4,393 matches
-
emoția [trăirea estetică] până la acel "ethereal"21, în care vede o notă specifică a poeziei engleze. Poezia, repeta Barbu, modulând cunoscută formulă wordsworthiană, este "o lirica dezordine rezolvată în liniște 22. Doar momentul inițial al nașterii poemului, stă sub semnul hazardului (la fel gândea și Valéry23), ulterior însă, forma, pe care poetul o dezvolta organic, din materialul experiențial, si nu o impune "mecanic" dinafară, îi aparține, este doar răspunderea lui. Iată de ce, Barbu respinge doctrina suprarealista: Suprarealiștii degajează din vis mai
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
să înțelegem mai curând "o anumita preocupare cu viața"10, i.e., creația, si nu sfera riguros determinată a poeziei, așa cum decretase apodictic poetul american, în "Principiul poetic". Următoarea secvență din "Veghe" celebrează misterul maturației poetice, așteptarea plină de uimire a hazardului fecund, sentimentul poemului pe punctul de a se face: Stabile corpuri! Insolvate, în veritabilă vale, unde aburii comprimau alfabetul prismatic iar substituțiile ferestrelor operau accelerat asupra docilelor, vegetalelor raze - unde crimă fracției și a secundei expia acum în amestec 11
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a ceea ce vrem să facem, urmărind apoi elaborarea concretă a planului de pregătire. Acțiunile îndelungate privind procesul de raționalizare, au dus la găsirea unor acțiuni de succes. Acestea s-au tipizat devenind acțiuni standardizate, care au rolul de a elimina hazardul în diferite momente startegice, urmărind obținerea celor mai bune rezultate sau a victoriei . Standardizarea se bazează pe un traseu metodologic al cărui efect pozitiv este dinainte cunoscut. Acest traseu trebuie să fie cât mai accesibil, simplu, maleabil și să asigure
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
cu maparea riscurilor), dată de tabelul 5.3. de mai jos: Tabelul 5.3. Natura riscurilor de securitate a informațiilor (propunere) Mod de calcul Natura riscului Impact < 2 Trivial 2 < Impact < 6 ȘI Probabilitatea de apariție < 60% Nominal Impact > 6 Hazard 2 < Impact < 6 ȘI Probabilitatea de apariție > 60% Sigur (de constrângere) După generarea riscurilor de securitate a informațiilor, acestea pot fi vizualizate în diagrama probabilitate-impact. Etapa V: Tratare riscuri și identificare măsuri În cadrul acestei etape are loc tratarea riscurilor identificate
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
33%-66%; Vmax = Mare/66%-100%; * detalii privind riscul R4: vezi tabelul 6.11; Tabelul 6.11. Riscul R4 detalii Risc Nivel risc Impact risc Probabilitate risc Mapare/tip risc Mod de tratare risc R4 3.55 7.1 49% Hazard Diminuare * soluție adoptată și implementată (s-au realizat recomandări privind necesitatea unei proceduri pentru manipularea mediilor mobile de stocare date + S-a implementat realizarea unei evidențe stricte și a unui control adecvat); * costul tratării R4 = 0 lei (responsabil de tratarea
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus și pe fostul ofițer Vasile Butză, student politehnist, inițial la Liège, apoi la Bruxelles, căutător neobosit de subvenții pentru studii. Nu știm dacă într-adevăr s-au găsit împreună atunci ori i-a reunit pur și simplu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o bacteria numită Bacillus Pasteurii și care, odată intrată În contact cu nisipul, face ca acesta să se omogenizeze și să devină un material solid comparabil cu cimentul. 1.2.2.3 Hazarde hidrologice Inundațiile Cele mai cunoscute forme de hazard hidrologic sunt inundațiile . Totodată acestea produc și cele mai răspândite dezastre de pe Terra. Inundațiile sunt și cele mai Întâlnite hazarde din România, Însă țara cea mai afectată de inundații este Bangladesh unde 30% din suprafața țării este periodic acoperită de
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
din cei mai talentați critici români contemporani - l-am numit pe Lucian Raicu - a scris rânduri deosebit de pătrunzătoare despre autorul Paginilor de critică literară. În viziunea sa, Vladimir Streinu este un criticartist: "Dezgustul de improprietate, refuzul beției de cuvinte, al hazardului frazeologic și al dezordinii intelectuale, meticuloasa, înverșunata căutare a preciziunii, caracteristice criticii lui Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, se întâlnesc și se confruntă la acesta din urmă cu o evidentă preocupare de stil artistic." Criticul a probat în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
conurile, sferele, cilindrii, piramidele sunt marile forme primare pe care lumina le scoate În evidență, imaginea lor este precisă, fără neclaritate. De aceea sunt forme frumoase, cele mai frumoase forme... Axele, cercurile, unghiurile drepte sunt adevărurile geometriei; altfel ar fi hazard, anomalie, arbitrar. Geometria este limbajul omului. Marile probleme ale construcției moderne vor fi rezolvate prin geometrie. Linia dreaptă aduce sănătate sufletului orașelor... Găsim linia dreaptă În toată istoria omenirii, În orice act uman... Dreapta este o reacție, o acțiune, mișcare
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
-l recuperează filosoful de la Păltiniș în rostirea românească) dintre Eminescu și ceea ce numim gîndirea fondatoare. Egipetul: un holomer Acest din urmă raport dintre Eminescu și placenta fondatoare a spiritului european nu a stat niciodată și niciunde sub zodia unui anume hazard al nenumăratelor influențelor pasagere. Scenariul/panorama culturilor sau a civilizațiilor care-l obsedau pe Eminescu, bunăoară în Egipetul, nu este, cum s-a spus uneori, o simplă și lungă cronologie. Egipetul este, pentru confluența eminesciană cu spațiile fondatoare, un fel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aiurea. Am descoperit de fiecare dată același spirit interogativ, critic (în sens kantian) față de prejudecățile care favorizează inerția și comoditatea în gîndire, un interpret înzestrat cu puterea și răbdarea de a dezvălui raporturi necesare unde alții găsesc mișcare browniană sau hazard. Într-un eseu își punea, bunăoară, aparent misterioasa problemă a mecanismului prin care o carte, răsfoită ori citită cu adevărat, ne procură adeziunea sau respingerea. Prima impresie (făcută uneori la prima vedere) și, odată cu ea, decizia unui act de lectură
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un mod tipic de abordare a textului literar. Studiul tematic al operei literare are la bază o separare Între conținut și formă. Nu toți au agreat acest tip de critică. Unii, precum Croce, au considerat-o pseudoștiință. Alții, precum Paul Hazard, au redus-o la o inventariere de teme și motive, separată de valoarea artistică a operei. Cercetarea tematică Încearcă să scoată În relief nu ceea ce este comun pentru anumite categorii de scriitori, ci ceea ce le conferă amprenta de originalitate. Astfel
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
continuității (în câmpul nostru cultural), căutând sistematic mai ales, n.n. referințele externe ale dezvoltărilor autohtone. Un comparatism ideologic sui generis, deci, care include și chiar presupune regruparea ideilor în jurul unor constante europene, inclusiv asociațiile neprevăzute dar bine documentate și chiar hazardul, neprevăzutul și misterul unor raportări substanțiale (pp. 7-8). Unghiul de percepție se schimbă mereu, adesea imprevizibil. Textele vechi sunt citite printr-o grilă și hermeneutică nouă. Ceea ce părea definitiv stabilit și anchilozat, primește o nouă definiție și contextualizare. Te întrebi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
38]. O metaanaliză a comparat cele două chimioterapii, luând în considerare și alți factori de prognostic, mai ales prezența de adenopatii metastatice. După echilibrarea datelor în funcție de numărul de ganglioni pozitivi de pe piesa operatorie, s-a evidențiat un risc de deces (hazard ratio - HR) de 0,65 pentru 5FU, 0,59 pentru gemcitabină comparativ cu observația, rezultate comparabile pentru ambele molecule. Chimioradioterapia are HR mai prost în comparație cu 5FU 1,69 sau cu gemcitabină 1,86 [39]. Datele actuale nu permit o concluzie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
nu este transparentă"61. Personajele eliadești, și, pe urmele lor, cititorul sunt într-o căutare/interpretare perpetuă a semnelor, a indiciilor care le jalonează drumul, însă doar la sfârșit au viziunea telescopică a desenului din covor. Asemeni unor obsedați ai hazardului și ai necesității (ca să folosim o expresie a criticului Nicolae Manolescu) personajele găsesc (sau cred că găsesc) "un înțeles al semnelor". Într-un articol intitulat chiar Desenul din covor 62, criticul dezbătea această metaforă din romanul scriitorului american Thornton Wilder
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ibidem, p. 252. 459 "[...] vizând surprinderea unei substanțe materiale a cărei natură profundă sau temei ar fi alcătuit dintr-un continuu esențialmente omogen (...) de o riguroasă identitate și cu privire la care diversitatea lucrurilor, configurațiile eterogene n-ar fi decât conjuncturi ale hazardului, ba, mai mult, aparențe subiective ale reprezentării senzoriale" (Ibidem, p. 249). 460 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în Logica dinamică a contradictoriului, p. 23 461 Benjamin Fondane, Ființa și cunoașterea, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000, p. 23. 462 Stephane Lupasco
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la realul dinainte dat, semnificația nu se sprijină pe datele apriorice ale lumii constituite; imaginile configurează restructurarea realului pe un alt plan de referință și de existență, în felul în care el nu este în act, dar este cu putință. Hazardul aparent al creației "presupune existența, în profunzime, a unui sens", singurul care poate să justifice actul poetic. În mod paradoxal, ceea ce definește actul poetic nu este intenționalitatea lui, în care enérgeia (mișcarea în curs de realizare) și entelécheia (rezultatul sau
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
procedeu chirurgical major, este bine reglată și nu prezintă riscuri vitale pentru donator, mortalitatea operatorie rămânând sub 0,5%. Totuși, îndepărtarea unui rinichi de la un om sănătos antrenează reducerea capacității funcționale a rinichiului restant, neadaptat, cu aproximativ 10-12% și aduce hazardul rinichiului unic (îmbolnăviri ulterioare ale acestui rinichi, traumatisme etc.). Este important de relevat că modul de comportare a donatorilor depinde în mare măsură de succesul sau insuccesul transplantării, eșecul transplantării determină reacții negative la donator. Incertitudinile legate de viața funcțională
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
lui în frâul măsurii, care, impunându-i practicalitate, îl face atelabil la sfera locuirii. Își exersaseră de-o viață zâmbetul mai cuprinzător ca podul Brooklyn, tocmai pentru a putea prelua, impasibili, impactul întâlnirii cu necunoscutul. Acum surâsul lor înfrunta curajos hazardul social la el acasă, arcuindu-se avântat dincolo de sine - o zveltă structură de susținere existențială, în jurul căreia urma să debuteze consolidarea mai frământatului teren aferent. Podul respectă violența elementară a vâltorii de dedesubtul lui, lăsând-o să treacă netulburată; numai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
al propriei renașteri? Simțeau vag că sufletul revendică în primul rând puterea de a expira, asemeni foalelor de fierărie; inspirația doar readucea lumea în poziția de-a fi iarăși expulzată spre a-i menține lui tonusul - o derizorie participare alături de hazard la clădirea ei, s-ar putea spune. Mâna jucătorului apucă zarurile numai spre a le rostogoli încă o dată, și încă, și încă, întru dobândirea unei configurații mai auspicioase. Chiar dacă zarurile ar fi de diamant, a strica jocul pentru a ți
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dovedindu-și calitatea de cifru, de "cheie" - în tradiția lui Humboldt - capabilă să deschidă orice univers, prin utilizări adaptate. Deși Sigismund Freud nu conferea imporanță metaforei terapeutice, acorda, în schimb, credit efectelor limbajului asupra minții inconștiente: "Limbajul nu datorează nimic hazardului, ci constituie, ca să spunem așa, un sediment al cunoștințelor acumulate (....) nu trebuie totuși, să îl utilizăm fără precauție" (S. Freud, 1980:131). Privită, în linii mari, din perspectivă generativ-transformațională, metafora terapeutică operează cu două tipuri de structuri: o "structură de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care trebuie trase din el. Mai întâi se poate din păcate constata că în cazul de față descoperirea făcută nu ne dă nicio speranță de remediu. Nu pare să existe nicio modalitate de a influența starea clinică determinată de nefericitul hazard al jocului brutal al cromozomilor. Într-un context mai larg această constatare trebuie să diminueze o formă de optimism pe care ne-am dori-o cu toții, și anume speranța că ar fi posibil să se diminueze inadaptarea și delincvența prin
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
acesteia la etică și pledoaria în favoarea renunțării la metalegitimitatea ei, în sensul de adoptare a unei modalități mai integrative de valorificare și liber acces la cunoaștere. Tehnologiile nu sunt toate benigne pentru omenire și multe dintre ele multiplică gradul de hazard de care este guvernată societatea. Artefactele tehnologice își pot îndeplini funcțiile numai în asociere cu agenții umani și structurile și organizațiile sociale. Este un proces complex de co-evoluție. În al doilea rând, în actualele condiții ale intensificării globalizării, abilitățile manifestate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ei își apărau patria, a murdărit imaginea ofițerului român în război. Cred că e datoria noastră să denunțăm fără preget și să înfierăm asemenea excese care nu mai pot fi calificate de eroism. Indulgența autorului se explică poate prin straniul hazard care face ca fiica "Hatmanului" să fi devenit după război soția autenticului erou aviator Tudor Greceanu, care fusese răsplătit pentru faptele lui glorioase prin 16 ani de temniță grea și de torturi, de către regimul comunist de la București. Se mai adaugă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
vizionar, Inocențiu al III-lea l-a „văzut” pe Sărăcuțul din Assisi, atât de smerit și modest, cum „ține în mână” Biserica Romei. Interesant este marele curaj de a predica într-o astfel de manieră, într-o vreme în care hazardul și forța făceau legea. Dar tocmai astfel de îndrăzneli sincere, pornite din inimă, cu dorința fierbinte de a-i converti și pe ceilalți întru Cristos, au dat culoare, sunet și poezie fraților misionari. Papa Inocențiu al III-lea le-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]