8,976 matches
-
în cursul exercițiului financiar - se urmăresc în continuare, existând însă riscul de a nu fi încasate integral. La rândul lor, veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. Concluzia este că și în contabilitatea publică trebuie să se țină seama de incertitudini, riscuri previzibile, de pierderi și distrugeri în cazul calamităților naturale, prin manifestarea unei prudențe ponderate. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială, de experiența personalului implicat în actul de conducere. Informațiile privind corecțiile rezultate din manifestarea unei atitudini
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
cunoașterea și aprecierea certitudinii continuării activității acesteia: activul și pasivul, cheltuielile și veniturile evaluate la costul istoric, situația patrimonială, financiară și rezultatele obținute pe exerciții financiare ș.a. În administrația publică este mai puțin posibil să se înregistreze o situație de incertitudine în continuarea activității, din cauza specificului relațiilor dintre instituții, specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar și financiar. 4) Principiul independenței exercițiului (specializării sau delimitării perioadelor). Rezultatul exercițiului privește o perioadă anume, precis determinată; pentru instituțiile publice această perioadă
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
altuia. Sens: Similar cu cel al conjuncției. Capcană: Sub pretextul că ești mai intuitiv decât de obicei, să ajungi să te crezi Nostradamus! Opoziție sau careu Dispoziție: Vulnerabilitatea este accentuată. Individul se simte fragil, depășit de emoțiile sale, invadat de incertitudini și de o profundă senzație de nehotărâre, de nesiguranță. Evenimente: Acest tranzit se traduce În general prin faze depresive a căror gravitate se determină cu ajutorul temei natale. Există o pierdere temporară a echilibrului, o lipsă a reperelor, care aduce uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pe lungimea de undă potrivită. Decât să tot continue să trimită semnale care nu sunt recepționate sută la sută, mai bine ar schimba lungimea de undă. Compensare: O incursiune deliberată În inconștient ți-ar permite să pui capăt neliniștilor și incertitudinilor, analizând, de exemplu, visele, căutând noi deschideri intelectuale, supunându-te unor teste de proiecție... d) Tranzitele lui Neptun la Venus Conjuncție Dispoziție: Deosebit de visător și romantic, subiectul aflat la vârsta la care poate iubi vede peste tot numai Feți-Frumoși sau
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Acest climat are ceva din imaginea prințesei diafane care stă În turnul ei și privește În depărtare, fără să vadă mulțimea de pretendenții care se agită lângă podul mobil din fața castelului. Opoziție sau careu Dispoziție: Individul resimte o neliniște, o incertitudine la nivelul sentimentelor (indiferent care ar fi obiectul acestor sentimente). Întrucât nu știe prea bine dacă iubește sau nu, are impresia că dragostea vine de la celălalt, dar Îi scapă. Adesea, se Înșală idealizând, ia felinarele drept faruri, barăcile drept castele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Cerului Conjuncție: Reprezintă posibilitatea unei schimbări, a unei transformări a modului de viață din cămin. Am putea evoca ideea unui voiaj, a instalării În vecinătatea unei ape. Dacă avem de-a face cu o conjuncție disonantă, individul va resimți o incertitudine profundă În ceea ce privește siguranța căminului său. Sunt de așteptat probleme domestice, familiale sau privind originea. Tranzitele lui Pluto Pluto - Ascendent Conjuncție: Indiferent că este armonioasă sau disonantă, propune o schimbare În ceea ce privește comportamentul și aspectul fizic. Individul poate, de exemplu, simți nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
noi înșine, de a acționa ca subiecți mai degrabă decât ca simple obiecte ale istoriei, de ce chiar atunci conceptul de subiectivitate devine problematic? Exact în momentul în care încercăm să ne formulăm propriile noastre teorii despre lume, își face apariția incertitudinea despre teoretizarea lumii” (xe "Hartsock"Hartsock, 1990, p. 158, apud xe "Miroiu"Miroiu, 2004, p. 55). Nu îmi propun să insist asupra acestor contestări. Ceea ce consider că este important de urmărit și de analizat este adecvarea, preluarea acestor argumente și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
proactivi, orientați către un scop și acționând conform acestuia, fără să fie necesară intervenția utilizatorului, confirmarea și acordul acestuia; agenți adaptivi: agenți care se adaptează dinamic și învață despre și din mediul lor înconjurător. Deci acești agenți se adaptează la incertitudine și schimbare; agenți reactivi: agenți care sunt activați de evenimente și senzitivi la conjunctura din domeniul realității înconjurătoare. Acești agenți sunt capabili să simtă și să acționeze; agenți mobili: agenți care se deplasează unde este nevoie, posibil urmând un itinerar
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și frecvența defecțiunilor operaționale apărute în activitatea unei bănci. Cazurile de faliment bancar înregistrate anterior sunt destul de puțin relevante deoarece nu sunt frecvente și multe bănci fac un secret din datele istorice privind propriile pierderi operaționale și din cauzele acestora. Incertitudinea privind importanța pe care o au diferiți factori apare și din absența unei relații directe între factorii de risc de regulă identificați (măsurați prin ratingurile interne și controlul exercitat de managementul băncii) și mărimea și frecvența cazurilor de pierdere. Datorită
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
denumește mulțimea de circumstanțe în care apare această emergență creativă ,,limita haosului”. Aceasta este un loc în care nu este destul de mult acord și certitudine pentru a alege următorul pas în mod obișnuit, dar nici nu există destul dezacord și incertitudine astfel încât sistemul să cadă într-o dezorganizare completă. Evident că aceste proprietăți definitorii pot avea, în cazurile concrete ale unor sisteme adaptive complexe din realitate, o multitudine de forme de manifestare, ceea ce dă, de fapt, varietatea infinită de sisteme care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Est (2001, revistă de cultură), Speranț e (Lic.1), Taine (LMK) dar mai ales Bârladul, săptămânal (în activitate), Orizonturi (Școala Generală Chircești), Adevărul Literar (2006) ș.a. Peisajul local al presei actuale nu foarte divers, este astăzi, din păcate, sub semnul incertitudinii, datorită crizei mondiale cu grave consecințe locale. II. DECENII FR|M+NTATE Formă de diversificare a presei, în accepțiunea actuală mass-media ar fi numai radio și televiziune (dar ea nu are și celelalte atribute ale presei ?) apărută cu opintelile cunoscute
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
jur mai puțin, să fii mai apărat ? (Wellington spunea 196 că dacă ar ști că hainele lui îi pot citi gândurile ar pune să le ardă !) Acum, când toți vrem transparență ... ? ! Hm ! ! Concurența dintre firme, dintre oameni, duce la necredință, incertitudine și nesiguranță socială, la învrăjbire și lipsă de respect. Cum să preîntâmpini această degradare umană ? Părți ale unei societăți pe care am visat-o perfectă sunt astăzi foarte vizibile: NECREDINȚA ȘI CONCURENȚA ! (MERIDIANUL, An VIII, nr.28 (654), joi, 13
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
evidență o schemă formată din două evenimente egal probabile, unitate de măsură care se numește unitate diadică, binară sau, pe scurt bit; această unitate de măsură a fost propusă de Claude E. Shannon. Din relația (1) rezultă că gradul de incertitudine (de nedeterminare) a unui sistem de evenimente este determinat atât de numărul de stări posibile cât și de probabilitățile acestor stări. El este dat de cele două mărimi ak și pk. H(A) este o valoare medie aleatoare care determină
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
este o valoare medie aleatoare care determină cantitatea de informație pe mulțimea A și de aceea se mai numește și entropie de informație. Funcția H(A) se bucură de anumite proprietăți care justifică utilizarea sa În calitate de caracteristică a gradului de incertitudine: se anulează când una din stări este sigură, celelalte fiind imposibile. Dacă una din posibilități este egală cu 1, H(A) = 0 și sistemul nu conține nici o nedeterminare, el este În Întregime cunoscut; semnul minus din față compensează faptul că
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
maximă când aceste stări sunt echiprobabile și crește cu numărul de stări; În fine, ceea ce este esențial, entropia este aditivă. Când mai multe sisteme independente sunt reunite Într-unul singur, entropiile se adună. În construirea funcției care măsoară gradul de incertitudine s-a urmărit tocmai realizarea acestor proprietăți. Cu relația (1) se obține o măsură a nedeterminării, ca expresie matematică simplă, ușor de manipulat. Suntem Însă interesați să obținem o măsură pentru cantitatea de informație pe care o transmite un mesaj
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
exemplu, dacă În Învățarea unei activități se pornește de la un grad foarte mic de organizare și progres H’ al activității, atunci, pe măsură ce gradul de organizare crește, prin Învățare și exercițiu, 111 În aceeași măsură entropia H log2(n+1) (adică incertitudinea, dezordinea, haosul) crește, devenind maximă cu valoarea teoretică de log2 (n+1) biți (un bit), pentru p = 0,5. Pentru cazul valorilor lui p mai mare decât 0,5, mergând spre 1, gradul de organizare și progres H’ crește tinzând
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
problema dimensiunii fiecărei etape sau de nivelul de dificultate. Nivelul de dificultate al fiecărei etape trebuie să fie adaptat aptitudinilor studenților. Și În acest caz, trebuie să ne așteptăm la interacțiuni pe planul personalității, deoarece extravertiții, care suportă mai ușor incertitudinea și le place să fie solicitați să facă mereu mai mult, vor vrea probabil să avanseze mai repede decât introvertiții. O a treia problemă importantă, la organizarea secvențială a cursului, este problema adaptării la diferențele individuale. Rezolvarea acestei probleme Îmbracă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cu stabilirea precondițiilor necesare implementării regulilor fiscale, cu o analiză critică a calității acestora în România și cu o propunere procedurală, tehnică și instituțională pentru buna implementare a acestor reguli. În ultima parte a capitolului, plecând de la problemele legate de incertitudinea estimărilor output gap necesare adoptării regulii fiscale pe soldul structural - prevăzută în Compactul Fiscal - propun implementarea unei reguli fiscale cu performanțe mai bune și relevanță superioară pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
dezvoltă un model simplu, bazat pe tehnici de filtrare multivariate, ce măsoară PIB potențial utilizând date cu privire la inflație, șomaj și capacitatea de utilizare. Autorii aplică acest model pe 10 țări, SUA și Zona Euro, și arată că pot exista numeroase incertitudini în legătură cu metodele de estimare a PIB potențial. Pe de altă parte, o altă concluzie importantă este aceea conform căreia criza financiară a condus la o reducere, în unele cazuri substanțială, a PIB potențial. Revenind la calculul deficitului bugetar structural, Altăr
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în legătură cu calculul CAB a fost cea prin care guvernele naționale au supraestimat frecvent creșterea economică pe termen mediu, afectând astfel calitatea estimărilor privind ponderea veniturilor bugetare în PIB. Prima problemă este cea legată de măsurarea condițiilor ciclice în timp real. Incertitudinile legate de estimarea PIB potențial și a output gap-ului au fost detaliate în lucrările lui Orphanides și van Norden (2002) precum și în analize empirice realizate pe țările OCDE, în lucrările semnate de Forni și Momigliano (2004) și Golinelli și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficitul structural. Prin urmare, rezultatele trebuie privite, și mai ales interpretate, cu prudență. A doua problemă apărută în calculul soldului bugetar structural este legată de fluctuațiile pe termen scurt în structura taxelor. Fluctuațiile pe termen scurt ale elasticităților fiscale determină incertitudini suplimentare, alterând calitatea previziunilor fiscale și ale estimărilor soldurilor structurale. Cu toate că metoda ESCB elimină parțial această problemă, există critici aduse și acestei proceduri. Există o întreagă literatură de specialitate care consideră că nici măcar această metodă nu a eliminat în mod
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
o întreagă literatură de specialitate care consideră că nici măcar această metodă nu a eliminat în mod rezonabil vulnerabilitățile procesului de estimare a soldului bugetar structural prezente în celelalte proceduri de estimare amintite anterior. În fapt, metodei ESCB i se reproșează incertitudinile determinate de estimările nivelului structural al bazelor de impozitare și faptului că utilizarea filtrului HP univariat pentru separarea de trend a bazelor de impozitare individuale nu garantează consistența între tendințe și ciclurile componentelor taxelor individuale. Criticile la adresa metodei alternative Bouthevillain
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
unei explozii a absorbției interne, proces care a cauzat o triplă îngrijorare. Prima a fost determinată de volatilitatea ridicată a surselor de finanțare a creșterii economice. Deîndată ce intrările de fluxuri de capitaluri externe s-au redus (ca urmare a incertitudinii determinate de criza financiară internațională din 2008), la începutul anului 2009 (aprilie) România a fost nevoită să apeleze la împrumuturi printr-un acord stand by încheiat cu creditori internaționali - Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială în valoare de 20
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
să determine relansarea economică. De fapt, dacă analizăm în detaliu, observăm că țările care aveau cea mai mare nevoie de spațiu fiscal sunt cele care nu s-au preocupat de acest lucru. Este și cazul României. Oricum pentru a minimiza incertitudinea în cazul principalelor echilibre/ dezechilibre fiscale, trebuie să fim foarte prudenți. Analiza din acest capitol, bazată pe cercetări empirice proprii și pe testări ale experților Fondului Monetar Internațional arată evaluări excesiv de pozitive în ceea ce privește situația privind sustenabilitatea finanțelor publice românești (poziția
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu impact micro și macroeconomic consistent, aflat în directă relație cu amplitudinea acestor forme de creanțe. În România, practica arieratelor reflectă constrângeri bugetare slabe, așa cum indică Croitoru și Schaffer (2002). Folosite drept sursă de finanțare alternativă, ieftină, arieratele determină creșterea incertitudinii și a costurilor de tranzacție în mediul de afaceri, afectând negativ agregate macroeconomice precum șomajul, inflația și creșterea economică. Combinată cu o slabă colectare a veniturilor la buget, problema arieratelor către bugetul de stat și bugetele sociale cauzează ceea ce se
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]