5,879 matches
-
era aceea de a-i preamări. S.B.: De înțeles aici, dar de ce au exclus și ansamblurile folclorice? Și partidul, în acest raport, în plenară, în bilanțul bogat vede ca neajunsuri excluderea din concurs a ansamblurilor folclorice. D.T.: Da, dar ansamblurile folclorice acreditate erau doar câteva, iar amatorii nu puteau să vină cu improvizații, vizavi de port național, istorii vechi, obârșie, satul ancestral. Nu aveau drept de inițiativă minoritățile. Deci, trebuia un embargo, un filtru ideologic: "Stai, cu ce vin aceia, că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
științei și culturii"; acordarea consultațiiilor juridice, ciclul de poezie "Marile muzee și capitale ale lumii". Răspundea de UAIC. 2) Baciu Elena: asigura documentarea de la punctul de informare, coordona acțiunile de la salonul "Ethos". Răspundea de IA. 3) Botea Marinică: organiza ansamblul folcloric Doina Carpaților, orchestra de muzică populară Balada, activitatea ansamblului folcloric de la IA și a celui de la IPI. 4) Huminic Victor: organiza activitățile formațiilor de muzică ușoară, de estradă, folk și ale corurilor, serialul de educație muzicală. Răspundea de Conservator. 5
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
muzee și capitale ale lumii". Răspundea de UAIC. 2) Baciu Elena: asigura documentarea de la punctul de informare, coordona acțiunile de la salonul "Ethos". Răspundea de IA. 3) Botea Marinică: organiza ansamblul folcloric Doina Carpaților, orchestra de muzică populară Balada, activitatea ansamblului folcloric de la IA și a celui de la IPI. 4) Huminic Victor: organiza activitățile formațiilor de muzică ușoară, de estradă, folk și ale corurilor, serialul de educație muzicală. Răspundea de Conservator. 5) Ilie Aurelian - activitățile de artă plastică, propagandă vizuală, cercul foto
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nivel de facultăți, inexistența la nivel de facultăți a unui sistem unitar de atragere a studenților în mișcarea artistică, se raportează fals activitatea unor formații care sunt abia la repetiții, privilegierea genurilor folk și a teatrului în detrimentul formațiilor corale, ansamblurilor folclorice, nu se acordă atenție din partea Comisiei de Cultură pe Centru repertoriului formațiilor existente, nu se promovează creația originală studențească, deficiențe în ceea ce privește baza materială, decurgerea defectuoasă a repetițiilor, lipsa textelor pentru brigăzile artistice. Asta se întâmpla în '76. Cât erați student
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
doi ani: 1977-1978 - faza de masă, 1978-1979 - fazele zonală și finală. Se arată că "Gaudeamus" a antrenat 10 000 de studenți. În faza zonală a FAS s-au prezentat "aproximativ 1 000 de studenți membri în 19 formații artistice (Ansamblul folcloric, orchestra de muzică populară Balada, orchestra Brevis, corul IMF, corala Facultății de Chimie și Tehnologie Chimică, grup vocal IMF, formațiile muzicale Epsilon (Electrotehnică), Colegium (Conservator), Ad Libitum, formațiile de teatru și montaje ale Facultății de Științe Economice, Facultății de Horticultură
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de suflători al Conservatorului - premiul I, Adrian Petrescu (Conservator, oboi) - premiul I, Gabriela Drăgușin (Centrul Universitar, canto) - premiul I, Gheorghiță Tănase (Conservator, violoncel) - premiul I, Formația pop "Ethos" (Centrul Universitar) - premiul I, Orchestra de cameră "Brevis" (Conservator) - premiul II, Ansamblul folcloric al Centrului Universitar - premiul II, Corul Conservatorului - premiul III, Quartetul de coarde al Conservatorului - premiul III, Duda Vanda (Conservator, pian) - premiul III, Toma Samica (Conservator, vioară) - premiul III, Corul Facultății de Chimie - mențiune, Margareta Mihăilescu (Centrul Universitar, solistă folk) - mențiune
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a fost organizată în cinci mari orașe marocane, iar expoziția "Constantin Brâncuși" a fost organizată în același an. Aplicarea prevederilor Acordului cultural româno-marocan a constat și în semnarea unui program de schimburi culturale pe anii 1970-1971. În decembrie 1970, Ansamblul folcloric "Rapsodia Română" a întreprins un turneu în Maroc. Studenți marocani au continuat să studieze în România, ca bursieri ai statului român, iar specialiști români în domeniul agriculturii au acordat asistență în pregătirea cadrelor de specialitate din Maroc. A fost semnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lui Ștefan Boboc cu Grigore Toloacă, fostul său coleg de școală primară și gimnazială, ajuns mare comandant în armata română, început la Alba-Iulia, va continua cu ceea ce numește autorul „O poveste de neuitat, Borna, de Gr. Toloacă”, în fond, brodată folcloric, era vorba despre Borna care a fost „Frontiera de stat a României”, descoperită în piatra de la „1 decembrie 1918” în Ardeal. Despre profesorii Elena Averescu, Iulia Vrânceanu, Constantin Obreja și Săndel, cum a ajuns Săndel secretar al organizației U.T.M.
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ne încredem, în fața unor probleme de acest tip, în explicațiile prea facile care fac apel automat la „vestigii” și „rămășițe”. Dacă n-ar fi existat niciodată, în vremurile preistorice, un cult al arborilor care s-a perpetuat în diverse obiceiuri folclorice, Europa modernă n-ar fi „inventat” probabil pomul de Crăciun. Dar - așa cum am arătat mai sus - este vorba într-adevăr de o invenție recentă. Și totuși, această invenție nu s-a născut pur și simplu din nimic. Fiindcă alte obiceiuri
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
un rol de reglare asupra ansamblului raporturilor sociale : coerența lor globală depinde de alți factori. Emoția intensă provocată în întreaga lume de moartea prințesei Diana se explică în mare parte de vreme ce această dramă instala personajul la intersecția unor mari teme folclorice - fiul regelui care ia de nevastă o păstoriță, soacra cea rea - și a unor teme religioase - păcătoasa dată morții și care își asumă prin sacrificiul ei păcatele noilor convertiți. Înțelegem mai bine astfel faptul că drama a permis altor structuri
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
știu eu ce măicuță (evident) bătrână și părăsită de plozi. À propos: În lumea animală, mama Însăși Își gonește din cuib puii deîndată ce simte că aceia Își pot purta singuri de grijă. Creație colectivă? Pe mine! Nici pomeneală. Creația folclorică e colectivă numai În măsura În care generații succesive pot fi aduse În aceeași contemporaneitate; ceva cam anapoda, a pune În același rând oameni (vii) și ciolanele celor morți dacă nu cumva aceștia au fost mâncați - deh! drumul spre umanizare l’ați Început
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
țiganii lăutari n’au putut Împământeni ceea ce le e lor caracteristic - ceea ce voi numiți manele -, dar au perpetuat folclorul românesc, precum Dinicu (nu unul, dar chiar o „dinastie“). Ah! Pare-mi-se că Însăși Edith Piaff a preluat ceva teme folclorice de la voi, amărâții de români, pe care i simțea poate, undeva prin Levant... fără să știe că acea „Sanie cu zurgălăi“ era de fapt o creație a cuiva, mai precis a lui Richard Stein... Recunoașteți că, din acest (al articolului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
va reconstitui din abur, nu și energia care se va disipa, degradând concentrarea-i punctiformă care e focul... Să fiu iertat, dar cam asta-mi pare și soarta bărbatului, care de altfel trăiește mai puțin decât femeia, diferența fiind poate folcloric consacratele zile fripte; poate de el Însuși... Și-am să fac o voltă spre pământ, Înainte de a cerca cerul. Păi Focul Înseamnă energie, de care n’ar fi. Și atunci, el ar reprezenta pentru ecosistem sursa de energie primară, biotopul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a oferit cu totală dăruire, un bogat material de cercetare specialiștilor în domeniu. În șezătorile boreselor a fost întotdeauna așteptată pentru spiritul ei animator în ale cântărilor. Reținem și de la Lonoaica câteva piese ce sigur a contribuit la îmbogățirea tezaurului folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lucrau în învățământ făcuseră în așa fel ca să aibă catedre în sate vecine, pentru a avea motive de deplasare, pentru ca umblând, să audă și să vadă. În plus, cu deosebire Olimpiu Borzea, s-a angajat în activități cultural artistice, dansuri folclorice, cu turnee de tineri și bătrâni prin satele din zonă. Prin asta își păstra și oarecare influențe asupra tineretului și oamenilor din sat. în regiunea Stalin se declanșase încă din 1949, procesul de colectivizare forțată a agriculturii. Reușiseră comuniștii să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
consens păgân, [...] străină de cazuistica și penibilele nesincronizări ale iubirilor ce vor veni [...]. Întâia iubire eminesciană s-a putut împărtăși, neîndoios, din toate resursele unei firi prin excelență imaginative, sprijinite [...] pe deontologia aproape religioasă, de o solemnitate neostentativă, a Erosului folcloric și rustic românesc 68. S-au cunoscut primăvara, în luncă. Un pui cu ochi de foc,/ Cu părul negru-n coade, cu fața zâmbitoare/ Își pleacă ochii timizi; poetul a stat pe loc69 înmărmurit. Eminescu a fost așa de marcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
consens păgân, [...] străină de cazuistica și penibilele nesincronizări ale iubirilor ce vor veni. Întâia iubire eminesciană s-a putut împărtăși, neîndoios, din toate resursele unei firi, prin excelență imaginative, sprijinite [...] pe deontologia aproape religioasă, de o solemnitate neostentativă, a Erosului folcloric și rustic românesc 137. Tainele firii intime a copilului Eminescu sunt greu descifrabile, dar se pot datora și împrejurărilor în care a căzut, întocmai ca Hyperion, în apa jumătate vie, jumătate moartă a melancoliei: Și apa unde-au fost căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în chiar substraturile sufletești ale cântecului 121 pe care Eminescu le are în el însuși, moștenite din neamurile lumină ale infinitului cosmic; În sufletul lui triumfă energia intelectuală și artistică a unui popor întreg 122. În cunoscutul poem de inspirație folclorică, Călin (File din poveste) se conturează o imagine cu totul specială: luna, vatră de jăratic, rumenește străvechii codri 123. Numai poetul a știut să vadă aceasta, iar oamenilor li s-a întipărit în conștiință eminescian, încât ea se confundă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fel se întâmplă și-n Freamăt de codru; lacul este prezent în primele două versuri Tresărind scânteie lacul/ Și se leagănă sub soare 167 -, după care se focalizează povestea iubirii. Rolul lui de oglindă nu scapă nici versurilor de inspirație folclorică, prilej de întrebări retorice transferate codrului: Ce mi-i vremea, când de veacuri/ Stele-mi scâteie pe lacuri,/ Că de-i vremea rea sau bună,/ Vântu-mi bate, frunza-mi sună168. În Diana, toate acestea sunt retopite în meditația poetului însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fiecare frunte de val câte o stea, ca și când ar fi prins albine de aur, apoi punându-le în poale le aduse în casă și le vărsă pe masă187. Gingășia fără de margini a "torsului" eminescian atinge apogeul în proza de inspirație folclorică Făt-Frumos din lacrimă 188. Ceea ce-a realizat poetul în acest text cu înmiit substrat fantastic este greu de "tradus". Acel ceva inexprimabil (echivalent dorului) se poate reda numai direct, singur citatul conservând elocvența rafinamentului structural al geniului: Ajuns lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sarcini de purpură, paserile-n aer, oglinzile râurilor rumene, tremurătorul glas al clopotului împlea sara chemând la vecernie 202. Deși pare că provin amândouă din aceeași sferă a înălțimilor, cerul înstelat și îngerii se disting prin particularități încărcate de substanță folclorică majoră. Sublimate cu totul altfel decât ne apar în logica comună, ele își au sursa în modul particular în care s-a desfășurat copilăria poetului. Cerul este o prezență poetică simbolică, o cupolă protectoare de la care pornesc toate înspre pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de Leonida Maniu, Iași, Editura Junimea, 1976. * Dragomirescu, Mihail, Critica științifică și Eminescu, [în] Scrieri critice și estetice, Ediție îngrijită, cu note și comentarii de Z. Ornea și Gh. Stroia, București, Editura Pentru Literatură, 1969. * Drăgan, Gheorghe, Poetică eminesciană. Temeiuri folclorice, Iași, Editura Polirom, 1999. * Drăgan, Mihai, Mihai Eminescu. Interpretări (1), Iași, Editura Junimea, 1982. * Drăgan, Mihai, Mihai Eminescu. Interpretări (2), Iași, Editura Junimea, 1986. * Drimba, Ovidiu, Federico García-Lorca Rapsodul, București, Editura Albatros, 1981. * Dufrenne, Mikel, Poeticul, Cuvânt înainte și traducere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
336 p. (Eminesciana; 46) * ȘTEFAN, I.M. Eminescu și universul științei: studiu. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Iași: Junimea, 1989, 160 p. (Eminesciana; 47) * POPA, George. Prezentul etern eminescian. Iași: Junimea, 1989, 287 p. (Eminesciana; 48) * DRĂGAN, Gheorghe. Poetică eminesciană. I. Temeiuri folclorice. Iași: Junimea, 1989, 204 p. (Eminesciana; 49) * STREINU, Vladimir. Eminescu. Ediție îngrijită, prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana; 50) * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din Montreal dar și aceste mii de pagini n-au văzut lumina tiparului (și nici șanse nu-s, fiindcă acel institut al emigrației înființat în România nu are în vedere decât emigrația... politică). În dificultate și-n continuu regres, creația folclorică (literară) românească este resuscitată azi... peste ocean. Nu mai circulă din gură în gură, ci prin internet, din PC în PC, păstrându-și astfel caracterul de creație colectivă. "Balada lui Ion Americanu", la mare circulație astăzi printre românii emigranți din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mulți, cu intenția sigură a reluării și valorificării lor : Mihai Eminescu, George Coșbuc, Grigore Alexandescu, Magda Isanos, Iulia Hașdeu, Ciprian Porumbescu, Ion Minulescu, Vasile Militaru, Alexe Mateevici, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, cupletele lui Constantin Tănase... Ba și bancuri, umor. Versul folcloric este marea bogăție, oferit, mai ales tineretului cu largă inimă, o risipire de altruism intelectual a Doamnei pentru români. Cerem scuze cititorilor noștri dacă unele texte expuse din aduceri aminte nu corespund întru totul originalelor, dar la 90 de ani
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]