personalitatea acestuia, este, pentru școala de chirurgie de la Iași, cel care face „trecerea chirurgiei de la faza sa anatomotehnică la cea fiziologică, de la chirurgia privită ca o practică prin excelență manuală, la acea chirurgie în care mâna să fie condusă de creier”. Fostul decan al Facultății de Medicină ales în două rânduri, rector al Universității și aproape trei decenii titular al catedrei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Tănăsescu și Ernest Juvara, că la Iași, cum scria prin 1972 Ionel Maftei, „a trecut prin întreaga filieră didactică și spitalicească...a activat ca profesor de clinică chirurgicală timp de un deceniu (1920 1930), creînd o valoroasă școală de chirurgie fiziologică” și că „activitatea desfășurată la Iași și continuată la București a urmat o direcție care îl situează ca șef al școlii contemporane române de chirurgie” la care s-au format personalități de talia academicianului Theodor Burghele, sau profesorilor universitari Gheorghe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
consumatorului, modul În care oamenii se comportă În plan economic nu reprezintă o Însumare de acte repetate mecanic, ci rezultatul acumulării unei experiențe de viată. Simpla Înregistrare și cuantificare a actelor consumatorului nu este suficientă, trebuie cercetate și procesele psiho fiziologice și sociale care determină aceste acte și explicată interdependența dintre ele. Studierea lor permite caracterizarea mai amplă și complexă a fenomenelor de piață, precum și elaborarea unor strategii de vânzare mai realiste și mai eficiente. Marele psiholog român Paul Popescu-Neveanu, luând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este modul de formare a atitudinilor negative. Atitudinea comportă și o componentă perceptivă. Modul În care este perceput obiectul este influențat de către caracteristicile stabile ale consumatorului (personalitate, inteligență, experiență anterioară, cultură, concepție etc.) și de caracteristicile comune (starea sufletească, starea fiziologică etc.). Atitudinile se asociază Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează percepțiile, gîndirea, imaginația și voința acestuia (P. Fraisse, V. Pavelcu; apud Vlăsceanu, 1993). Atunci cînd sunt bine structurate, atitudinile acționează ca motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la cumpărături. Adevărat, această alegere are loc și sub influența familiei, a mediului În care cresc și se formează În viața cărora shopingul este o activitate valorizată ca posedând multiple funcții Între care noi Înscriem: 1) asigurarea trebuințelor de bază, fiziologice, de siguranță de apartenență, de statut; 2) crearea de noi trebuințe (diversificarea modelelor, sortimentelor induce formarea de noi trebuințe și motive de consum); 3) activarea existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
subiectul își reamintește, de pildă, cuvântul "asasin", conform tiparului "a.a.in". Tipul "conceptual": subiectul reamintește cuvântul prin înțelegerea lui, deci îl asociază cu cuvântul "terorist". Aceste două feluri de memorizare au loc în structuri neuronale diferite. Toate aceste etape fiziologice ale "precunoașterii" inconștiente, adică ale "necunoașterii", reprezintă granița dintre "nimic" și "ceva". Creierul analizează informațiile sau stimulii care depășesc pragul de cunoaștere conștientă. Stimulii primiți sub acest prag se șterg, devenind "nimic", printr-un proces de ștergere. Acest filtru al
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Tabloul îl reprezintă pe Iacob dormind cu capul sprijinit pe antebrațul drept. Această poziție nu este posibilă în realitate, deoarece în vis tonusul muscular scade la un minimum care nu permite o astfel de poziție, deci din punct de vedere fiziologic este o poziție nereală. Pictorul, însă, din motive estetice, pune capul visător cu fața spre public, plasându-l pe antebraț, dovedind necunoașterea legilor fiziologiei somnului (descoperite câteva secole mai târziu), fapt care nu diminuează valoarea operei. Pictura lui Ribera "Visul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Iacob", îl reprezintă pe Iacob dormind cu capul sprijinit pe antebrațul drept. Această poziție nu este posibilă în realitate, deoarece în vis tonusul muscular scade la un minimum și nu permite o astfel de poziție, deci din punct de vedere fiziologic pictura este ireală. Antrabus explică ciudățenia visurilor ca rezultat al inhibiției cortexului frontal (sălașul logicii) în somnul REM. Ciudățeniile visului, datorită ignoranței oamenilor, au dat naștere de-a lungul secolelor la "oneiromanie". "Oneiromania" este o denumire atribuită lui Carl Gustav
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Din acest motiv, cei implicați în noua știință a psihologiei, adică prin anii 1870 (Schultz, 1987 apud Reeve, 2009) erau în căutarea unui principiu al motivației mai puțin misterios, găsind astfel nu unul filosofic ca cel al voinței, ci unul fiziologic: cel al instinctului (Reeve, 2009). Înainte de a părăsi discuția despre voință, trebuie menționat că psihologii contemporani recunosc că mintea (voința) gândește, planifică și formează intenții ce preced acțiunea. Dacă nu voința este cea care gândește, planifică și încearcă, atunci de unde
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
iapă. Specia de la care provine laptele imprimă anumite diferențieri sub aspectul compoziției chimice (tab. 1). Pe lângă specia de proveniență, laptele poate fi clasificat și după alte criterii, respectiv: * după compoziție (integral; normalizat; smântânit; parțial degresat); * după caracteristicile calitative (normal; anormal fiziologic; denaturat; patologic-infectat); * după însușirile igienico-nutritive (normal; alterat; patogen); * după procedeul de tratare (crud; pasteurizat; sterilizat; ultrasterilizat). 1.1. Principiile obținerii laptelui destinat procesării Pentru menținerea calităților inițiale ale laptelui, este necesară respectarea anumitor etape intermediare, care se derulează de la momentul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
concentrației mari în acizi grași volatili (belieric, caprinic, caprilic, caprionic); * natura furajului pășunea și fânul imprimă gust și aromă foarte plăcute, în timp ce pelinul dă gustul de amar, iar furajele alterate sau silozul consumat în exces determină un gust neplăcut; * starea fiziologică laptele muls înainte de înțărcare este amărui. Laptele poate căpăta și gusturi sau/și mirosuri anormale, astfel: * gusturi/mirosuri anormale provocate de microorganisme; * aroma de oxidat cauzată de degradarea fosfolipidelor din membrana globulelor de grăsime. Poate fi de 3 feluri: spontană
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
inițială a laptelui este datorată CO2, care, împreună cu apa, formează acidul carbonic; la conferirea acestei acidități, intervin fosfații acizi și citrații. Ulterior, aciditatea laptelui crește pe seama acidului lactic rezultat din descompunerea lactozei. 1.3. Laptele impropriu consumului În anumite stări fiziologice sau pe fondul unor tulburări funcționale, dar și în cazul ingerării de furaje contaminate, animalele produc lapte cu însușiri calitative mai mult sau mai puțin modificate, dar nociv pentru organismul uman, drept pentru care nu este acceptat la procesare. 1
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
tulburări funcționale, dar și în cazul ingerării de furaje contaminate, animalele produc lapte cu însușiri calitative mai mult sau mai puțin modificate, dar nociv pentru organismul uman, drept pentru care nu este acceptat la procesare. 1.3.1. Laptele anormal fiziologic Există două categ°rii de astfel de lapte, respectiv: laptele colostral și laptele de retenție. Colostrul este secretat de glanda mamară cu 2-3 zile înainte și 3-6 zile după fătare și se caracterizează prin însușiri fizico-chimice mult diferite de ale
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
conductă cilindrică este proporțional cu puterea a patra a razei acesteia și cu gradientul de presiune l pp1 − 2 . Ea are aplicații foarte importante în fiziologia sanguină. Proporționalitatea cu puterea a patra de raza capilarului a debitului sângelui are consecințe fiziologice în cazul circulației sangvine. Distribuția sângelui în diferitele părți ale corpului este reglată cu ajutorul musculaturii netede din pereții arteriali. Prin contracția acestor mușchi, declanșată pe cale neurohormonală, vasul se micșorează, ceeace determină o reducere puternică a debitului, deci se poate face
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mare, introduși în apă dulce suferă un dezechilibru osmotic (uneori letal) la nivelul epiteliului brahial. Dacă se scoate sânge unui animal și se introduce apă distilată, se produc de asemenea tulburări grave. O soluție izotonă pentru organismul uman este serul fiziologic, având concentrația molară 0,154 M, ceeace corespunde la o concentrație de 9 0 /00 NaCl. I.7.3. Electroosmoza Electroosmoza reprezintă deplasarea apei printr-o membrană ce conține sarcini electrice, în absența unei diferențe de presiune osmotică, atunci când este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de permeabilitatea pentru ioni cu sarcini diferite și de selectivitatea față de ioni de aceeași sarcină. Schema unui canal ionic este dată în Fig. II.7 Nomenclatura canalelor se stabilește în funcție de tipul ionilor pentru care ele au permeabilitate maximă în condiții fiziologice normale. Canalele ionice au o proprietate particulară: prezintă două stări moleculare alternative: ♦ permit (prin deschidere) trcerea ionilor ♦ opresc (prin închidere) trecerea ionilor Trecerea canalelor dintr-o stare în alta este probabilistă. Canalele ionice sunt bariere de selectivitate (datorită unei grupări
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
produce eliminarea ionilor de Na spre exterior. Stoechiometria pompei de sodiu poate fi redată prin ecuația: iiieiei PADPKNaATPKNa +++→++ ++++ 2323 Aici indicii i și e se referă la compartimentul intern respectiv extern. Pompa de sodiu și potasiu intervine în nenumărate procese fiziologice din care amintim transportul aminoacizilor și al glucozei, în controlul eliberării neorotransmițătorilor în creier, etc. Pe de altă parte, există o serie de factori fiziologici care influențează (Na+,K+)ATP-aza. De exemplu viteza maximă de translocare depinde de numărul de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
referă la compartimentul intern respectiv extern. Pompa de sodiu și potasiu intervine în nenumărate procese fiziologice din care amintim transportul aminoacizilor și al glucozei, în controlul eliberării neorotransmițătorilor în creier, etc. Pe de altă parte, există o serie de factori fiziologici care influențează (Na+,K+)ATP-aza. De exemplu viteza maximă de translocare depinde de numărul de unități transportoare care este determinat ereditar. De asemenea, activitatea pompei depinde de gradul de maturare al țesutului. Fluiditatea membranei afectează și ea activitatea pompei. II
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
suprafeței foliare care reprezintă raportul dintre suprafața organelor asimilatoare și suprafața solului acoperită de acestea. Coeficientul de utilizare a luminii este foarte redus. Valoarea coeficientului de utilizare a energiei luminoase prezintă variații de la specie la specie, în funcție de particularitățiile morfo-anatomice și fiziologice ale plantelor. Eficiența maximă a fotosintezei se realizează când ambele fotosisteme recepționează un numar egal de fotoni. Astfel, raportul dintre activitatea fotosistemului PSII și a fotosistemului PSI oscilează între 0,43 și 4,1 cea mai mare valoare fiind determinată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Din (IV.4) se observă că energia internă a gazului ideal nu depinde decât de temperatură și nu și de volum. Organismele vii sunt sisteme a căror energie internă poate crește sau poate să scadă în funcție de diferite condiții (vârstă, stare fiziologică, etc.) Lucrul mecanic este o mărime ce depinde de procesul termodinamic (transformarea pe care o suferă sistemul respectiv) și nu o funcție de stare așa cum este energia internă. Pentru a defini lucrul mecanic, să considerăm un gaz închis într-un cilindru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]