5,324 matches
-
redresa în urma catastrofelor, dacă nu și-ar fi exercitat anterior cu ocazia micilor inconveniente ale vieții de zi cu zi forța de acceptare, contrariul perfect al resemnării tînguioase. În această privința, privilegiile prea mari pot deveni la fel de nocive ca și frustrările prea mari. Elanurile sînt de obicei blocate de arivismul banal, adormite de triumful asupra reușitei exterioare sau crispate dușmănos de înfrîngerile pe plan social, exaltate sau inhibate datorită faptului că sînt deviate de la sarcina esențială (formarea armonioasă a caracterului) spre
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
exact și gradul de responsabilitate care însoțește activitatea respectivă. Explicarea în amănunt a motivelor, a atribuirii acestei responsabilități și clarificat ce implică aceasta este important pentru ambele părți, în caz contrar, putând duce la confuzie, la demotivare și chiar la frustrare. 44 O întrebare generatoare de multe confuzii, dat fiind că mulți nu cunosc răspunsul corect este: "Cine poartă responsabilitatea finalizării unei anumite sarcini delegate?" "Răspunderea este întotdeauna a persoanei care deleagă", lămurește lucrurile George Plesoianu, Managing Director al firmei Trend
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
că, poate, veți reuși să le realizați. Aceasta ar putea duce însă la rezultate neașteptate. Pe lângă toate, fiind copleșiți de prea multe lucruri, (planul este înfăptuit numai pe jumătate; nu există un sentiment de realizare, a apărut asemenea sentimente precum frustrarea, confuzia etc.), s-ar putea să fiți încercat de dorința de a refuza să mai continuați. Pentru a evita aceste lucruri, este nevoie de o gestionare eficientă a timpului pe care îl aveți în cadrul fiecărei instruiri. Vom expune mai jos
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
acestea, Mihai îi smulse bicicleta. Ca răspuns, Ion l-a înjurat pe Mihai, numindu-l cu cuvinte urâte. 4.1 Indică care ar fi sentimentele trăite de fiecare dinte băieți în descrierea de mai sus: a. Iritare Iritare b. Bucurie Frustrare c. Furie Bucurie d. Ion Frustrare Mihai Furie e. Rușine Rușine f. Tristețe Tristețe g. Fericire Fericire 4.2 b. Indică, în lista de mai jos, care ar fi problemele principale din acest conflict: 1.Ion îl urăște pe Mihai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
răspuns, Ion l-a înjurat pe Mihai, numindu-l cu cuvinte urâte. 4.1 Indică care ar fi sentimentele trăite de fiecare dinte băieți în descrierea de mai sus: a. Iritare Iritare b. Bucurie Frustrare c. Furie Bucurie d. Ion Frustrare Mihai Furie e. Rușine Rușine f. Tristețe Tristețe g. Fericire Fericire 4.2 b. Indică, în lista de mai jos, care ar fi problemele principale din acest conflict: 1.Ion îl urăște pe Mihai , Ion ar dori să se plimbe
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
mod normal, la persoanele cu o sexualitate normală nu ar trebui să apară."2 Mai subtil ni se pare punctul de vedere exprimat de Marian Popa. El speculează inteligent condiția de copil orfan a lui Camil Petrescu și constată că frustrarea produsă de inferioritatea socială e surmontată de ascendentul libertății omului lipsit de tutelă. Lumea, societatea, sunt considerate ca un cumul de obstacole și, depășindule, scriitorul devine iremediabil un damnat al libertăților absolute. Idee, s-o recunoaștem, foarte apropiată de cea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
avere. Ca și în Hamlet, unchiul și mama se coalizează împotriva fiului! Nu pentru dobândirea unui regat, ci în perspectiva obținerii unei părți cât mai mari dintr-o moștenire. Lăcomia mamei dizolvă violent instinctul incestuos din inconștientul eroului, iar această frustrare pe care Ștefan nu o poate conștientiza se reflectă în crizele de gelozie față de Ela. Mai mult decât gelozie, e vorba aici de o stare nevrotică, soția substituind tot în inconștient imaginea unei mame erotizată, dar trădătoare. Gelozia, ca să fim
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
complace în postura de victimă. A nu fi de acord cu el echivalează cu un atentat la bunul său cel mai de preț universul cultural construit cu atâta migală. Inconștientul personal estompează conștiința, făcându-l să-și amintească de toate frustrările și complexele pe care le-am remarcat. Astfel s-ar explica polemicile sale cu aspect de pamflet. Psihicul, opinează specialiștii în domeniu este cu atât mai agresiv și, ca un paradox, este complinit prin sensibilitate. Spre mirarea lui Mircea Zaciu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și cunoștințele medicului, precum și reputația sa determină în mod cert încrederea pacientului în tratamentul aplicat, relația medic -pacient trebuie întotdeauna să se bazeze pe o comunicare clară și sinceră. În acest mod, cu siguranță se pot preveni dezamăgirea, furia și frustrările pacienților, și mai apoi reacția ostilă, defensivă și arogantă a medicului, care potențează furia pacientului, și în cele din urmă poate duce la un litigiu. Această comunicare nu este necesară numai în stadiul incipient, când îi sunt prezentate pacientului rezultatele
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de cunoștințe similare, ar fi acționat în aceeași manieră, conform obligației de diligență. Cu siguranță, documentarea corespunzătoare a dosarului medical personal al pacientului poate fundamenta sau, dimpotrivă, poate înlătura ab initio o acuzație de malpraxis medical, scutind astfel de tensiune, frustrări și cheltuieli consistente părțile implicate. și calificările profesionale, și obligația de a asigura continuitatea educației medicale trebuie verificate constant în cadrul managementului riscului. Astfel de verificări garantează atât cunoștințe profesionale consistente, potrivit progreselor științelor medicale, în funcție de specialitatea practicienilor, precum și proba - cel
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
sunt datorate endorfinelor (hormoni eliberați în organism în urma efortului fizic). Acești Dan Iulian Alexe 16 hormoni „modifică” în sens pozitiv multe procese și funcții interne, reușind să combată cu succes stările de neliniște, anxietate, iritabilitate, oboseală, neîncredere în sine și frustrare. Pentru a accentua încă o dată efectele determinate de relația practicarea joggingului endorfine activitate psihică îmbunătățită, evidențiem în cadrul acestui subcapitol cercetarea efectuată de specialiști ai Universității Tehnice din München și ai Universității din Bonn, cercetare amintită și în capitolul 8 din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
o evoluție sinusoidală. Astfel, după o perioadă de echilibru, apar perioade de dezechilibru, comportamentul modificându-se158. Rezumând, există mai multe cauze ale tulburărilor de comportament. Printre altele, acestea sunt: nucleu ereditar, nucleu dobândit, carențe educative, imaturitate psihică și morală, anxietare și frustrări prelungite, traume din prima copilărie, abandonul din partea familiei și lipsa de căldură primită în prima copilărie, imobilitate afectivă și depresie, supraestimarea eului, tendința de a domina spre a-și ascunde astfel propriile slăbiciuni, mediu familial necorespunzător, ostilitate și neacceptarea colaborării
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vreunul dintre acești factori influențează simptomele ADHD. De exemplu, contrar convingerilor părinților, zahărul nu îi face pe copii semnificativ mai hiperactivi. De fapt, s-a constatat că nicio dietă nu ameliorează simptomatologia specifică ADHD. S-a constatat că, de fapt, frustrarea părinților este un efect, și nu o cauză a ADHD. Excesul în urmărirea programelor de televiziune și jocurile video reprezintă de fapt un simptom, și nu o cauză a ADHD. Acestea constituie o formă de stimulare care îi ajută pe
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
aceștia Îsi cenzurează mai greu impulsivitatea. În sprijinul caracterului dobândit al agresivității s-ar parea că s-au confirmat mai multe ipoteze. Asfel, un coeficient Înalt al anxietății generează conduite agresive. Anxietatea survine În urma pierderii Încrederii În sine, a acumulării frustrărilor de orice fel. Asfel se confirmă ipoteza frustrare-agresiune Înaintată de Dollard. De asemeni, s-ar parea că exista o diferență Între mediul de viață al adolescenților. Băieții din mediul urban stau mai mult timp În cadrul grupului de prieteni, fiind mai
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
chiar dacă Îl distruge. Violența devine un element esențial al constituirii subiectului, centrată pe conflict și pe stăpânirea surselor de putere. Aceste concepte pot reprezenta idei În elaborarea unei cercetari. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (si a frustrării comparativeă ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate: simbolică, instrumentală și emotională. De asemeni o teorie a Învățării sociale a violenței leagă delincventa juvenilă de lipsa de respect de sine (self-esteemă. Identificarea unor corelații Între stima de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
propriilor sentimente de inferioritate și exprimă dorința de putere. Alți autori, cum ar fi Klein M., admit existența primară a iubirii și urii, aflate În conflict Încă de la Începutul vieții, iar W.Reich descrie agresivitatea ca pe un rezultat al frustrărilor sexuale. Pulsiune distrugerii este una dintre coordonatele pulsiunii morții, Înrudită cu pulsiunea de agresivitate, exprimând orientarea pulsiunii morții spre exterior. Structura acestei pulsiuni este bipolară: distrugerea eterogenă și autodistrucția. Pulsiunea de ascendență (de stîpânire, de autoritate are drept scop dominarea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
naturală a celor cu un potențial genetic ce va permite, odată cu transmiterea lui urmașilor, reproducerea agresivității. Totuși, datele obținute În studiul agresivității la animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacement către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacement către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin probabil ca ea sa se răzbune. Un exemplu Îl constituie anecdota privind omul care, fiind umilit de șef, Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
care, fiind umilit de șef, Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă puternic la copil, acesta lovește câinele, care mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă puternic la copil, acesta lovește câinele, care mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132, ce utilizează trei criterii: economia (gradul de deposedare al trebuințelor frustrante; sinceritatea răspunsurilor; adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustrante s-au identificat reacții de apărare a Eului
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]