4,001 matches
-
Goethe și Paladión al nostru, și-au expus sănătatea și robustețea, care constituie cel mai bun fundament al erecției unei opere geniale. Străluciți plugari ai artei, mâinile lor trag plugul și parafează ogorul! Pensula, dalta gravorului, estompa și aparatul de fotografiat au răspândit efigia lui Paladión; poate că cei care Îl cunoaștem personal disprețuim pe nedrept o iconografie atât de bogată, care nu exprimă Întotdeauna autoritatea și bărbăția de nădejde pe care maestrul o răspândea ca pe o lumină constantă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un om care trăiește aici ca și cum ar sta la un hotel). Și toate sentimentele Încrucișate și resentimentele reciproce.“ Gaumont, Léon. Unul dintre primele nume importante (1864-1946) ale cinematografiei mondiale este, printre altele, inventatorul aparatului de cronofotografiat, cu care se poate fotografia un obiect mobil și se pot obține instantanee succesive ale fiecărei faze a unei mișcări. Gil Blas de Santillana. Celebru roman scris În 1715-1735 de scriiorul francez Alain René Lesage (1668-1747). În pofida sursei de inspirație picarești spaniole, romanul descrie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
aceia care impresionau. Lumea deja se obișnuise cu titlurile negre "un jandarm și doi săteni găsiți morți în Tatlageac. Cocoș și-a iscălit fapta." Altceva te făcea să simți o amenințare sumbră. Aerul de carnaval care învăluia totul. Cocoș era fotografiat la chefuri, înconjurat de ciraci scoțînd în față cit mai mult armele, puști Peabody, rămase din războiul cu turcii, zîmbeau arătîndu-și dinții albi și lați, perfect aranjați în gură, avea o față sănătoasă, mereu proaspăt bărbierit, ceea ce ți-l făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Viena și-o să puneți degetul pe un punct mic și roz, zicându-le, mândru, „ăsta sunt eu“? Și-apoi, ce e-n mintea lui Spencer Tunick, care de ani de zile face același lucru, adună mii de oameni și-i fotografiază goi în diferite peisaje, chipurile, ca să vadă cum se combină formele trupului uman cu cele ale arhitecturii sau cu liniile din natură? De ce să pozezi 18.000 de corpuri goale în Mexic? E ca și cum un actor ar juca toată viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
să trăiești într-un loc unde toată lumea te cunoștea, nu într-un oraș mare și străin. Turla catedralei strălucea masivă și aurie pe fundalul cerului albastru și senin. La ora nouă dimineața, hoarde de turiști se înghesuiau deja s-o fotografieze. Mai târziu, când avea să se facă foarte cald, se vor îngrămădi înăuntru, atrași nu de divinitate, ci de dorința de a se retrage la umbră. Fran se refugie și ea înăuntrul catedralei, un lucru pe care nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
toți trei am cutreierat câteva zile în șir satele din Maramureșul istoric. Am vizitat și cimitirul din Săpânța, pe care îl știam deja din tot felul de albume: în poze era parcă mai frumos! Nu-i priește iarna. Ne-am fotografiat cam peste tot, iată-ne aici cu zăpada până la genunchi, în fața celei mai înalte biserici de lemn. Am fost și la Sighet, la închisoarea-muzeu. Undeva pe-o culme se vede o pădure, iar în pădure se află o mănăstire. Din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
început de toamnă. Mă plimbam cu Pastenague pe cea mai frumoasă „avenue” din lume (cea mai largă e cea care duce către Palatul Poporului, grație genialului urbanist Ceaușescu!) și admiram turiștii japonezi care coborau din autobuze cu aparatele lor de fotografiat ultraperfecționate. Dintr-un car se dau jos ținându-se de mână copii, tot japonezi: disciplinați și zâmbitori, strângând în pumn stegulețe tricolore. Nu știu de ce mi-am adus aminte de pionierii din România, din rândul cărora n-am avut onoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
în piepturi. Dar, spre deosebire de Scardanelli, poetul acela atins de aripa demenței și îndrăgostit etern de Diotima, eu știu ce-ar mai fi de făcut și de spus. Trebuie să dezghioc imaginea filigranată a celor două localnice care ne-au surprins fotografiindu-le hibernala grădină zen din fața casei. Este frig; părul desfăcut mi se revarsă pe umeri, ținându-mi de cald; ea, cea de lângă mine, îmi surâde iarăși, în felul acela jucăuș și irezistibil. Ne plimbăm neglijent pe țărm, apoi, brusc, ne
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
arămie al unui bungalow scund. O dată ajunși pe coamă, grădina plină de arbori miniaturali și de pietre (adevărate menhire orientale, se înfioară sufletul meu primitiv) pe care înflorește deslușit mușchiul ni se deschide, luminoasă și austeră deopotrivă. Ea începe să fotografieze, iar eu, desigur, nu vreau să intru în cadru. Neglijent, mă îndrept spre fereastra generoasă din față, când o femeie simplă, cu trăsături asprite de muncă fizică prelungită, ne face semn să intrăm. Pătrundem în camera de zi, în mijlocul căreia
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
facă vreo deosebire. Suntem, totuși, în țara bărbaților fanatici, îndrăgostiți de fetița din desenul animat, cu ochi supradimensionați și surâs dulce, a bărbaților care trăiesc cu păpuși-copil în mărime naturală, pe care le scot la plimbare, le alintă și le fotografiază, a bărbaților care se duc în cluburi speciale unde sunt serviți de Lolite cu fustițe rococo incitante și cu priviri inocente. Din orice perspectivă ai privi, îți sare în ochi tânjirea instinctivă a japonezului după fetița-copil, în care înflorirea deplină
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
multe foșnete și copaci scuturați, ne-am dat seama că fie care avea frunza lui preferată, așa că le-am păstrat pe amân două. Ar fi meritat imortalizată frumusețea par cului, dar ne propuseserăm să nu luăm cu noi aparate de fotografiat. Am fost la un concert Magda Puskas. În timpul unui cântec, Alexandrei i-au dat lacrimile inexplicabil. Eu bă nuiesc la ce se gândea, dar n-am întrebat-o nici odată. Oricum, în seara aia am fost mai calzi ca oricând
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
douăzeci. Ca prin vis, am intrat în școală, prinsă încă în vraja desenelor pe care le văzusem pe asfalt, iar în holul școlii, ceasul negru, cu limbi ascuțite, spunea batjocoritor: opt fără douăzeci. După ore mi-am luat aparatul de fotografiat și am făcut poze cu elefantul și broasca țestoasă. Unicornul dis păruse. În locul lui era un cal care necheza. Sanda Pușcă Exchange Nu-mi plac mustăcioșii. Întotdeauna când e să mi se întâmple ceva, mi se întâmplă în preajma mustă cio
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
plecarea ei la San Francisco. De acolo, se mută mai departe, stînd În fiecare casă cîteva zile, adăpostit de orașul Îndepărtat și urît de zidurile Înalte și de iarba sălbăticită. Japonezii confiscaseră toate aparatele de radio și pe cele de fotografiat, dar În rest casele erau intacte. Majoritatea erau mult mai elegante decît propria lui casă - deși era un om bogat, tatăl lui Jim fusese Întotdeauna un singuratic -aveau cinematografe particulare și saloane de bal. Abandonate de proprietarii lor, Buick și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mai iubeați, și eu nu vreau să-mi imaginez cum ea, altcineva, stă pe genunchii lui, și știi cine a mai apărut la mare? Marius cu iubita Iulia, dacă-ți închipui, a făcut poze câinelui meu cu aparatul ei de fotografiat și ea se uită în jos mai mult, iar eu le spun bancuri plusând într-o veselie care cască ochii celor din jur și el înțelege uitându-se la mine atras de atracția mișcării, agitației mele care-i încarcă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
eu acoperindu-mi ochii cu mâinile amândouă. Moartea numără până la trei și strigă „Gata”! Mă întorc să o caut și dau de Adriana. Are aproape șapte ani și cu șase, de când e moartă, fac treisprezece. - Unchiule, am venit să mă fotografiezi. - Nu-i nevoie, plâng cu ochii uscați și îngenunchez în fața ei ca să-i culeg viorelele din ochișori. Adriana ascultă cum fulgii mari se așază afară, pe zăpada proaspăt așternută. Ascultă cu gura întredeschisă din pricina polipilor și își înalță căpșorul blond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nu găsea niciodată obiectul potrivit de care să se prindă. Cercetam cu falsă nepăsare, chipul pământiu, nasul lustruit, și părul ei verde. Cred că Nora se simțise profund neconsolată din cauza chipului ei șters. Era însă fotogenică. Pe deplin conștientă, se fotografia des, mărindu-și copiile. Semăna în unele cu o celebră tragediană, iar în celelalte poze, putea să fie ușor confundată cu o frumoasă vedetă de cinematograf. Privindu-i chipul pe portrete, în diverse atitudini, s-ar fi putut crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
accentul aspru din Vestul Mijlociu care lovea în timpanele mele delicate ca zgomotul unei batoze (un zgomot inimaginabil de neplăcut) îmi cerură să le pozez pentru o fotografie. Încântat de atenția lor amabilă, am acceptat. Minute întregi m-au tot fotografiat, deoarece ca să le fac pe plac am luat diverse poziții artistice. Stând în fața căruciorului de parcă ar fi fost o corabie de pirați, într-una dintre pozele mele deosebit de reușite, mi-am agitat hangerul ținând cu cealaltă mână prora crenvurștiului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
început să se rostogolească de sub mine, dar domnii din grup au fost destul de gentili să-l oprească și să mă ajute să cobor. În cele din urmă acest grup afabil și-a luat rămas-bun. În timp ce mergeau în fața mea pe stradă, fotografiind ca nebunii tot ce vedeau, am auzit-o pe una dintre doamne spunând cu milă: „Ce trist mi s-a părut! Ar fi trebuit să-i dăm ceva“. Din păcate nici unul dintre ceilalți (care erau fără îndoială conservatori de dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Va vorbi cu vecinii să semneze o petiție. * Agentul de stradă Mancuso privi din nou la ziar. Apoi îl strânse la piept și blițul fulgeră. Își adusese propriul său aparat fotografic la secție și îl rugase pe sergent să-l fotografieze în mai multe posturi oficiale: la biroul sergentului, pe scările de la intrarea în secție, lângă o mașină a poliției, cu o colegă, agent de circulație, însărcinată cu respectarea vitezei în zonele cu școli. Când nu mai rămăsese decât un clișeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
din curtea secției, cu tolba plină de bilețele negre pentru amendarea celor ce depășeau viteza. Au și ei dreptu’ să fie mândri de tăticu’ lor. Îmi pare bine că ți-am putut fi de folos. Când mai dorești să te fotografiezi, fă-mi doar un semn. Sergentul aruncă la coșul de gunoi ultimul bec al blițului și își puse apăsat mâna pe umărul vânjos al agentului de stradă Mancuso. — Ai reușit de unu singur să dai pe față organizația cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mai mult decât în urmă cu câteva zile mă gândeam că nu-i nimic de capu’ tău. Ce zici de asta? Ce părere ai, Mancuso? Agentul Mancuso își drese glasul în mod foarte violent. — Pot să-mi iau aparatu’ de fotografiat înapoi? întrebă el, cam incoerent, după ce își curățise laringele. * Santa Battaglia, ținând ziarul sus, în dreptul fotografiei mamei ei, spuse: — Ei, cum îți place asta, fetițo? Cum îți place felu’ în care s-a descurcat nepotu’ tău, Angelo? Îți place, drăguțo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
MacCreath nu. Și nici agenta Watson. Și nici un copil n-o să mai moară. Puse o mână ca de urs pe umărul lui Logan. Te-ai descurcat bine. Conferința de presă fu ca un târg de vite: jurnaliștii care strigau, camerele fotografiau cu bliț, novicii de pe la televiziuni rânjeau... Logan Îndură totul cât putu de grațios. Colin Miller Îl aștepta la finele conferinței, pierzând vremea În partea din spate a camerei, cu un aer stingher. Îl lăudă pe Logan pentru treaba extraordinară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sus și-n jos pe litoral cu tramvaiul sau mașina ori bătând cu piciorul promenada aglomerată. Uneori luau masa cu cei cu dare de mână, dar de cele mai multe ori cinau frugal, pe cheltuiala vreunui naiv patron de restaurant. S-au fotografiat - opt cadre - Într-un studio cu developare rapidă. Kerry a insistat să-și grupeze prietenii ca pe o echipă studențească de fotbal, apoi ca pe membrii unei bande dure din East Side, cu vestoanele Întoarse cu căptușeala În afară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se ridica dinspre răsărit îți dădea sentimentul de căldură, abureală și mahmureală. Mal conduse mașina spre Pacific Dining Car dorind ca prima zi a noului deceniu să aibă o viață scurtă. Restaurantul era plin cu turiștii echipați cu aparate de fotografiat, devorând câte un „Rose Bowl Special” - cartofi prăjiți împănați cu stridii și costiță, clătite pufoase, Bloody Mary și cafea. Șeful de sală îi comunică lui Mal că Mr. Loew și un alt gentleman îl așteptau în Gold Rush Room - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
centrele de angajare cu ziua din centrul orașului. Cei de la AUFT erau vechi militanți de stânga, mașiniști de platou trecuți de vârsta tinereții, câțiva mexicani slăbănogi și o femeie. Dacă ieșea scandal și prin preajmă nu era nici un aparat de fotografiat, rechinii puteau recurge la bucățile de lemn al pancartelor ca la niște berbeci de atac. Pumnii înarmați cu boxuri de alamă ar fi acționat ușor la înghesuială, aruncând pe trotuar sânge, dinți și cartilagii nazale, poate chiar și câteva urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]