4,930 matches
-
etc. Păcat că marele public mediu, niște zeci de mii de intelectuali cumpărători de cel puțin câteva cărți pe lună, rămâne tăcut, refuzând inter-activitatea, fie din tristețe și resemnare, din bun simț excesiv, fie din lehamite, ori din plezirism și indiferență. Cunosc foarte mulți oameni de acest gen, adeseori revoltați de urâciunile etalate-n cărți și reviste, dar blazați prematur, sau mulțumiți cu puținul rafinat pe care știu să-l deguste-n singurătatea lor încercănată. "De ce nu corespondați cu redacțiile, ori
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a sistemului comunist, se înființează Muzeul de literatură al Moldo-vei. La acea vreme, instituția nu era una de sine stătătoare, ci afiliată Complexului Muzeal Iași, ca secție a acestui complex. Bineînțeles, strălucirea arhitectonică a clădirii pălise, activitățile funcționărești și indiferența culturală punându-și serios amprenta. După mai bine de două decenii, în 1990, Muzeul de literatură al Moldovei se transformă în Muzeu al Literaturii Române, recunoscându-se, implicit, anvergura națională a celor de al căror nume era și este legată
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Persoană care-și descrie, fie și în rândurile inflamate dintr-o scrisoare particulară, una dintre creațiile epice drept "the Grandest Poem that This World Contains" (E: 730)1 este menită să suscite admirație sau dispreț, compasiune sau iritare, dar niciodată indiferență. Fiindcă publicul român cunoaște încă foarte puțin despre opera marelui romantic englez (sabotata sistematic în perioada comunistă) și, mai ales, pentru că vizionarul excentric nu a beneficiat decât rar de un tratament exegetic sistematic în străinătate și foarte rar la noi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
interne ale unui sistem în care exercitarea puterii, fie că aceasta are loc în familie, în sala de consiliu a unei corporații sau în birourile guvernului, să fie supusă dezbaterii, compromisului și concilierii publice. Această înțelegere, revizuită, a democrației respinge indiferența îngustă a celor care văd în ea doar guvernarea prin alegeri periodice, competiția între partide, regula majorității și statul de drept. Volumele insistă asupra importanței de a lua în discuție nu numai cine votează, ci și unde se votează, deci
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
al doilea motiv pentru care favorizează compromisul jeffersonian. Numai prin acest tip de compromis, susține el, pot fi eliminați diavolii dogmatismului din organismul politic. Pentru susținerea acestei afirmații, Rorty se bazează pe ceea ce s-ar putea numi principiul său de indiferență morală, prin care se afirmă că, din cauza discreditării multiplelor și contradictoriilor căutări ale Adevărului, subiectul adevărului a ajuns să fie lipsit de importanță și ar trebui deci îndepărtat ca irelevant în probleme sociale și politice. Chiar și filosofia ar trebui
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
deductibilă, putem spune, din sentimentul său că americanii au descoperit și au pus în practică ceea ce alții (dacă sînt norocoși) abia dacă întrezăresc și spre care se îndreaptă bîjbîind. Această încredere pare să fie suportul pentru înclinația sa spre principiul indiferenței morale pe care l-am prezentat mai sus și care, în interpretarea cea mai bună, ne cere să tolerăm altora predilecțiile personale și să ne retragem din discuțiile și din formele de viață ideologice. "Trebuie să insistăm", scrie Rorty, "că
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
înlăturăm întrebările și vocabularul în care acestea sînt puse. Recomandarea sa de a proceda astfel este similară cu renunțarea la credința în posibilitatea unui Esperanto moral universal. Ca răspuns la aceasta, ar trebui să ne punem întrebarea: Nu cumva principiul indiferenței morale, cu apelul său la tolerarea diferențelor, la milă pentru aceia care suferă cruzimi și la retrageri tactice din teritoriul ideologiei, presupune, implică și impune un anumit ansamblu de aranjamente instituționale fără de care eliberarea de ideologii nu este posibilă? Nu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
personal Cine este potențialul tău angajator? Valori și criterii de performanță Câștig reciproc II. Derularea interviului III. Conduita generală în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui plan vocațional, a scopurilor și obiectivelor în carieră; dezinteres, pasivitate, indiferență; -neîncredere și instabilitate; -interesul exagerat pentru venituri și salariu; -invocarea de scuze; -impolitețe, lipsa de maniere; -denigrarea foșților patroni; -evitarea privirii interlocutorului; -împrăștiere, superficialitate; -întârzierea la interviu fără un motiv serios; -depășirea timpului acordat interviului; -incapacitatea de a răspunde clar
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
rodul nefast al urii și răutății ni-l dau familiile dezorganizate, pline de patimi de tot felul, fără rugăciune și fără Dumnezeu. Sărăcia, și în special patima beției stăpânesc aceste familii, care de cele mai multe ori răbufnesc în violență. Beția și indiferența stăpânesc aceste familii, dar ele nu lucrează singure la distrugerea familiei, a vieții, ci însoțite de alte păcate, pe care le generează. Familia, cea mai de seamă instituție pusă în slujba vieții, izvor și loc în care se naște viața
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
personal Cine este potențialul tău angajator? Valori și criterii de performanță Câștig reciproc II. Derularea interviului III. Conduita generală în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui plan vocațional, a scopurilor și obiectivelor în carieră; dezinteres, pasivitate, indiferență; -neîncredere și instabilitate; -interesul exagerat pentru venituri și salariu; -invocarea de scuze; -impolitețe, lipsa de maniere; -denigrarea foșților patroni; -evitarea privirii interlocutorului; -împrăștiere, superficialitate; -întârzierea la interviu fără un motiv serios; -depășirea timpului acordat interviului; -incapacitatea de a răspunde clar
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
societate dominată doar de legile profitului se confundă cu condamnarea egoismului triumfător, a izolării definitive a individului, a acelor mulțimi lipsite de coeziune, în care, potrivit spusei unui autor pios din secolul al XVIII-lea, oamenii agitați, marcați de o indiferență reciprocă, "se înghesuie, se dau la o parte, se împing, se resping și se confundă unii cu alții"58. De asemenea, se pare că nu există chemare sau expresie ideologică a întoarcerii la părnînt, a păstrării sale, care să nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este pozitiv la ceea ce este negativ, cînd vezi Burgundia cea vorbăreață și plină de vinuri între naivitatea ironică a Campaniei și asprimea critică, polemică, războinică din Franche-Compte și din Lorena; cînd vezi fanatismul din Languedoc plasat între lejeritatea provensală și indiferența gasconă, cînd vezi lăcomia, spiritul cuceritor al Normandiei între rezistenta Bretanie și îndesată și masiva Flandră [...]. Puterea și frumusețea ansamblului constau în întrajutorare, în solidaritatea părților, în distribuirea funcțiilor, în diviziunea muncii sociale. E vorba de o admirabilă armonie, despre
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ficțiune, iar plcerii estetice un caracter sui generis: Pornit la început ca o plcere negativ, rezultat din lipsa de amenințare pe care ceva ce nu e viu, care nu e natural, nu ne-o poate da, plcerea estetic, pe lâng indiferența vital, se caracterizeaz, în al doilea rând, printr-o plcere de triumf relativ sau absolut, adic printr-un sentiment de stabilire a gradului de izbutire 92 Se observ cum și în cazul interpretrii esteticii, Ralea opune naturalului spontan artificialul, artificialitatea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
limbajul învățării" a înlocuit "limbajul educației" (Gert Biesta), idealul educațional a fost transformat dintr-un model de umanitate deplină (areté), cu funcție aspirațional-motivațională, într-un instrument de orientare a deciziilor privind curriculumul, pe axa ideal educațional finalități educaționale obiective operaționale. Indiferența (și nu negarea), în raport cu acest tip de ideal educațional, s-a instaurat în același timp cu aducerea în prim-plan a limbajului învățării, adică a tehnicii fără o etică; pentru o astfel de interpretare instrumentalist-tehnologică pledează și Gert Biesta: "[...] ideea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care aparține acesteia din urmă, este un tânăr medic aflat în vizită la moșia unui prieten, unde se află tatăl și unchiul acestuia. El e mai întâi contrariat de modul de-a dreptul trândav în care aceștia trăiesc, condamnând apoi indiferența și orbirea față de ceea ce se întâmplă în societatea vremii lor. Nobilii se întreabă dacă Bazarov nu este cumva un primejdios "negator" al valorilor și al ordinii sociale existente, un "nihilist". Iar Bazarov acceptă bucuros un asemenea apelativ: spune că vrea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
absout necognoscibilă, de aici urmează că nu putem ști nimic despre ea și că, la rigoare, nu putem decide nici în favoarea, nici împotriva acesteia, pierzându-și relevanța moral-religioasă pe care încă o avea ca postulat al rațiunii practice. Cade în indiferență. • Lumea "adevărată" o idee ce nu mai e de nici un folos, nemaiavând nici măcar caracterul unei îndatoriri -, o idee ajunsă nefolositoare, superfluă, prin urmare o idee infirmată: hai să lichidăm cu ea!100 În ultimele două capitole ale sintezei sale, Nietzsche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
imediate dintre indivizi 126. Consecința dezvrăjirii este politeismul valorilor, coexistența dintre instanțe și alegeri ultime ale vieții aflate în conflict, al căror antagonism apare ca indecidabil din punct de vedere rațional. Isostenia valorilor conduce la deprecierea și, în sfârșit, la indiferența față de valori. Politeismul nu mai este politeism al valorilor, ci al deciziilor. Nici măcar arta nu mai este în stare să creeze noi valori împărtășite: în raport cu realitatea raționalizării, aceasta poate fi "protest", care devine cu ușurință "fugă", sau "integrare" ce se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ale nihilismului european, ochiul rapace cu care scrutează universul pentru a-l goli de orice sens sau ipoteză explicativă. Pesimismul său metafizic este drastic: ființa, la nivelul mai profund pe care gândirea noastră îl sondează, nu este altceva decât haos, indiferență, declinare a nimicului în toate variațiile sale. Natura lumii este indiferența absolută, iar datoria filozofului este cel puțin să fie asemănător naturii lumii 201. Noi invocăm haosul și moartea abătute asupra acestui univers și le aplaudăm venirea.202 Viitorul va
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
-l goli de orice sens sau ipoteză explicativă. Pesimismul său metafizic este drastic: ființa, la nivelul mai profund pe care gândirea noastră îl sondează, nu este altceva decât haos, indiferență, declinare a nimicului în toate variațiile sale. Natura lumii este indiferența absolută, iar datoria filozofului este cel puțin să fie asemănător naturii lumii 201. Noi invocăm haosul și moartea abătute asupra acestui univers și le aplaudăm venirea.202 Viitorul va spune că adevărații clarvăzători erau anarhicii și nihiliștii 203. Principiul în jurul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
haosul și moartea abătute asupra acestui univers și le aplaudăm venirea.202 Viitorul va spune că adevărații clarvăzători erau anarhicii și nihiliștii 203. Principiul în jurul căruia gravitează motivele reflecției sale apăsătoare și disperate ar putea fi definit ca "defetism filozofic": indiferență absolută față de ceea ce este existent, ros de cariul decadenței, opoziția inflexibilă față de orice ideal, respingerea apodictică a oricărei transcendențe și ordini, obsesia catastrofei și a morții. Singura religie pe care o acceptă este cea gnostică: Dacă aș fi întrebat în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lumii și sisteme de norme în conflict, de dificultatea de a încadra în paradigme etice tradiționale acțiuni și fapte morale de un tip nou, de concurența dintre diferite teorii etice care generează logomahii fără învingători, nici învinși, având ca rezultat indiferența, relativismul și scepticismul. Lucrurile nu stau mai bine nici în planul practicii. Forța constrângătoare a normelor morale și posibilitatea ca acestea să-și afle disponibilitatea de a fi acceptate și aplicate au dispărut. Chiar și în acest caz trebuie să
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris Descrie procesul de trecere de la societatea modernă la cea postmodernă, în care individul nu se mai supune rațiunii colective și în care "universalul, rațiunea, revoluția au fost înlocuite cu indiferența maselor, hedonismul și apatia" (p. 9). Jean Stoetzel 1983 Les valeurs du temps présent: un enquete européenne, PUF, Paris Sintetizează rezultatele primei anchete sociologice a valorilor, generalizându-le la nivelul Europei. James L. Spates 1983 "The Sociology of Values", în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris Descrie procesul de trecere de la societatea modernă la cea postmodernă, în care individul nu se mai supune rațiunii colective și în care "universalul, rațiunea, revoluția au fost înlocuite cu indiferența maselor, hedonismul și apatia" (p. 9). Jean Stoetzel 1983 Les valeurs du temps présent: un enquete européenne, PUF, Paris Sintetizează rezultatele primei anchete sociologice a valorilor, generalizându-le la nivelul Europei. James L. Spates 1983 "The Sociology of Values", în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în special. • Care este atitudinea pe care oamenii o au față de ceilalți pe stradă, în instituții publice, în trafic? 4.9.2. Care sunt caracteristicile relațiilor sociale din Craiova? Dominante, sunt relațiile de conflict, de cooperare, de prietenie sau de indiferență? 4.9.3. Despre olteni se spune că au o fire certăreață. Dvs. împărtășiți această părere. Argumentați, vă rog. Care credeți că sunt cauzele certurilor și conflictelor dintre olteni? Obiective: • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
soacrei cu aceeași monedă; r. 25 : „să vă faceți moarte-n popușoi” chiar dacă minciuna nu e „propovăduită” în mediul rural, de multe ori e soluția multor probleme; în acest caz, nora cea mică recomandă mai mult o stare de neutralitate, indiferență, probabil pentru a le proteja sau pentru a se proteja pe sine de eventualele greșeli ale celorlalte nurori; p. 11, r. 37 : „lasă cu limbă de moarte” credința populară potrivit căreia ultima dorință înainte de moarte a omului trebuie îndeplinită, face
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]