3,509 matches
-
Hunedoara. A devenit ulterior ban al Severinului, comite de Timișoara, voievod al Transilvaniei și regent al Ungariei. Era unul dintre cei mai bogați nobili ai Europei timpului său. Moartea prematură a regelui Albert de Habsburg a deschis o perioadă de frământări în Ungaria legate de succesiunea la tron. Marea majoritate a magnaților ungari, printre care familiile "Cillei, Gara, Ujlaki" și "Szécsi", o sprijineau pe regina văduvă "Elisabeta", care aștepta un copil, viitorul Ladislau V Postumul, în speranța că o vor putea
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
Regele din Mai), dat fiind faptul că s-a aflat pe tron doar 40 de zile. Cel câteva acțiuni ale sale au fost considerate în general ca fiind corecte și responsabile. El a reușit să calmeze în mai multe ori frământările din țară, declarând că va accepta rezultatele alegerilor generale. El a acceptat rezultatele cu noblețe. În discursul său de rămas-bun el a cerut italienilor să servească "Patria", dezlegandu-i de loialitatea față de coroană. Legăturile interne și internaționale ale lui Maria
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
dramă socială”. Eugenia de Reuss Ianculescu Ignat Bednarik a participat activ la viața artistică românească din anii 1913-1933, revenindu-i un rol de prim plan ca acuarelist și desenator/.../ Ca simbolist, cu inerente înclinații romantice, Ignat Bednarik a participat la frământările umane, comentând cu emoție sensul vieții, cunoașterea, ambiția, moartea, iar ca observator critic și cetățean conștiincios și pasionat a luat atitudine față de actualitățile sociale, elaborând, - pentru a omagia sau pentru a stigmatiza idei și fapte- metafore cu structuri tinzând spre
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
în jurul căreia s-a dezvoltat satul, apoi târgul Huedinului. Din informațiile pe care le deținem, foarte probabil că după anul 1541 comunitatea maghiară a trecut la Biserica Evanghelică (Lutherană) sub conducerea protopopului Nagyfalui Mihály. Două decenii mai târziu, în condițiile frământărilor politice și confesionale ale vremii, în anul 1561 preotul Hunyadi Demeter (Demetrius Hunyadi) se considera reformat, ceea ce înseamnă că trecuse cu comunitatea la Biserica Reformată (Calvină), iar după cinci ani (1566), trecea împreună cu enoriașii la Biserica Unitariană, care-și avea
Biserica Reformată din Huedin () [Corola-website/Science/312281_a_313610]
-
pot provoca o serie de tulburări de comportament cu tendințe de agravare o dată cu creșterea copilului și al conștientizării handicapului respectiv. În plus pot să apară eșecuri școlare repetate ce amplifica tulburările de comportament și care pot determina o seama de frămîntări interioare, emoții și efecte exagerate, teama de vorbire, negativism, scăderea încrederii în forțele proprii, susceptibilitate, irascibilitate etc. Toate acestea se traduc în plan comportamental prin exprimarea atitudinii negative față de activitate și colectivitate, atitudine conflictuală de afirmare a propriei persoane și
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
s-au înrolat și au luptat în Războiul Civil Rus. La vârsta de douăsprezece ani a părăsit școala și casa familială și s-a angajat într-o fabrică în St. Petersburg, unde se fabricau pinteni pentru ofițerii de cavalerie. În timpul frământărilor din Revoluția Rusă din 1917, Ciuikov și-a pierdut slujba. În același an un frate mai mare i-a aranjat să se înroleze în Armata Roșie. În octombrie 1918 Ciuikov a fost trimis pe Frontul de sud ca secund la
Vasili Ciuikov () [Corola-website/Science/311045_a_312374]
-
și, împreună cu Thomas Wintour, l-a acuzat pe conspiratorul recent recrutat. Tresham a reușit să-i convingă pe cei doi că nu el a scris scrisoarea, dar le-a cerut să renunțe la complot. Salisbury era deja conștient de anumite frământări înainte de a primi scrisoarea, dar nu cunoștea încă natura exactă a complotul, și nici cine anume este implicat. Prin urmare, el a ales să aștepte să vadă cum se desfășoară evenimentele. Scrisoarea a fost prezentată regelui vineri, 1 noiembrie, după
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
presa vremii scrise în manieră barbian-argheziană. Câteva articole publicistice publicate în anii studenției {"Realități studențești"; "Facultatea și studenții ei"; "Eroism și lașitate"; "O manevră") denotă orientarea democratică a tânărului scriitor, tendința de încadrare plenară în problematica vieții și atașamentul față de frământările și năzuințele oamenilor muncii spre o viață mai bună. Creația literară de după 1945, reflectată în volumele "Poezii" (1947); "Întrare în baladă" (1954); "Haz și necaz" (1957); "Meșter-faur" (1958); "Frate al pământului" (1962); "Versuri" (1962); "Legea găzduirii" (1966); "Cărțile și răbojul
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
veche a satului este o bisericuță de lemn ce ,străjuiește încă dealul de de-asupra satului, ca o mărturie a vremurilor de umilință și suferințe, ca o mamă mângâietoare a acelor crdincioși care s-au mutat pe rând din satul frământărilor vremelnice, la locașurile de odihnă vecinică din jurul ei”. Această biserică din bârne de stejar, lucrată numai cu securea și închiotorată cu măestrie, după anul înscripționat deasupra ușii, care cu greu se mai poate descifra, pare să fi fost ridicată în
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
ajunși la numărul de peste 800 de suflete, ,Și era și straniu să privești acest smerit lăcaș de inchinăciune, în care ploua și bătea furtuna, în vreme-ce credincioșii se așezau pe rând în case frumoase și luminoase”. După multe sfaturi și frământări, biserica neavând bani, s-a ajuns ca în 1925 să se așeze piatra de temelie a bisericii noi, care ,s-a inaugurat în toamna anului 1926 prin Misiuni sfinte de trei zile, iar în 3 Iulie 1927 a fost consacrată
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
și republicanii din sud. Pe 6 iunie 1861, omul forte al regatului, Cavour, a murit. În perioada de instabilitate polică ce a urmat, Garibaldi și republicanii săi au devenit din ce în ce mai radicali. Doar arestarea lui Garibaldi în 1862 a pus capăt frământărilor politice. În 1866, premierul Prusiei Otto von Bismarck i-a oferit regelui Victor Emmanuel al II-lea posibilitatea să se alieze cu Regatul Prusiei în războiul austro-prusac. În schimbul ajutorului dat Prusiei, Bismark promitea că va fi de acord cu anexarea
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
Comerțul a pus Azerbaidjanul în legătură cu Rusia, cu Asia Mică și Centrală, Siria, Egipt, Iran, precum și cu țările din Transcaucazia și Orientul Îndepărtat. Așadar, Azerbaidjanul, a ocupat un loc important în sistemul economic al întregului Orient. Totuși, țara era bântuita de frământări interne. În secolele al XI-lea - al XII-lea, au avut loc numeroase mișcări populare îndreptate împotriva feudalilor locali și străini. Ascensiunea economică și culturală a Azerbaidjanului a fost întreruptă de invazia mongolilor. Prima apariție a hoardelor lui Ginghis Han
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
William a trimis un contingent înainte pentru a pregăti orașul pentru intrarea sa, pentru a-i sărbători victoria și pentru a construi un castel; după cum scrie biograful lui William, William din Poitiers, „anumite fortificații au fost terminate în oraș în ciuda frământărilor uriașei și brutalei sale populații. Căci el [William] a înțeles că era de cea mai mare importanță să-i minuneze pe londonezi”. La acea vreme, Londra era cel mai mare oraș din Anglia; construcția Abației Westminster și a vechiului Palat
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
În secolul al XIII-lea, regii Henric al III-lea (1216-1272) și Edward I (1272-1307) au extins castelul, aducându-l la forma de astăzi. Henric a pierdut legătura cu baronii săi, și o lipsă reciprocă de înțelegere a dus la frământări și la resentimente față de domnia sa. Ca urmare, el a fost dornic să se asigure că Turnul Londrei este o fortificație puternică; în același timp, Henric era un estet și dorea să aibă în castel o locuință comodă. Între 1216 și
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
numele) a început 1240. Începând aproximativ cu anul 1238, castelul a fost extins către est, nord și nord-vest. Lucrările au durat toată domnia lui Henric al III-lea și puțin din cea a lui Edward I, fiind ocazional întrerupte de frământări populare. Între noile construcții s-au numărat un nou perimetru defensiv, punctat cu turnuri, iar pe laturile de nord, vest și est, unde zidul nu era apărat de râu, s-a săpat un șanț defensiv. Extinderea către est a dus
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
a prădat Casa Nestematelor. Arhiepiscopul de Canterbury, Simon Sudbury, s-a refugiat în Capela Sfântul Ioan, sperând că mulțimea îi va respecta sanctuarul. El a fost însă luat de acolo și decapitat pe Dealul Turnului. După șase ani, au reapărut frământări populare, și Richard și-a petrecut Crăciunul în siguranța zidurilor Turnului și nu la Windsor așa cum îi era obiceiul. Când Henry Bolingbroke a revenit din exil în 1399, Richard a fost închis în Turnul Alb. El a abdicat și a
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
s-au construit apartamente separate pentru ofițeri la nord-est de Turnul Alb. Clădirea este astăzi sediul Royal Regiment of Fusiliers. Popularitatea mișcării chartiste între 1828 și 1858 a dus la o dorință de a refortifica Turnul Londrei în caz de frământări sociale. A fost ultimul mare program de fortificații la castel. Mare parte din instalațiile pentru artilerie și arme de foc care s-au păstrat datează din această perioadă. În timpul Primului Război Mondial, unsprezece persoane au fost judecate în ședință cu ușile închise
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
același spațiu de timp se consumă și activitatea unor mari scriitori realiști, ca Stendhal, Balzac și Mérimée. Atât în Europa (Franța, Anglia), mai întâi, cât și mai tarziu, în Portugalia, în această perioadă (secolul al XIX-lea) au loc numeroase frământări sociale, cât și revoluții atât în rândul științei cât și a literaturii. În Franța are loc pentru prima dată o reacție împotriva miturilor și a iluziilor de mentalitate romantică. Această reacție, se va răspândi curând în toată Europa, inclusiv în
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Beiușului. Când a împlinit vârsta de 18 ani, părinții îl silesc să se căsătorească, crezând că întemeierea unei familii va pune capăt înclinațiilor sale misionare. Dimpotrivă, situația familială se înrăutățește. În lucrarea sa autobiografică "Hristos - mărturia mea" sunt înfățișate aceste frământări care, în cele din urmă, sfârșesc prin chemarea pe care i-o face Părintele Iosif Trifa, în 1934, de a merge la Sibiu. Aici, alături de mentorul său, va începe o asiduă activitate publicistică, lucrând la redactarea periodicelor "Oastea Domnului", "Isus
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
XVII viețuiește Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religioase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
XVII viețuiește Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religiase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
același oraș. A absolvit Facultatea de Drept din București, ca mai apoi, în 1957 să obțină Diploma de inginer constructor în București. Viața lui a fost o continuă luptă, iar "dacă n-aș fi trăit călare pe veacul acesta al frământărilor, poate că alta mi-ar fi fost ocupația și locul în vâltoarea generației mele," dar "Dumnezeu ne-a așezat în calea tuturor răutăților nu ca să fim spulberați de ele, ci ca noi să le spulberăm..." (citat din romanul "Dambul morilor
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
au trăit până atunci în credința părinților și strămoșilor lor. N-a fost dificilă, în primul rând pentru că numărul sătenilor era foarte mic (în actele oficiale continua să fie notat "Kis-Resztoltz" - Răstociul Mic). Un Grigore Hossu, care trăia în epoca frământărilor pentru unire, își luase soție o fată de preot din Lemniu, care avea doi frați tot preoți. Influența acestora și a protopului Toader asupra familiei majoritare în Răstoci nu poate fi neglijată. Apoi, ofițerul Racz Andras din Lemniu, ajuns în
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
ceea ce el a menționat într-o scrisoare din 1884, ca mari întrebări ale epocii noastre: ,Avanpostul" (Placówka, 1886) despre țăranii polonezi, "Păpușă"(Lalka, 1889)despre aristrocratie și orășeni idealiști, care se luptă să implementeze reforme sociale; " Emancipatele"(Emancypantki, 1893)despre frământările feministe și singurul rămân istoric, "Faraonul"(Faraon, 1895)despre mecanismele puterii politice. Opera de cea mai mare întindere și cu cel mai universal interes este "Faraonul". Nuvele lui Prus, la fel ca si povestirile lui, au fost inițial publicate în
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
datează cea mai mare parte a fabulelor sale. Satirizând privilegiile nobilimii, Krîlov revendică egalitatea socială pentru toți cetățenii, îndeplinirea cinstită a datoriei cetățenești fața de stat, indiferent de originea nobilă sau plebee : Trăind în ultima perioadă a vieții izolat de frământările politice și sociale ale epocii, el lucrează, începând din 1812 și aproape până la moarte - 9 noiembrie 1844 - ca modest arhivar la Biblioteca publică din Petersburg, deși deținea înaltul titlu de membru al Academiei Ruse. Singurele lui legături cu viața publică
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]