6,001 matches
-
PRIMĂVARA Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mă uit pe fereastra sufletului aștept să încolțească iar ghioceii. Gândurile-mi sunt fluturi zglobi ce zboară spre corole de cer, pentru a gusta dulceața clipelor uitate pe tărâmul amintirilor - anotimp de fericire. Cu zâmbetul chem primăvara, cu inima o păstrez aproape să pot topi întristarea cu o floare născută din lumina iubirii. Pe fiecare petală a vieții voi așeza dorul de tine să
CHEM PRIMĂVARA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377762_a_379091]
-
să spargă coaja acestei particularități. În schimb, cu totul altfel stau lucrurile cînd este vorba de Vechiul Testament, și cu deosebire de reprezentările epice conținute în tablourile stărilor patriarhale, în care de la început întrega lume creștină s-a regăsit pe sine, gustînd mereu din nou evenimentele acelea prezentate cu o plasticitate atît de energică" [145], [19 td]. La p. 122 observă că unitatea pe care trebuie să o aibă epopeea (unitatea subiectului și cea a întîmplării obiective în sine) nu este prezentă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din labirint. Sergiu Al. George se oprește asupra ierarhizării personajelor în funcție de atitudinea lor în fața timpului. „Pe când Vădastru era străin de orice tentativă filosofică, Partenie se dedă unor speculații de pur experiențialism, calificându-se el însuși de raționalist, incapabil de a gusta miturile. Biriș este un teoretician al destinului, fără să reușească în a transcede istoria decât numai prin acceptarea martiriului său. Bibicescu, concepând Destinul ca un timp comprimat în opera de artă, se limitează la catharsis-ul acesteia și nu reușește
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
bune producțiuni străine de acest gen, iar de altă parte tinerii artiști cari au fost la Paris au studiat tocmai acele două roluri principale din Daniel Rochat. Publicului însă nu-i pasă de asemenea motive. El vine la teatru să guste deliciul curat al artei, astfel că sporadicele situațiuni gingașe, frumoase și bine esecutate nu-l pot despăgubi de tributul atențiunii încordate ce este silit să plătească unor controverse religioase trăgănite, nesărate și șterse de coloarea locală. [ 1 octombrie 1880] {EminescuOpXI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aparține "poporului care l-a zămislit și l-a făcut să se coacă; dimpotrivă, el se transformă pentru acest popor într-o băutură amară... Să renunțe la această băutură nu poate căci este însetat la nesfârșit de ea, iar a gusta din această băutură este pieirea sa, dar, totodată și zorii unui nou principiu",11 este totalitatea ce se cuprinde pe sine. Tehnica "propriului contemplator" este complexă la poetul nostru și menținută cu efectele regizorale ale antitezei: deșertul cosmic nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din curtoazie diplomatică, cușma rusească, asta ne-mbie doar să zîmbim; cînd însă premierul nostru face aceeași ispravă, lăsîndu-se filmat, ne cam trec niște mișcorici pe șira spinării: prea ne-am îmbrăcat, jumătate de secol, după garderoba Kremlinului, ca să mai gustăm glumițe d-astea (care, oricînd ciorti! pot să nu mai fie doar glumițe). Mai cu seamă că, iată, după zece ani de la căderea comunismului, niște trupeți, niște grădați mai poartă pe cap căciuli ale Armatei Roșii, de pe care, ce-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îi atrag atenția că e... rău, începe să clipească pișicher. Poetul U. nu se amuză defel cînd, rugat public să citeze măcar un liric bahluian, pronunță ritos: Nichita. Dar noi știm despre care Nichita e vorba. "Rateu" pe care îl gustă chiar Nichita. Cel în viață. Un "act ratat", relatat de însuși Freud: "Un oarecare domn Y. s-a îndrăgostit de o doamnă; a fost însă respins și la scurtă vreme doamna s-a măritat cu domnul X. În urma acestei întîmplări
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
histrionic, îl rugasem să fredoneze ceva, orice: dezastru! afon total! Știam că va părăsi concertele cum o făcuse altădată cu fotbalul. Venea, meci de meci, la stadion și nu era un spectator oarecare: calambururile lui livresc-picante, rostite foarte sonor, erau gustate și de subțiri, și de mocofani. Un tur și un retur, atît l-a ținut pasiunea. A dispărut și de la stadion, și de la Filarmonică. Tot așa, n-o văzusem niciodată călcînd la Filarmonică. Inteligență netă, hrănind sclipitor exercițiile ei speculative
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o involtă gladiolă. • ce refrișante sînt, din cînd în cînd, chiar și "gîlcevile din Chioggia" locală, știind, nu?, că și Voltaire, "candidul", făcea periodic convocări amicilor: să se retragă undeva, în afara orașului, să bîrfească nederanjați, sistematic,.... mortal. • cum să nu guști inocența (jucată) a recent debutantului june căruia, după ce-i recunoscusem insolitul talent literar, îi reproșam, întrucîtva, melanjul supraabundent din prima sa carte tipărită!: Am vrut să debutez cu... opere complete, mi-a replicat, senin, vikingul de Tătărași. • nu numai la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atît de dramatic în datele lui reale. Unul dintre cazurile notorii de vocație ce se respectă pe sine, dincolo de trilurile de sirenă ale tuturor tentațiilor, e al poetului Gellu Naum. Cîteva bune decenii cele ale răului comunist omul acesta, care gustase rafinat din meniul unei comuniuni de prim-rang european întru surrealism, s-a menținut cu demnitate în umbra a ceea ce fusese în tinerețea sa deja notorie și doar de abia cînd nu a mai fost nevoie să facă pînă și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au tăbărât în Țara Nemțască, mare pagubă pricinuind cămării dumisale dascălului Miron ot Boroaia”. Episodul, invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
arătate Ex. V.”, se află la cneazul Cantacuzino, că împrejurările sunt „foarte priincioase pentru a cere din nou vechile noastre drepturi și a ne pune într-o stare de neatîrnare către care tind toți acei ce au apucat a-i gusta odată dulceața (subl. ns. L. B.)”; cereau permisiunea ca, din partea lor, să fie trimis cineva la Viena ca să susțină drepturile țării. Plenipotențiarul austriac a fost implorat și prin alt memoriu să lucreze la „fericirea noastră”. Patosul patriotic al acestor cereri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
jocuri de mișcare și distractive: Lupul și vânătorii, Mingea la căpitan, Sărim coarda, Prindem fluturi, Atingem clopoțelul, Șoarele și pisica, Țăranul e pe câmp, Caută-ți partenerul, Cine ajunge primul, Labirintul etc.; jocuri senzoriale: Deschide urechea bine!, Ghici, ce-ai gustat?, Spune cum este!, Săculețul fermecat, Așază culoarea potrivită, Telefonul fără fir, Cine te-a strigat? etc.; jocuri de exersare a pronunției corecte: Să facem ca vântul/albi-na/ursul/broasca etc., Ce-ai auzit?, Spune după mine, Repetă după mine etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
este mare? Eu spun una, tu spui multe Eu spun multe, tu spui una Evantaiul fermecat Familia lui... Farfurii zburătoare Fără da, fără nu Ființă sau lucru? Fluturii vin la flori Găsește cuvântul potrivit! Ghicește ce lipsește! Ghici, ce-ai gustat? Ghici la ce m-am gândit? Ghici, cine este? Găsim aceeași culoare Iedul cu trei capre Imagini încurcate Imagini încrucișate Îndreaptă greșeala Întâmplarea rătăcită Întreabă, numește, răspunde! Întrecerea numelor În vizită la prieteni Jocul cuvintelor Jocul/lumea piticilor Jocul micilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și cu Mirele Enormi șezură; alăturea de ei Urizen, Cu stinsa strălucire-oftă, uitînd de vinul care curge 430 Și de Ahania, Neprihănita să Mireasă; dar ea era departe. Dar Los și Enitharmon ședeau nemulțumiți și disprețuitori, Cu-atît mai mult rîvnind, gustînd cu-atît mai mult, si sorbind dulce fericire Din toate rotile cerești ce se-nvîrteau35 și carele Celor Uciși. În depărtare, Departe aruncată-n Noapte, rîvnind îngrozitor de-nfometată, 435 Și verile și iernile rotindu-se în jur în groaznicul adînc 36, Enion
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lor picioare, și-n jurul pîntecelor Ape sau vijelii sau nori sau fulgere-amenințătoare și groaznice urgii. Dincolo de ale șinei lor hotare simțurile lor nu pot străbate: 95 Cum arborele nu cunoaște ce-i dincolo de frunzele și coaja-i Și totuși gusta bucuria verii și-i este frică de tristețea iernii, La fel, pe-ale mormîntului tărîmuri, nimeni întunecatul seamăn nu-și cunoaște Deși se-mpărtășește dintr-ale lui îngrozitoare chinuri și înapoi i-întoarce suferință, Zvîcnetul, durerea, spasmul, în chinuri ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
scop al întregului univers (în măsura în care judecata este plasată într-o ordine finalist-biologistă). Și, mai mult, chiar această idee îndreptățește credința în existența unor ființe superioare "spiritual" omului: "Ar trebui să existe ființe mai spirituale decât omul, fie și numai pentru ca să guste din plin umorul care rezidă din ideea omului de a se privi ca scop al întregului univers și din aceea că omenirea declară cu seriozitate că nu se mulțumește decât cu perspectiva unei misiuni universale"245. Prin urmare, numai în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui Massimiliano și își dezvăluie amărăciunea pentru dragostea pierdută deoarece Carlo fusese gonit de Massimiliano. Anima uniasi ad adima fuse ad un foco isttesso; e terra e ciel pareano stemprarsi în quell'amplesso. Dolcezze ignote all'estasi d'un immortal gustai; sogno divin! mă sparvero, 170 nè torneran più mai. Aria Tu del mio Carlo al seno din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Amalia este foarte nefericită cu Francesco care îi face viața insuportabila și se gândește la Massimiliano și Carlo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ea a scris-o lui Wurm și 210 întreabă dacă este adevărat că ea a scris-o. Luisa îi confirmă și Rodolfo cere cupă pentru a bea din ea. Cand Rodolfo se plânge că băutură are un gust rău, Luisa gusta și ea din băutură. Rodolfo îi spune că un alt bărbat o așteaptă la altar pe ea în timp ce o altă femeie îl așteaptă pe el tot acolo, dar că îl va aștepta degeaba. El respira din ce in ce mai greu și Luisa îi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
gata...; nu-i cea mai mare nenorocire, să uiți..., ba chiar e mai bine să uiți..., mai ales cînd uiți ceea ce vrei să uiți... Gh. P. unu: Și în scamatoria asta ești un maestru, ce-i drept... Gh. P. doi: (gustînd un saleu) Astea-s de săptămîna trecută... Gh. P. unu: Ba să mă ierți... astea-s de-acu două săptămîni... Gh. P. doi: Păi de ce, măi zgîrcioabă ce ești! De ce n-ai luat altele proaspete? Gh. P. unu: Pentru că proaspete
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
e că am scăpat de teroarea utilului... Pentru delict de eroare te amendez cu încă o gură de votcă... Ba nu... trecem, la whisky... Octav: Și adcă-i fals? Groparul: Domnule, dezvirgineaz-o și vedem... cîștigătoare sau necîștigătoare... Dă-o-ncoa! (o gustă) Necîștigătoare! Octav: Asta e! Groparul: Dă-o s-o duc la gropari. Octav: Nu se poate, trebuie la număr. Ce, ne jucăm?! Groparul: Numai după ce scapi de teroarea utilului... ți se rupe de toate idealurile, de toate scopurile și mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
resimțim la un moment dat nevoia unei retrageri, a unei Însingurări În interiorul unui spațiu care este doar al nostru. Înainte de a explora lumea dinafară, trebuie să ți-o cunoști pe cea dinăuntru. Înainte de a te aventura În exterior, trebuie să guști din liniștea sălașului tău. Vei purta În afară ceea ce dobândești Înăuntru. Experiența relațională Învățată În acest mediu o vei amplifica atunci când ești pus să acționezi pe o scară socială mai largă. „Locuirea” este un mod propriu al omului de a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aplicat de fiecare dintre noi. Pentru cei care nu au ajuns să simtă misterul credinței, un astfel de prilej ar marca o cotitură existențială, de trezire spre o stare a ființei direcționată de un sens. Pentru cei care deja au gustat din acest dar, ar fi bine să continue urcușul pentru a afla și alte bucurii ale promisiunii, iubirii și dragostei infinite a lui Dumnezeu. A existat și există o anumită constantă a acestei mari sărbători a creștinătății: năzuința perpetuării spiritului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dar acesta nu se nimerește cu ceea ce pot eu. Știu că, de undeva, de sus, Îmi vin alte adieri, alte chemări ce par să fie pe gustul meu. Pământul din mine mă trage Încă În jos, dar vreau totuși să gust din aerul curat pe care-l ghicesc deasupra mea. Plutesc Între un „sus” și un „jos”, abisul Îmi dă târcoale, dar Îmi Îndrept fața spre cer, cu speranța unei dificile, dar constante Înălțări. A fi copil, cu toate gesturile pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și niște scăunele din lemn alături. Aștepți sfios să fii invitat, te prefaci că ești furat de peisaj și nu iei În seamă (deja ai deprins acest vicleșug!) aburii omletei, peștele proaspăt prins de bunicul - pescarul satului! „Hai vino și gustă și tu”, mă atrage bunica, „ți-o fi și ție foame”. Mă codesc un pic, dar, În cele din urmă, mă apropii și Înfulec pofticios cot la cot cu ei. Se aude ciripit de păsări, câte o vorbă din când
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]