12,854 matches
-
acest lucru este înșelător. Nici un studiu de caz nu apare niciodată complet singular. După cum am văzut, nu poate exista o examinare extensivă satisfăcătoare care să nu facă uz de categorii analitice și comparații, chiar dacă acest lucru are loc în mod implicit în text. Limba însăși impune anumite distincții șidiscriminări, similitudini și diferențe asupra subiectului descris. Acest fapt ne sugerează că studiile de caz pot avea un rol în testarea științifică, dar numai în situația în care sunt configurate riguros. Aparenta ușurință
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai amplă. Ca ilustrare, acesta exemplifică aplicarea unei idei generale la o situație particulară, indicând în mod clar posibilitatea susținerii unei anumite afirmații ale autorului în lumea reală. Cu cât ilustrarea este mai convingătoare, cu atât crește posibilitatea ca ipoteza implicită sa fie adevărată. Pe de altă parte, o observație singulară - mai ales atunci când este selectată astfel încât să reprezinte o anumită legătură dintre variabila independentă și cea dependentă - nu poate convinge un profesionist sceptic. Aceasta constituie doar un exemplu alături de multe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
autenticitate aserțiunilor făcute. James Fearon merge chiar mai departe, susținând că analiza studiului de caz poate uneori să devină chiar o metodologie empirică preferată.1 În oricare cercetare cauzală, afirmația că X produce pe Y este însoțită de o negație implicită, aceea că non-X produce pe non-Y. Testarea, fie ea cu număr n mare, fie cu număr n mic, are tocmai scopul de a rezolva aceste supoziții. De obicei, cercetătorul caută observații reale care să prezinte variație la nivelul variabilei independente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
internațională - maximizarea alegerii raționale, procesele de decizie și rutinele organizaționale standard, precum și interesele birocratice competitive - și reportează același eveniment în trei moduri narative diferite pentru a-i evalua aplicabilitatea relativă.1 Fiecare opțiune teoretică este specificată în termenii supozițiilor sale implicite și a așteptărilor comportamentale, iar apoi fiecare este aplicată la date spre a oferi o perspectivă de înțelegere diferită. Aspectul care se vrea subliniat foarte clar este acela că narațiunile ad hoc, nestructurate nu contribuie semnificativ la științele sociale. Un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ca adevărate, ci întocmirea unui tablou util al motivațiilor individuale și al condițiilor colective, astfel încât să putem înțelege și chiar să acționăm în vederea îmbunătățirii vieții noastre sociale și politice. Modelele sunt evaluate prin plauzibilitatea afirmațiilor lor, prin confirmarea previziunilor lor implicite și prin poziția lor față de alte modele de descrieri alternative cu care se află în competiție. Cerințele de testare sunt specifice și nu pot fi surprinse prin aplicarea mecanică a unor reguli și formule de manual. Sarcina de a convinge
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unitar, nu are efect. Semnificația cercetării apare uneori atunci când experții sunt chemați pentru consiliere, sau pentru conceperea de politici într-un anume domeniu specific. Dar cel mai adesea, semnificația reiese din procesul lent de educare al cetățenilor și sporirea înțelegerii implicite din comunitățile și din conversațiile lor. În centrul criticii lui Ricci, cu toate că acesta nu vede lucrurile astfel, se află tensiunea dintre cunoașterea teoretică și cea aplicată. Faptul constituie o formă de tensiune care nu se manifestă doar în științele sociale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lucruri valoroase și se cuvine ca ele să se dezvolte împreună. Cea de-a treia versiune a criticii împotriva științelor sociale empirice se referă nu la o anumită imoralitate sau amoralitate, ci la o presupusă falsă moralitate considerată a fi implicită în procesul în sine. Aceasta este o critică bazată pe filozofiile postmoderniste. Procesul cercetării din științele sociale presupune capacitatea de a identifica modelele sistematice din relațiile umane, de a înțelege cauzele care le provoacă și efectele care decurg din aceste
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de desprindere a sociologiei de haloul metafizic care i-a fost arondat În condițiile „nașterii” sale la modul epistemic constituie primele secvențe doctrinare ale sociologiei. Diversitatea acestora se raportează la o sferă de echivalențe care le poate asigura o unitate implicită: aspirația spre macrosociologie și tendința de realizare a unor sisteme explicative care să vizeze Întreaga societate ca sistem social global. Această etapă, preponderent doctrinară, din „timpul interior” al maturizării semantice a sistemului de concepte și categorii proprii demersului sociologic, eu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Început să iasă abia În ultimii cinci-zece ani. Dar acest reviriment al Școlii gustiene ascunde și capcane. Acestea și, mai ales, imperativele depășirii lor merită să fie amintite. Capcana cea mai frecventă constă În abordarea fenomenului gustian printr-un rechizitoriu - implicit sau explicit - adresat modului În care a fost repusă În drepturi În anii ’60 Școala monografistă. S-a creat impresia că, dacă Îndepărtăm interpretarea marxist-leninistă și corectăm falsurile și omisiunile din studii și reeditări ale vechilor apariții, totul este rezolvat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Însemnată a sociologiei românești postbelice. Despre acest ceva va trebui să vorbim mai des, fără pretenții de exhaustivitate; doar de reprezentativitate. Căci trebuie să răsfoim și pagina Însemnată a acestei strategii pe care sociologia românească a adoptat-o, explicit sau implicit, În contorsionata ei traiectorie postbelică. Există o serie de cărți tipărite atunci care sunt textul și pretextul a ceea ce voi spune În continuare. Sunt În special lucrări de teorie, zona cea mai afectată de intruziunile delirante ale discursului unic. Cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate revendica și frumoasa carte a lui Ion Ungureanu, Paradigme ale cunoașterii sociologice, publicată În 1990, a cărei viteză de apariție se explică și așa. E inevitabil, sugeram, să cauți și să găsești În aceste cărți o strategie, fie și implicită, de a infuza În spațiului dezbaterii sociologice postbelice românești un suflu Înnoitor și insurgent. Te somează la asta ambianța postrevoluționară a disciplinei și propria ta adeziune profesională. De aici, cum ziceam, nota autobiografică a textului. Această strategie culturală pare, poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
schimbările sociale care au loc În timp produc ca efect generații diferite. Atât Bengtson și Achenbaum (1996), cât și Masson (1995) și Guillemard (1996), dezbătând problema „echității Între generații” ajung la concluzia că sensul de „generații ale welfare-ului” este unul implicit, În măsura În care aceste generații sunt opuse „destinelor cohortelor”, adică sunt definite „nu prin data nașterii, ci prin perioadele de muncă și de pensionare, pe criteriul a ceea ce ele au dat și au primit, În raporturile lor În lumea muncii și În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
capitalul social personal, familial, comunitar, organizațional și societal” (71). Capitalul social reprezintă resursele, valorile și avantajele individuale pe care indivizii le dobândesc ca participanți Într-un cadru comunitar. „Încrederea, asocierea și toleranța formează nucleul de valori al capitalului social. Reciprocitatea implicită este dimensiunea latentă fundamentală a tuturor acestor valori.” (Sandu, 1999, 71) De aici a izvorât ideea că o comunitate, mai degrabă decât un individ, are o anumită cantitate de capital social. Comunitățile „construiesc” capitalul social prin dezvoltarea relațiilor active, prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lege (23%). Doar 5% din respondenți nu au oferit un răspuns. Graficul 1. În opinia dvs., care cuvinte redau cel mai bine guvernarea democratică? Diminuarea ponderii indecișilor În decurs de doi ani de la 45% la 5%, nu atestă, În mod implicit, faptul că populația a conștientizat semnificația termenului democrație. Nu trebuie să uităm că În studiul din 2002 cei chestionați au răspuns la o Întrebare deschisă, iar În studiul din 2004 la o Întrebare Închisă, cu variante de răspuns formulate. Aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pretenție de enunț științific. Capitolul al treilea este intitulat ,,Dimensiuni ale Înțelegerii modelului cultural”. Dezbateriile asupra problemei modelului cultural cunosc un curs destul de variat atât În extensia conceptului de model cultural - ceea ce presupune o Înțelegere și o definire a acestuia implicită din definirea altor concepte adiacente, complementare și/sau similare - cât și În profunzimea conținutului conceptului, ceea ce presupune o definire explicită În sensul explicării categorice a conținutului și manifestării modelului cultural. Aceleași idei promovează un spirit variat În utilizarea modelului cultural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Aceleași idei promovează un spirit variat În utilizarea modelului cultural În funcție de posibilități și atribuții pe care i le putem conferi În moduri pertinente În contextul unor concepții sau autori cunoscuți În evoluția unor asemenea dezbateri. Astfel, În evoluția modelului cultural implicit, acesta ne poate apărea În mai multe ipostaze: model de cercetare a culturii; model de raportare la o cultură; model de a pătrunde Într-o cultură; model de evaluare a unei culturi; model cultural descriptiv al unei societăți; model de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pot fi formulate prin conectorii: “Dacă ... atunci ...”: “Dacă și numai dacă ... atunci ...”: “Sau ... sau ...”: “Cu cat ... cu atat ...”. Elaborarea ipotezelor de lucru este esențială în orice referat. În practică elaborării referatelor s-a observat faptul că multe lucrări au ipoteze implicite care nu sunt prezentate încă de la început că ipoteze explicite. Spus mai simplu, este indicat ca ipotezele să fie identificate pentru a obișnui elevul cu metodologia cercetării. Spus și mai simplu: nu trebuie să se mai accepte referate fără ipoteze
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
recuzita poemelor, rămâne în fond un clasicizant, desigur în cadrele modernismului. Adesea e deliberat desuet, prin arborarea, după cum remarca Gheorghe Grigurcu, a unui „limbaj defunct” și a unor „sentimentalități tocite din epoca Cerna - Iosif”. Manierist, el cultivă cu minimă autoironie implicită o anumită prețiozitate, deși se arată uneori „mai «bacovian» cu mult decât Bacovia, mai plebeu în limbaj decât Stelaru” (Dumitru Micu). E foarte iscusit într-ale prozodiei, recurgând nu o dată, macedonskian sau în emulație cu confratele Ahoe, la formele fixe
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
a neantului („Au nu sunt toate-nvelitori / Ființei ce nu moare?”); iar neantul eminescian este o „prezență - absență”, precum în versul „Nu e nimic și totuși e...”. Tentativa autoarei este una rară, încercată de puțini cercetători, de a descrie poetica implicită ca proiecție verbală a intuiției ireprezentabilului. Volumul Jurnal hermeneutic (1997) continuă cercetarea eminescologică din perspectiva problematicii poetice și socio-politice, căutând o înțelegere a lui Eminescu nu pe principii estetice sau retorice, ci prin „comprehensiune”, cum consideră P.-M. să opereze
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
între da și nu (1968), se întemeiază pe teza că, oricât de variate, „gusturile se înscriu în perimetrul unui ideal sau altul” și, în consecință, „enunțarea unei judecăți de gust sau a alteia presupune totdeauna o apreciere care, în mod implicit sau explicit, vizează o valoare (adevărată sau falsă)”. De aici, obligația pentru exegetul operei de artă „de a depăși simpla reacție de gust prin căutarea motivării ei raționale, a ideilor și concepțiilor care o călăuzesc”. Sub titlul Estetica între știință
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
dificilă. Și aceasta nu neapărat datorită contemporaneității trăitorilor și cititorilor, ci mai ales întrucât modul dominant de raportare la tranziția postcomunistă este atât de controversat și controversabil, încât a devenit intimidant. În discuții sau în lucrări academice, sunt activate ideologii implicite sau explicite din cele mai diverse și care comunică prea puțin între ele. Când este vorba despre tranziția românească, un sentiment acut al diferenței este asociat cu accentuarea unei inferiorități naționale funciare, astfel că împreună ajung chiar să excludă compararea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
contextuale și sunt invocate cu insistență raporturi de determinare și constrângere. Să observăm cum referințele teoretice se fac în mod constant la „om” ca ființă generică, naturală, rațională, fără distincții geografice sau istorice sau chiar simplu demografice (prin „om” înțelegând implicit doar bărbatul). Interpretările și acțiunile voluntariste ale „omului”, chiar și atunci când erau plasate în contexte culturale de semnificare, erau prea puțin preocupate de reflexivitatea actorilor sociali, ce erau autori sau constructori de semnificații ale propriilor acțiuni și reguli, eliberate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltări și opțiuni valorice specifice tranziției postcomuniste românești și care sunt asociate când epocii materialiste a modernității, când epocii ei postmaterialiste. Totuși, când ne aplecăm asupra altor analize de la noi ale tranziției, putem observa cum operează un gen de ideologie implicită a superiorității culturale a societăților europene occidentale sau a celor transatlantice și a cetățenilor lor. O regulă antropologică simplă și tacită, admisă de orice cercetător, spune că trebuie evitate ierarhiile culturale dintre societăți, bazate pe evaluări asociate cu prejudecăți, stereotipii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
devină populare în perioada de început a tranziției noastre postcomuniste și chiar să fie invocate explicativ. Probabil că în acest proces a intervenit și un mecanism prin care un complex psihologic al inferiorității românești s-a asociat cu o ideologie implicită a superiorității Occidentului. În ciuda republicării unor lucrări scrise de autorii tocmai menționați, care de fapt fixau ideologia depășirii complexului românesc de inferioritate, resuscitarea unor ideologii mai vechi sau din perioada interbelică, ce țineau în mare parte de romantismul „psihologiei popoarelor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
odată cu aceasta, insecuritatea și riscurile subiective asociate au instituit noua „stare existențială” de a fi individual ca individualitate. Valorile și regulile considerate ca fiind date, de la sine înțelese și probate „tradițional” devin „virtualizate”, cum ar spune Habermas, adică validitatea lor implicită devine problematică și chestionată, solicită permanent reflecția pentru fundamentarea unui curs al acțiunii. Solicitând tot mai mult reflecțiile individuale, modernitatea a devenit astfel tot mai reflexivă. Să considerăm și cum se referă cei doi autori la ideea iluministă a „cuceririi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]