3,491 matches
-
pragurilor" și decodarea textului devine la Alexa Visarion condiția sine qua non de conversie a gândului creator în fapt de viață autentic, în egală măsură ontic și artistic, cu totul străin imitației futile. Prin stare, regia respinge orice proces de imitație, deschizând trasee de interpretare complexă, unice în momentul reprezentației, puțin sau deloc dependente de știința regizorală, fără a neglija pe de-a-ntregul judecățile bazate pe rațiune, însă condiționată de structura intimă, profundă, a creatorului. La Cehov, remarcă regizorul, "starea devine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
stiluri de viață, conflicte ș.a. "Cheia înțelegerii globalizării este teoretizarea sa ca produs al revoluției tehnologice și al restructurării globale a capitalismului în care se împletesc elemente economice, tehnologice, politice, culturale" (Kellner, 2002:289). Pentru Baudrillard (1994), tehnologia informației și imitația / simularea au pătruns în fiecare dimensiune a societății și au creat un nou mediu social. Baudrillard pretinde că în mișcarea către postmodernitate umanitatea a depășit concepțiile moderne și lumea modernității (organizate în jurul producerii și consumului de bunuri). Aventura postmodernă e
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care abordează Lovinescu problematica specificității românilor le găsim în principal în legea "interdependență-determinațiune" a lui Dobrogeanu-Gherea "legea interdependenței și această lege de determinațiune a vieții și mișcării sociale a țărilor înapoiate prin cele înaintate" (Lovinescu, 1997:275) și în teoria imitației a lui Tarde "la baza mecanismului contemporaneității vieții noastre materiale și morale se află factorul unic al imitației" (Lovinescu, 1997:286). Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și această lege de determinațiune a vieții și mișcării sociale a țărilor înapoiate prin cele înaintate" (Lovinescu, 1997:275) și în teoria imitației a lui Tarde "la baza mecanismului contemporaneității vieții noastre materiale și morale se află factorul unic al imitației" (Lovinescu, 1997:286). Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o civilizație superioară. Aceste prefaceri au loc, potrivit legii imitației, de sus în jos, de la păturile sociale superioare către
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noastre materiale și morale se află factorul unic al imitației" (Lovinescu, 1997:286). Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o civilizație superioară. Aceste prefaceri au loc, potrivit legii imitației, de sus în jos, de la păturile sociale superioare către cele inferioare "aceeași boierime care, după împrejurări și din admirație față de superiori, s-a grecizat sau s-a rusificat, a fost în parte și instrumentul reformelor sociale, de îndată ce ideile Revoluției franceze
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
admirație față de superiori, s-a grecizat sau s-a rusificat, a fost în parte și instrumentul reformelor sociale, de îndată ce ideile Revoluției franceze au început să se răspândească peste lumea întreagă" (Lovinescu, 1997:286) și de la exterior la interior "procesul de imitație începe, de obicei, de la forme exterioare, de la atitudini, de la îmbrăcăminte, de la gesturi mărunte; într-un cuvânt, oricare i-ar fi mobilul sufletesc, în realizare imitația începe prin a fi formală și rămâne uneori în faza aceasta" (Lovinescu, 1997:312); imitația
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se răspândească peste lumea întreagă" (Lovinescu, 1997:286) și de la exterior la interior "procesul de imitație începe, de obicei, de la forme exterioare, de la atitudini, de la îmbrăcăminte, de la gesturi mărunte; într-un cuvânt, oricare i-ar fi mobilul sufletesc, în realizare imitația începe prin a fi formală și rămâne uneori în faza aceasta" (Lovinescu, 1997:312); imitația e mecanică doar în prima fază la noi fiind inițial integrală și nesupusă spiritului critic -, pentru ca mai apoi să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
imitație începe, de obicei, de la forme exterioare, de la atitudini, de la îmbrăcăminte, de la gesturi mărunte; într-un cuvânt, oricare i-ar fi mobilul sufletesc, în realizare imitația începe prin a fi formală și rămâne uneori în faza aceasta" (Lovinescu, 1997:312); imitația e mecanică doar în prima fază la noi fiind inițial integrală și nesupusă spiritului critic -, pentru ca mai apoi să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind incontestabil ideea e susținută cu exemple precum diversitatea lingvistică, artistică, religioasă ș.a.4; ea nu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
doar în prima fază la noi fiind inițial integrală și nesupusă spiritului critic -, pentru ca mai apoi să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind incontestabil ideea e susținută cu exemple precum diversitatea lingvistică, artistică, religioasă ș.a.4; ea nu este doar imitația străinului, ci și a străbunului, a trecutului, "civilizația fiind în realitate o serie nelimitată de imitații urmată de adaptări" (Lovinescu, 1997:312). Prin acest contact cu ideile Revoluției franceze, "adaptându-se unui mediu de formație potrivit idealității sale, sufletul românesc
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind incontestabil ideea e susținută cu exemple precum diversitatea lingvistică, artistică, religioasă ș.a.4; ea nu este doar imitația străinului, ci și a străbunului, a trecutului, "civilizația fiind în realitate o serie nelimitată de imitații urmată de adaptări" (Lovinescu, 1997:312). Prin acest contact cu ideile Revoluției franceze, "adaptându-se unui mediu de formație potrivit idealității sale, sufletul românesc a putut, astfel, intra într-un nou proces de fixare în condiții mult mai prielnice" (Lovinescu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
perioada finalizării trecerii de la feudalism la capitalism, este perioada marilor contradicții între "țara reală" și straturile parazitare, beneficiarele "țării legale", cum zicea Eminescu 10. În acest sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce opere minunate, ca în Apus, a produs opere mediocre. [...] Pe câmpul economic, individualismul apusean, în loc de a deștepta spiritul capitalismului întreprinzător, a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
băteau pasul ca-n Piața Roșie. Zilele astea am văzut, la niște intersecții aglomerate, polițai cu chipie alb-albastre, mîndri ca niște chipeși căpitani de plai. Vine el și rîndul Insulei. În Decăderea minciunii, Oscar Wilde găsește foarte multe cazuri de imitație conștientă. În 1879, întîlni la o recepție, în casa unui ministru de externe, o femeie foarte frumoasă, frumusețe stranie, cu care se împrieteni. Wilde spune că îl interesa nu atît frumusețea femeii, cît caracterul ei teribil de puțin conturat. Părea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
frumoasă poate doar prin maniacală putere de a imita. Fabulosul gazetar ieșean Valer Mitru mă saluta cu un parșiv: Salut, Picasso! Descoperise el, cumva, în pictura mea de-atunci laba leului andaluz? Sau, mai degrabă spun acum sărmana victimă a imitației? Cucuvae victis! vorba lui Mihai Ursachi. E o iată, generalizată, persistență imitație a clișeelor. Merg la o recentă premieră și nu mult după ridicarea cortinei, văd personajul shakespearian trecînd de la o statuie la alta dalbe fecioare în carne și oase
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Valer Mitru mă saluta cu un parșiv: Salut, Picasso! Descoperise el, cumva, în pictura mea de-atunci laba leului andaluz? Sau, mai degrabă spun acum sărmana victimă a imitației? Cucuvae victis! vorba lui Mihai Ursachi. E o iată, generalizată, persistență imitație a clișeelor. Merg la o recentă premieră și nu mult după ridicarea cortinei, văd personajul shakespearian trecînd de la o statuie la alta dalbe fecioare în carne și oase, în rol, nu-i așa, de statui și, cu paleta de pictor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sau | | | | |- lâna de sticlă | | +---------+--------------------------------------+----------------------------------------+----------------------------+ | ex |Perle naturale sau de cultură, pietre |Fabricare din materiale de la orice | | | Capitolul|prețioase sau nepretioase, metale |poziție, cu excepția celei la care se | | | 71 |prețioase, metale placate cu metale |încadrează produsul | | | |prețioase și articole ale acestora; | | | | |imitații de bijuterii; monede; cu | | | | |excepția: | | | | ex 7101 |Perle naturale sau de cultură, sortate|Fabricare la care valoarea tuturor | | | |și înșirate temporar pentru |materialelor folosite nu depășește 50% | | | |facilitarea transportului |din prețul de uzina al produsului | | |ex 7102, |Pietre prețioase sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
sau | | | | |- lâna de sticlă | | +---------+--------------------------------------+----------------------------------------+----------------------------+ | ex |Perle naturale sau de cultură, pietre |Fabricare din materiale de la orice | | | Capitolul|prețioase sau nepretioase, metale |poziție, cu excepția celei la care se | | | 71 |prețioase, metale placate cu metale |încadrează produsul | | | |prețioase și articole ale acestora; | | | | |imitații de bijuterii; monede; cu | | | | |excepția: | | | | ex 7101 |Perle naturale sau de cultură, sortate|Fabricare la care valoarea tuturor | | | |și înșirate temporar pentru |materialelor folosite nu depășește 50% | | | |facilitarea transportului |din prețul de uzina al produsului | | |ex 7102, |Pietre prețioase sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
estetic, care asociază cunoașterea cu aspirația spirituală metaforizată, redată de ascensiunea în lumină (asimilată cu libertatea spiritului, chiar în relația acestuia cu divinul; interesant e că ne putem reaminti aici de "modernitatea" gândirii maestrului Eckhart). Ulterior, manierismul, construit pe principiul imitației diferențiale, abandonează aceste direcții în favoarea unei teorii închise, a "artei pentru artă". Accentul cade asupra modului de a imita: de aici recursul la tehnici, la legile fizice ale opticii (deformarea obținută prin modificarea unghiurilor, a legilor perspectivei, anamorfozele, efectele de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dicotomii, stau două concepții estetice diferite: ideea muzicii ca asceză, care duce cu mintea la estetica pitagoreică a numerelor și muzica, sunet sensibil, obiect de plăcere, care trimite cu gândul la estetica aristotelică și la concepția muzicii înțeleasă ca o imitație a pasiunilor. Aceste două concepții caracteristice antichității grecești, opuse între ele, vor continua să coexiste de-a lungul întregului Ev Mediu creștin și chiar după. 2.5 Severino Boezio (476-525 d. Cr.) De origine roman, Boezio a fost autorul căruia
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
din repertoriul gregorian (misa lua titlul de la antifona omonimă din latină) sau dintr-un cântec profan (titlul, în limba populară, provenea de la cântecul omonim), sau era invenția autorului (titlul provenea de la denumirea notelor). Tehnica cea mai răspândită era aceea a imitației contrapunctice. Misa parodie, în schimb, dezvoltă în partida din superius (sopran), parafrazându-l, un motiv luat dintr-un motet sau dintr-un alt cântec, pe care îl imită în toate celelalte voci. Atunci când, pe lângă cele cinci fragmente din Ordinarium, autorul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sub formă de arie pentru solo și orchestră, iar altele sub formă concertantă (soliști, cor și orchestră). Este victoria stilului mixtus și a principiului eterogenității: stil vechi și stil galant, belcanto și soliști vocali, cor și orchestră, contrapunct, fugă și imitație (îndeosebi în „Cum sancto Spiritu” sau „Et vitam venturi saeculi” sau „Amen”), toate elementele confluând în aceeași compoziție. Lipsește doar recitativul solistic sec, element ce va rămâne caracteristic formelor oratoriale și operei; acesta este însă înlocuit cu o declamare corală
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să li se aloce mai multă atenție În cercetarea efectelor media, chiar dacă până În prezent nu s-au pus În evidență factorii care condiționează aceste efecte, contribuind la scepticismul unor cercetători. Angajarea În comportamente violente este determinată de mai multe aspecte. Imitația are, desigur, o mare importanță, dar Înțelegerea mesajului rămâne un aspect important. Acest lucru nu constituie decât un argument substanțial care certifică Îngrijorarea privind relația Între media și violență. Recomandările făcute chiar Consiliului Europei, din multiplele aspecte ale violenței cotidiene
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ei se identifică de milenii, prin sînge și cultură, cu acest ținut. Mișcarea evreiască Gush Emunim susținea ideea de mare țară a Israelului, făgăduită evreilor în Biblie și destinată să devină pămîntul Mîntuirii. Aceleași teme au fost preluate, parțial prin imitație, de organizația Hamas, pentru care sfințenia țării decurge din cetatea sfîntă a Ierusalimului, iar Palestina reprezintă o moștenire religioasă (waqf), ceea ce ar interzice ca ea să fie posedată măcar în parte de nemusulmani. știm ce exaltare simbolică a primit Kosovo
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai mult în prezent practica clinică. Cititorul va constata că, în cazul unor teoreticieni, multe dintre variantele enunțate mai sus sunt combinate, în timp ce alții preferă o variantă anume. Modelul învățării sociale a lui Bandura Interesându-se de problemele învățării prin imitație, pe care o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
risc și care, deci, controlează aceste situații în mod corect, fără a începe să consume din nou, constată că noul său comportament a fost întărit pozitiv. Teoria învățării sociale Bandura a dezvoltat o teorie conform căreia învățarea se face prin imitație, prin observația modelelor reale sau imaginare (modeling). Această teorie insistă asupra rolului de întărire al eficienței personale percepute și al așteptărilor rezultatelor. Anticiparea și observația vizuală joacă în acest caz un mare rol. Prevenirea recăderii Marlatt și Gordon au dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]