4,049 matches
-
a) învățarea prin intuiție presupune organizarea unei structuri prin care consumatorul descoperă spontan, deci fără încercări, soluția potrivită pentru realizarea obiectivului propus; b) învățarea prin asociere este procesul mental în care consumatorul recurge la experiențele trecute și le aplică, prin generalizare, în cadrul noii situații în care se află. Deși sunt situații în care, confruntându-se cu o problemă, consumatorii pot vedea soluția instantaneu, totuși, de cele mai multe ori, ei caută foarte multe informații, pe care le evaluează cu mare atenție, în vederea luării
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
prin eliminarea celorlalte răspunsuri. Ea nu poate fi separată de gândirea divergentă și se reduce la gradul restricțiilor sau limitărilor adresate răspunsului vizat. (J.P.Guilford, 1987, pp. 47-48) Ea presupune capacitatea subiectului de a desprinde și extrage - prin abstractizarwe și generalizare - dintr-o clasă de informații, principiile și regulile construcției acesteia. Constituie principalul instrument de achiziționare a capitalului informațional în absența căruia mecanismul intelectual nu poate funcționa la parametrii scontați. M. Bejat ierarhizează, într-o importantă cercetare, ponderea de implicare în
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
două forme: capacitatea de a dezvolta gândirea creatoare și independentă a elevilor; flexibilitatea în munca pedagogică proprie a profesorului. (M., Țurcaș, 1970, p. 81). Gândirea creatoare are nevoie de un material bogat cu care să opereze și care să faciliteze generalizarea; de aceea profesorul trebuie să încurajeze și să ajute dobândirea de câtre elevi a unor cunoștințe bogate și variate, cu care să opereze și să le aplice cât mai frecvent. Al. Roșca susține că “gândirea creatoare a elevilor se dezvoltă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Pentru ca un anumit produs (serviciu) să fie de calitate, el trebuie să corespundă exigențelor consumatorului, iar pentru a îndeplini exigențele acestora, trebuie să aibă caracteristici de calitate. Caracteristicile de calitate pot fi grupate după mai multe criterii: 1) Gruparea după generalizarea și sistematizarea cerințelor consumatorilor: tehnice; psihologice; de disponibilitate; economice și tehnico-economice cu caracter social general. a) Caracteristici tehnice. Se referă la însușirile imanente ale valorii de întrebuințare a produsului, ele confirmînd acestuia potențialul de a satisface utilitățile consumatorului. Se concretizează
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
suferă de asemenea modificări. Aceasta explică de ce aplicarea jocului în procesul de formare a deprinderilor motrice este complexă, complicată și anevoioasă și poate fi aplicat acolo unde experiența motrică a judoka este mai bogată, la vârsta junioratului, când pe baza generalizării, comparării analizei și sintezei unele elemente cunoscute sunt transferate noilor deprinderi. La începători prin diferite jocuri se va urmări înțelegerea scopului, întărirea și fixarea unor deprinderi de deplasare, cădere, dezechilibrare etc. Priceperile motrice reprezintă capacitatea de a folosi conștient cunoștințele
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
domeniul psihopedagogiei moderne; spre exemplu, valorificarea teoriei inteligenței multiple, conform căreia inteligența este compusă nu numai din aptitudini logice, matematice și verbale, ci și din aptitudini artistice, chinestezice, interpersonale și alte dominante aptitudinale favorabile unei dezvoltări echilibrate a copilului. f) Generalizarea practicilor incluzive și a educației integrate în școlile obișnuite trebuie să fie precedată de aplicarea unor proiecte-pilot în școlile respective, pentru a evalua potențialul de acceptare a acestei practici de către personalul școlii, familiile elevilor din școală și resursele existente la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
proiecte-pilot de integrare (derulate în perioada 1993-1997), care aveau ca scop, pe de o parte, promovarea integrării școlare și sociale a copiilor cu dizabilități (la nivel local) și, pe de altă parte, implementarea unor strategii de succes care să susțină generalizarea la nivel național a acestor practici; prin aceste proiecte pilot s-a încercat redefinirea rolului familiei și părinților în procesul de evaluare, decizie și intervenție în cazul copiilor cu dizabilități, elaborarea unor noi instrumente de lucru (programe de intervenție personalizate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în sine. În contextul acestui model, învățarea este rezultatul unei suite de condiționări în care educatorul se străduiește să definească cunoștințele de dobândit nu într-o manieră "mentalistă" (utilizând termeni ca spirit de analiză sau de sinteză, înțelegere, capacitate de generalizare și abstractizare etc., care se referă la ce se întâmplă în interiorul acelei cutii negre), ci în termeni de comportament observabil așteptat la sfârșitul perioadei de învățare. De aici au decurs învățarea programată, o bună parte a pedagogiei prin obiective și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
formarea reprezentărilor se desfășoară sub influența negativă a unor afecțiuni mai puțin localizate, comparativ cu cei care prezintă dizabilități senzoriale, dar mai extinse și cu caracter mai difuz, influențând în mod negativ desfășurarea proceselor analitico-sintetice, diminuând capacitatea de abstractizare și generalizare, sensibilitatea, eficiența coordonărilor funcționale etc. Cercetările în domeniu au evidențiat câteva caracteristici ale reprezentărilor la copiii cu dizabilități mentale, mai ales la cei din clasele mici, unde experiența cognitivă și limbajul implicat în precizarea reprezentărilor sunt încă slab dezvoltate: caracterul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor" (Popescu-Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere. Ea se bazează pe o serie de operații intelectuale proprii (analiza, sinteza, compararea, abstractizarea, generalizarea, clasificarea, concretizarea etc.), se dezvoltă pe parcursul etapelor/stadiilor de maturizare a proceselor intelectuale (după Piaget , stadiul inteligenței senzorimotoare este cuprins între 0-2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale, între 2-7 ani; stadiul operațiilor concrete, între 7-11/12 ani; stadiul operațiilor formale/abstracte
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
intelectuale, caracterizată prin numeroase inegalități și oscilații concretizate într-o evoluție încetinită, greoaie, inconsistentă și neterminată), rigiditatea reacțiilor și a comportamentului adaptativ, consecință a dereglării mobilității proceselor corticale de excitație și inhibiție (efectele constau în dificultăți accentuate de abstractizare și generalizare, concretism excesiv al gândirii, perseverare în același tip de activitate). În contextul activităților educative, una dintre sarcinile prioritare ale învățământului pentru elevii cu dizabilități mentale constă în prevenirea și combaterea manifestărilor de inerție (altfel spus, în stimularea activismului și criticismului
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
modul de viață (obiceiuri, rutine). În ceea ce privește domeniul cognitiv și limbajul, obiectivul general poate presupune creșterea abilităților cognitive și a limbajului expresiv și receptiv prin obținerea a 80% din următorii itemi: - identificarea a 40 substantive folosind cuvinte, imagini și obiecte, și generalizarea lor în medii diferite, potrivirea termenului cu obiectul, numirea verbală a obiectului;recunoașterea și identificarea a 30 de acțiuni folosind cuvinte, imagini și mișcări, potrivirea termenului cu imaginile ce cuprind acțiuni, identificarea acțiunii cu termenul, numirea verbală a acțiunii;demonstrarea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
structurarea planului de intervenție; - implicarea părinților în activități; - precizarea particularităților tratamentul individualizat;fixarea tipului educațional, a strategiilor terapeutice necesare; - implementarea în practică a acțiunilor; - efectuarea evaluării finale. 3.4.7. Principiul predictibilității și continuității Cercetările în domeniu au reliefat importanța generalizării aplicării într-un context mai larg a abilităților câștigate. Dacă acestea rămân la un nivel specific, copiii cu autism riscă să eșueze când se impune folosirea lor în diferite medii fizice, sociale. Programul de intervenție trebuie să se adreseze și
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
furios, în cazul eșecului, el poate fi ușor motivat; - recompensele artificiale sau exagerate folosite la începutul tratamentului trebuie diminuate cu timpul și înlocuite cu cele tipice: compania colegilor, lauda, notele etc.; - folosirea recompenselor artificiale ca mâncarea, semnele, conduc spre o generalizare limitată a câștigurilor de la un mediu la altul (acasă, comunitate) sau de la un terapeut la o altă persoană (exemplu, dacă mâncarea este recompensa acasă, nu poate fi aplicată și la școală, unde acest stimulent nu se folosește în mod normal
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
descrieri și explicații la aspecte economice, demografice, de structură socială, de mentalitate. Observațiile și tezele lui au fost folosite ulterior de unii dintre cei ce s-au ocupat de familie și de evoluția societății. Ele apar suprasolicitate și, printr-o generalizare abuzivă, încadrate într-o viziune dogmatică economic-evoluționistă, decretată ulterior ca singura științifică, la Fr. Engels (1940/1950). Ideea eronată a evoluției întregii omeniri de la forme nestructurate familial la familia de tip monogamic - datorată unor factori economici - are ca sursă un
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și denumirea, că se cercetează îndeaproape o unitate socială anume, cu scopul de a o descrie și explica într-un mod cât mai complet. Se studiază cazul în sine, fără a-l raporta explicit la altele și fără pretenții de generalizare. Ceea ce nu înseamnă că în demers nu se angajează concepte și teorii științifice, obiective. El rămâne însă o analiză intrinsecă. Se pot realiza astfel monografii de familie, iar dacă introducem și arborele genealogic, ajungem la prezentarea unui „neam”. Multe romane
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu numai față de ceea ce era considerat inițial tipic, ci și între ele? Într-o anumită măsură, răspunsul la întrebarea de mai sus îl oferă studiul de caz multiplu. Sau, oricum, prin el se pune și mai acut problema teoretizării și generalizării. Studiul de caz multiplu cere să fie analizate mai multe cazuri în același demers investigațional pentru a se decupa notele comune, mecanismele similare, disonanțele majore. Este evident că aici se aplică eșantionarea teoretică și contrastantă, elaborarea și/sau ajustarea ipotezelor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și comportamentale (vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a neglija interacțiunea și familia ca sistem, se concentrează asupra schimbării cognitive la nivel de individ; - conceptul de circularitate cauzală este central nu numai în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se descriu trei etape: a) (T) faza locală, în care procesul neoplazic invadează și distruge țesuturile din imediata vecinătate; b) (N) faza de extensie regională, ce se realizează pe cale limfatică determinând invadarea ganglionilor limfatici din apropiere; c) (M) faza de generalizare, când celulele neoplazice depășesc ganglionii limfatici regionali și ajung la distanță de tumoră producând metastaze. Mecanismul formării cancerului este încă necunoscut, dar în această privință sunt mai multe ipoteze. Uneori, apare o leziune preexistentă precanceroasă din această orice focar de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
fie, mai degrabă, pregătit să de un răspuns la următoarea întrebare: „Ce ați făcut pentru a vă asigura că ați urmat întocmai pașii unei cercetări de calitate?”. Î. Putem generaliza?tc "Î. Putem generaliza?" R. Acest studiu nu este menit generalizării. Scopul nostru este de a cunoaște un anumit subiect cât mai detaliat și de aceea petrecem o mare parte din timp organizând cercetări care implică un număr mic de persoane. Spre deosebire de aceasta, alte metode de cercetare nu intră în analize
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Spre deosebire de aceasta, alte metode de cercetare nu intră în analize detaliate, ci folosesc întrebări închise, care au un număr limitat de răspunsuri posibile, ceea ce produce un studiu extins și nu unul profund. Studiile care oferă extindere sunt cele folosite pentru generalizări. Deci, într-un sens mai strict, nu putem generaliza, dar sugerăm un concept - cel al transferabilității. Adică atunci când cineva vrea să se folosească de rezultate, trebuie să se gândească dacă pot transfera concluziile în alt mediu. Ceea ce sugerăm noi este
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Ceea ce sugerăm noi este să reflectați asupra metodelor procedurilor și publicului-țintă și apoi să decideți cât de bine se potrivesc aceste rezultate situației cu care vă confruntați. Contexttc "Context" După Lincoln și Guba (1989), transferabilitatea este paralelă conceptului pozitivist al generalizării, cu mențiunea că persoana afectată (și nu cea interesată sau cercetătorul) este cea care hotărăște dacă rezultatele pot fi aplicate la o altă situație. Persoana care revizuiește studiul analizează condițiile, situațiile și procedeele folosite și apoi decide în ce măsură respectiva cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
informații, consultați următoarele materiale: Y. Lincoln, E. Guba, Fourth Generation Evaluation, Sage, Newbury Park, California, 1989. Vedeți în mod special capitolul 8, „Judging the Quality of Fourth Generation Evaluation”. Reflecțiitc "Reflecții" Trebuie să vă așteptați la o întrebare referitoare la generalizare atunci când prezentați rezultatele unui focus grup. Generalizarea este un concept eficace. Prin selecția aleatorie și preluarea adecvată a eșantioanelor, un cercetător este în stare să facă o promisiune legată de generalizare. Cercetătorul folosește acest concept pentru a descrie măsura în
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Guba, Fourth Generation Evaluation, Sage, Newbury Park, California, 1989. Vedeți în mod special capitolul 8, „Judging the Quality of Fourth Generation Evaluation”. Reflecțiitc "Reflecții" Trebuie să vă așteptați la o întrebare referitoare la generalizare atunci când prezentați rezultatele unui focus grup. Generalizarea este un concept eficace. Prin selecția aleatorie și preluarea adecvată a eșantioanelor, un cercetător este în stare să facă o promisiune legată de generalizare. Cercetătorul folosește acest concept pentru a descrie măsura în care este de așteptat ca aceleași rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Trebuie să vă așteptați la o întrebare referitoare la generalizare atunci când prezentați rezultatele unui focus grup. Generalizarea este un concept eficace. Prin selecția aleatorie și preluarea adecvată a eșantioanelor, un cercetător este în stare să facă o promisiune legată de generalizare. Cercetătorul folosește acest concept pentru a descrie măsura în care este de așteptat ca aceleași rezultate să mai apară și în altă parte. Spre deosebire de această situație, studiile realizate prin metoda focus grup implică doar un număr limitat de persoane care
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]