9,375 matches
-
încă din titlurile capitolelor. Iată câteva exemple: capitolul I - „Copilăria din mijlocul unei avuții edenice”; capitolul III - „Trezirea conștiinței de poet”; capitolul VII - „Cât nu încetezi să urci, treptele se înmulțesc la nesfârșit”; capitolul X - „Cine poate fi sigur pe gloria lui?” Pornind de la anumite puncte ale narațiunii, romancierul recurge la amănunte de tip balzacian, cu efecte estetice de înaltă ținută artistică, dar și cu un important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
una, univers înfloritor,Glasul să i-L tot asculți, în surprize, cu mult dor.Lilia Manole... XXVI. LUCEAFĂRULUI LUMINII, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016. La Ipotești, la Casa cu istorii, Scrie Eminescu printre glorii... Despre Țara noastră, fără nume, Trist, îngenunchind l-al ei renume. La Ipotești, stau teii, podidiți De lacrimi luminate de părinți, El, Eminescu geniul nepotrivirii, Pentru păcatele ne- omenirii. Scrie și astăzi, slova Să de aur, Acoperi- tu- ne- a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
teii mă doboară, Cu un miros de sacru- mbietor, Și cerul către El încet coboară, Și toate păsările zboară și nu mor. La Ipotești, în România, El , Eminescu, ... Citește mai mult La Ipotești, la Casa cu istorii, Scrie Eminescu printre glorii...Despre Țara noastră, fără nume,Trist, îngenunchind l-al ei renume.La Ipotești, stau teii, podidițiDe lacrimi luminate de părinți,El, Eminescu geniul nepotrivirii,Pentru păcatele ne- omenirii.Scrie și astăzi, slova Să de aur,Acoperi- tu- ne- a cu tot cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
tău cuvânt Astfel că nu voi fi nici șchioapă, nici săracă, ci doar prețuită În umbra ta, sub fala ta, sub mângâierea ochilor senini Ce-mi dau din visul lor făcându-mă o stea pe cer suită De-a ta glorie; de-a ta iubire, cu buzele-ți, m-anini Privește spre lumina ce zburdă-n al nost’ gând Și-mi fericește viața, rogu-te, râzând ... Citește mai mult William Shakespeare(trad. adapt. Mihaela Tălpău)Precum un tată admirându-și fiulCe
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
hrănise-va din al tău cuvântAstfel că nu voi fi nici șchioapă, nici săracă, ci doar prețuităîn umbra ta, sub fala ta, sub mângâierea ochilor seniniCe-mi dau din visul lor făcându-mă o stea pe cer suităDe-a ta glorie; de-a ta iubire, cu buzele-ți, m-aniniPrivește spre lumina ce zburdă-n al nost’ gândși-mi fericește viața, rogu-te, râzând... XXIX. SONET 36, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016. Mă lasă, prea
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
a peșterilor din munți, un altul, inginerul Florin Vernescu, securist experimentat și activist agresiv, însetat de funcții politice, cândva un infant abandonat la trei luni de la naștere și crescut la o casă de copii din Sinaia, se află în culmea gloriei profesionale, mai ales în cadrul unei uzine de exploatări miniere, al cărei director va ajunge în curând prin acțiuni de sabotare și șantaj, pentru ca mai târziu să i se ofere funcția de ministru al minelor, susținut fiind de un ștab de
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
adevărat. Pentru ce atunci s-ar face om, Dumnezeul iudeilor? Noi oamenii dorim, dacă s-ar putea, să ajungem cât mai repede zei. Nu cred că e om care să nu dorească lucrul ăsta dacă i s-ar oferi aceasă glorie! Dar Dumnezeu pentru ce s-ar face om? Așa, doar ca să se îmbrace într-o înfățișare umilă? -Și de ce nu? răspunse Tiberius. Dramaturgii adeseori joacă roluri din propriile lor piese și nu de puține ori își schimbă rolurile pentru a
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]
-
cel tras pe roată, Mi-e atât de dor de tine, cum nu mi-a fost niciodată! Te-au făcut nebun păgânii, unii dintre ei șovin, La icoana ta cea dulce, pururea o să mă-nchin Și în Țara cea de glorii, cât o fi poporul meu, Tu vei dăinui de-a pururi între el și Dumnezeu! ............................................................................. „Cu perdelele lăsate șed la mama mea de brad,” Se aud cum peste mine stelele din ceruri cad Și Luceafărul străluce, rece și tot mai
EMINESCIANĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380943_a_382272]
-
specialiști în istorie, oameni de cultură și patrioți târgumureșeni, au reușit să adune în spațiul în care și-a început activitatea de avocat Avram Iancu, reproduceri ale unor documente și lucrări istoriografice care stau mărturie pentru posteritate asupra faptelor de glorie a eroului nostru național și a celor care i-au stat alături în dăruirea sa neobosită pentru folosul țării. Timpul a fost oprit în cele două săli deschise publicului însetat de istorie curată. Prima sală, a fost amenajată cu lucrări
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
spiritul devenind cu repeziciune în asemenea parametri „gândiristici” o componentă deloc necesară a pseudoreformistului deconstructivism ateu. La 25 ianuarie 1881, Mihai Eminescu, reperul fix pentru românitate în constelația vastă a culturii mondiale, scria următoarele: „A veni în lumea aceasta, unde gloria unuia era gloria comunei întregi, proprietatea era a neamului cu istoria și cu tradițiile lui, nu a individului, și a pune măsura egalității moderne, măsura prezentului, în care temeiul inegalității nu este nici inteligența, nici vitejia, nici caracterul, ci banul
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
repeziciune în asemenea parametri „gândiristici” o componentă deloc necesară a pseudoreformistului deconstructivism ateu. La 25 ianuarie 1881, Mihai Eminescu, reperul fix pentru românitate în constelația vastă a culturii mondiale, scria următoarele: „A veni în lumea aceasta, unde gloria unuia era gloria comunei întregi, proprietatea era a neamului cu istoria și cu tradițiile lui, nu a individului, și a pune măsura egalității moderne, măsura prezentului, în care temeiul inegalității nu este nici inteligența, nici vitejia, nici caracterul, ci banul, banul cosmopolit pe
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
prețios pentru reorganizare. Tiberius revenise la Roma în triumf, în fruntea legiunilor sale, cu carul său de luptă împodobit cu trofee și aclamat de populația capitalei când abia dacă împlinise treizeci de ani. Băuse din plin din cupa vitoriei, cunoscuse gloria, însă prudent, își aducea aminte mereu de sclavul care conform tradiției romane îl însoțea în carul său pe învingătorul care intra în triumf pe sub arcurile Romei. Acesta avea obligația ca în timpul uralelor și aclamațiilor plebei să-i repete mereu o
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
ajunge la mărirea de zeu, rabinule! Faptele sale cu totul și cu totul deosebite îl pot ridica pe acesta la această statură. Înșiși zeii vor asta, favorizându-i acțiunile și înlăturându-i obstacolele și rivalii celui pe cale să ajungă în preajma gloriei și nemuririi. Meritul celui care este glorificat zeu este acela de a înțelege această mărire și de a se face asemeni unei unelte, care lucrează în slujba celorlalți, pentru bunăstarea și prosperitatea semenilor și a poporului său! De aceea credem
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
ca tu să crezi deplin în iubirea mea. (...)Necutezând a-ți săruta mâinile, Veronica mea cea dulce, te rog, te rog să mă ierți și rămân robul tău pentru totdeauna. Emin” Și iată ce afirmă Mircea Eliade: „Eminescu. Deasupra tuturor gloriilor efemere și deșertăciunilor legate de patimile noastre omenești, un singur punct rămâne fix, neclătinat de nici o catastrofă istorică: geniul. (...) orice s-ar întâmpla cu neamul românesc, oricâte dezastre și suferințe ne-au fost urzite de Dumnezeu, nici o armată din lume
LECTURI BINECUVÂNTATE: „DULCEA MEA DOAMNĂ, EMINUL MEU IUBIT !” de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374380_a_375709]
-
fosforescent pentru vii volanul mașinii (e)rodat se rotește ca un anaconda șuieră ne înfășoară subtil soarele se autovictimizează zile aride vin de la piață iubirile așteaptă în stații obscure câinii fideli marchează teritorii vaste miorlăie de pe acoperișul încins dorința de glorie serile ne devorează orice secundă fertilă îți trimit inima ornată cu o fundă pragmatică sufletul tău ambulant se ascunde la mine în piept orașul arde în intersecții sunt accidente doctorii practică autodisecții ne iubim din trei în trei zile suflete
TRIADA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374424_a_375753]
-
politice ale anotimpurilor din „ajunul re-Unirii“: Vasile Alecsandri, Al. Beldiman, Lascăr Catargiu, Costache Negri, Constantin Hurmuzaki, Mihail Kogălniceanu, Petrache Mavrogheni, Lascăr Rosetti ș. a., între care și N. Pisoschi, cel ce propune ca Alexandru Ioan Cuza să fie Domn), În culmea gloriei (este „capitol de punct culminant-romanesc“, „polifocalizat“ pe ceremonialul de învestire, pe discursul lui Kogălniceanu la înălțarea lui Alexandru Ioan Cuza în „tronul Moldovei lui Ștefan cel Mare“, pe discursul lui Cuza, pe inspectarea cazarmei de la Copou, pe epistola mitropolitului Nifon
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
continua să compuneți versuri ați putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui Shakespeare sau Baudelaire... N-ar fi păcat să abandonați pana? De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc și se manifestă câțiva intelectuali români „postmoderni”, progresiști, care susțin că sunteți autohtonist, antisemit, chiar xenofob... Peste tot aceeași idee
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
ați putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui Shakespeare sau Baudelaire... N-ar fi păcat să abandonați pana? De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc și se manifestă câțiva intelectuali români „postmoderni”, progresiști, care susțin că sunteți autohtonist, antisemit, chiar xenofob... Peste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
ziarul „Timpul” din 10 mai 1881). Aveți, în încheiere, un mesaj de adresat românilor autentici (atâția câți au mai rămas), un mesaj pentru România profundă? Gândiri de-o nobilă, naltă răscoală: Întoarcerea la fire și dreptate. (Demonism). Viața în vecie, glorii, bucurie,/ Arme cu tărie, suflet românesc,/ Vis de vitejie, fală și mândrie,/ Dulce Românie, asta ți-o doresc! (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie) Vă mulțumesc și vă urez Veșnicie fericită în continuare! Referință Bibliografică: Interviu cu Mihai Eminescu
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
născuți, Îndemnuri prin care de veți fi ajuns căzuți, Prin rugă, din propria cenușă la viață renăscuți. Lumină din lumină, prin propria lumină, Croiește-ți drum spre o viață mai senină! O, tu pământ al Daciei! Ce ai cunoscut? Acea glorie, a unui înger renăscut! Te-ai ridicat ca vulturul în slavă, Și n-ai lăsat durerea să te piardă. Chiar dacă viața îți era tristă și amară, Deși pe toți i-ai primit cu pâine și cu sare, În paradisul tău
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
spune-le și învață-i despre țară. PÂNĂ CÂND ? Trup învechit în sânge, Istovit fiind în apăsare, Sufletu-ți fidel din născare Te ridici ca și-un rege. Om căzut într-un ungher de istorie, Culegându-ți fala ta pierdută-n glorie, Devenit un rob al păcatului Jucând piesa, tragedia veacului. Până când, până când, vei sta în beznă? Printre guri de lupi flămânzi ce-ți cer Al tău suflet plămădit din lumina divină, Și târându-te-n tină ai ales să fii stingher
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
unde, cât țara, un hotar, Și cetina, și teiul, ne vor doini rebele. Azi te-nălțăm, Emine, și-ți întocmim poeme, Prea mici să îndreptăm ce secolii stricară, Dar încercăm, sub steaua-ți, a României steme S-o ridicăm spre glorii, spălând-o de ocară. Se scurse veacu-ți singur, al nostru tot mai curge, Răsar nuferi pe lacuri și Blanca-n tei te plânge. SPERÂND ÎNTR-O MINUNE Pădurile se nasc la poarta către stele, Ascund la pieptul lor și pasul
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
Cu iubire pe copii-i săruta Și le oferă exemplu personal. Dar uneori, soarta e prea crudă, Cănd prematur vine al vieții final. Pe frontul dintre viață și moarte, Ca soldatul căzând la datorie, Salvatorul de vieti are parte De glorie ce ade în făclie. În orice zi, fără încetare, Medicina e milităreasca. Șansă vieții e triumfătoare Doar pentru mulțumire sufletească. La conștiința de neam fac apel, Frați de cruce să fie umanitari. Iar pentru sacrificiu-n nobil țel, De-a
LUMINĂ PENTRU EROII SANITARI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373462_a_374791]
-
Fluturând pe corpul meu ciopârțit. Steaguri multe. Care mă dor. Altădată, copiii mei mureau pentru acest steag. Astăzi, îmi acoperă cu el rușinea și rănile, noroiul și scârba. Muzica urlă. Cântece încearcă să îmi acopere plânsul. Altădată, ele îmi lăudau gloria și îmi făceau sângele să fiarbă. Astăzi mă dor. E atât de mare discrepanța! Tancuri trecând în zgomot de fanfară pe străzile goale. Altădată, oameni drepți și desculți mureau pentru mine. Astăzi, se organizează defilări. Scumpe. Oricât ar fi de
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
dragoste ce nu poate fi niciodată înșelată deoarece numai cei ce se prefac pot fi înșelați, pentru că lasă dezamăgirea să înainteze și să sporească în viața lor. Mulți scriu despre artiști, dar nu îi iubesc și într-o zi, după ce gloria lor, neveritabilă, urcată artificial pe treptele propriului ego, se va rostogoli la pământ, vor simți gustul înșelătoriei. Iubirea nu trebuie să fie aclamată și cu atât mai puțin să devină o falsitate mînuită în managementul editorial. Când scrii despre un
ARTIŞTII, O DRAGOSTE NEÎNŞELATĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373555_a_374884]