4,806 matches
-
trimestrul trei de sarcină nu a provocat o creștere similară a bilirubinemiei la puii nou- născuți ; cu toate acestea , indinavirul a traversat placenta numai în proporție limitată . 44 Administrarea în timpul alăptării Pentru a evita transmiterea HIV , experții recomandă ca femeile infectate cu HIV să nu- și alăpteze copiii sub nici un motiv . Nu se cunoaște dacă indinavirul se excretă în laptele uman . Pacientele trebuie instruite să întrerupă alăptarea în timpul tratamentului . 4. 7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
întreruperea terapiei cu indinavir , nu duce la ameliorarea nefritei interstițiale ; insuficiență renală ; disfuncție renală ; leucociturie ( vezi pct . 4. 4 ) . Tulburări generale și la nivelul locului de administrare : Terapia antiretrovirală combinată s- a asociat cu redistribuirea țesutului adipos ( lipodistrofie ) la pacienții infectați cu HIV , incluzând pierderea țesutului adipos periferic și facial subcutanat , creșterea țesutului adipos intraabdominal și visceral , hipertrofia sânului și acumulare dorso- cervicală de țesut adipos ( ceafă de bizon ) . Terapia antiretrovirală combinată s- a asociat cu anomalii metabolice , precum hipertrigliceridemie , hipercolesterolemie
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
4. 4 ) . Au fost raportate cazuri de osteonecroză , mai ales la pacienții cu factori generali de risc dovediți , boală HIV avansată sau după expunere îndelungată la terapia antiretrovirală combinată ( TARC ) . Frecvența acestora este necunoscută ( vezi pct . 4. 4 ) . La pacienții infectați cu HIV cu deficiență imună severă în momentul instituirii terapiei antiretrovirale combinate ( TARC ) , poate apărea o reacție inflamatorie la infecții oportuniste asimptomatice sau reziduale ( vezi pct . 4. 4 ) . Rezultatele testelor de laborator Modificările de laborator raportate de investigatori ca fiind
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
și factorul Xa uman . Microbiologie La concentrații de 50 până la 100 nM , indinavirul a mediat inhibiția de 95 % ( IC95 ) , în raport cu un martor infectat , netratat , propagarea virală în culturile celulare de limfocite T umane și la nivelul monocitelor/ macrofagelor umane primare infectate cu variantele LAI , MN , RF ale HIV- 1 , respectiv , o variantă SF- 162 cu tropism macrofagic . La concentrații de 25- 100 nM , indinavirul a inhibat în proporție de 95 % propagarea virală în culturile de mononucleare sanguine periferice umane activate de
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
variantele LAI , MN , RF ale HIV- 1 , respectiv , o variantă SF- 162 cu tropism macrofagic . La concentrații de 25- 100 nM , indinavirul a inhibat în proporție de 95 % propagarea virală în culturile de mononucleare sanguine periferice umane activate de mitogeni , infectate cu diverse tulpini primare de HIV- 1 , incluzând tulpini rezistente la zidovudină și inhibitori non- nucleozidici de reverstranscriptază ( INNRT ) . O activitate antiretrovirală sinergică a fost observată atunci când limfocitele T umane infectate cu varianta LAI a HIV- 1 au fost incubate
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
culturile de mononucleare sanguine periferice umane activate de mitogeni , infectate cu diverse tulpini primare de HIV- 1 , incluzând tulpini rezistente la zidovudină și inhibitori non- nucleozidici de reverstranscriptază ( INNRT ) . O activitate antiretrovirală sinergică a fost observată atunci când limfocitele T umane infectate cu varianta LAI a HIV- 1 au fost incubate cu 47 indinavir asociat cu zidovudină , didanozină sau un inhibitor non- nucleozidic de reverstranscriptază ( INNRT ) . Rezistența la medicament La unii pacienți s- a înregistrat pierderea activității de suprimare a ARN- ului
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
aminoacid asociată cu rezistența atât la indinavir ( de la 13/ 24 la 2/ 20 în săptămâna 24 de tratament ) cât și la analogii nucleozidici ( de la 10/ 16 la 0/ 20 în săptămâna 24 de tratament ) . Rezistență încrucișată Tulpinile izolate de la pacienții infectați cu HIV- 1 cu sensibilitate redusă la indinavir au exprimat diferite modele și grade de rezistență încrucișată la o serie diversă de IP HIV , incluzând ritonavir și saquinavir . Pentru indinavir și ritonavir s- a raportat o rezistență încrucișată completă ; cu
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
în asociere cu alte medicamente antiretrovirale ( de exemplu analogi nucleozidici ) reduce încărcătura virală și crește numărul de limfocite CD4 la pacienți la care numărul acestora a fost sub 500 celule/ mm . Într- un studiu clinic publicat , deschis , încrucișat , 20 pacienți infectați cu HIV având încărcătura virală plasmatică nedetectabilă ( < 200 copii/ ml ) , tratați cu indinavir 800 mg la fiecare 8 ore au fost trecuți la indinavir/ ritonavir 400/ 100 mg la fiecare 12 ore . Optsprezece pacienți au încheiat studiul cu durata
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
mediană ( interval ) a ASC 0- 12ore , Cmax și Cmin pentru indinavir de 25421 nM* h ( 21489- 36236 nM* h ) , 5758 nM ( 5056- 6742 nM ) , respectiv 239 ( 169- 421 nM ) . Parametrii farmacocinetici din al doilea studiu au fost comparabili . La copiii infectați cu HIV , regimul cu doze terapeutice de 500 mg/ m la fiecare 8 ore a dus la valori ale ASC0- 8ore de 27412 nM* h , ale concentrației plasmatice maxime de 12182 nM și ale concentrației plasmatice la 8 ore după
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
27412 nM* h , ale concentrației plasmatice maxime de 12182 nM și ale concentrației plasmatice la 8 ore după doză , de 122 nM . Valorile ASC și ale concentrațiilor plasmatice maxime au fost în general similare celor observate anterior la pacienții adulți infectați cu HIV cărora li s- a administrat doza recomandată de 800 mg la fiecare 8 ore ; trebuie însă notat că valorile concentrațiilor la 8 ore după doză au fost mai mici . S- a demonstrat că , pe perioada sarcinii , expunerea sistemică
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
cu valorile corespunzătoare à jeun . Farmacocinetica indinavirului administrat sub formă de sulfat de indinavir ( din capsulele deschise ) amestecat în suc de mere este în general comparabilă celei a indinavirului administrat sub formă de capsule , pe stomacul gol . La pacienții pediatrici infectați cu HIV , parametrii farmacocinetici ai indinavirului amestecat în suc de mere au fost următorii : ASC0- 8ore 26980 nM* h ; concentrația plasmatică maximă 13711 nM și concentrația plasmatică la 8 ore după doză 146 nM . 50 Distribuție Indinavirul nu se leagă
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
Analiza probelor plasmatice și urinare ale subiecților care au utilizat indinavir a arătat că metaboliții indinavirului au o activitate inhibitorie redusă asupra proteinazelor . Eliminare În intervalul de doze de 200- 1000 mg administrate atât la voluntari cât și la pacienți infectați cu HIV , s- a produs o creștere ușoară a cantității de indinavir eliminat în urină ceva mai mare decât cea proporțională cu doza . Clearance- ul renal ( 116 ml/ min ) al indinavirului este independent de concentrație în cadrul gamei de doze utilizate
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
Capsulele sunt albe , semi- transparente și inscripționate cu verde cu CRIXIVAN® 400 mg . 4 . 4. 1 Indicații terapeutice CRIXIVAN este indicat în asociere cu analogi nucleozidici antiretrovirali pentru tratamentul adulților , adolescenților și copiilor cu vărsta de 4 ani și peste , infectați cu HIV- 1 . La adolescenți și copii , trebuie avut în vedere , în mod special , beneficiul tratamentului cu indinavir comparativ cu riscul crescut de nefrolitiază ( vezi pct . 4. 4 ) . 4. 2 Doze și mod de administrare CRIXIVAN trebuie administrat de către medici
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
acești pacienți , dacă există dovezi ale agravării afecțiunii hepatice , trebuie avută în vedere întreruperea sau oprirea tratamentului . La pacienții cu afecțiuni hepatice preexistente , tratați cu indinavir , s- a observat o incidență crescută a nefrolitiazei . Sindromul de Reactivare Imună La pacienții infectați cu HIV , cu deficiență imună severă în momentul instituirii terapiei antiretrovirale combinate ( TARC ) , poate apărea o reacție inflamatorie la infecții asimptomatice sau reziduale cu germeni oportuniști , determinând stări clinice grave sau agravări ale simptomelor . În mod caracteristic , astfel de reacții
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
indinavirului ( vezi pct . 4. 2 și 5. 2 ) . 4. 6 Sarcina și alăptarea Indinavirul trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă beneficiul potențial pentru mamă justifică riscul potențial pentru făt . Având în vedere observațiile dintr- un studiu mic la paciente gravide infectate cu HIV care au avut o expunere foarte redusă antepartum și datele puține pentru această grupă populațională de paciente , nu se recomandă utilizarea indinavirului la paciente gravide infectate cu HIV ( vezi pct . 5. 2 ) . Hiperbilirubinemia , raportată predominant sub formă de
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
făt . Având în vedere observațiile dintr- un studiu mic la paciente gravide infectate cu HIV care au avut o expunere foarte redusă antepartum și datele puține pentru această grupă populațională de paciente , nu se recomandă utilizarea indinavirului la paciente gravide infectate cu HIV ( vezi pct . 5. 2 ) . Hiperbilirubinemia , raportată predominant sub formă de bilirubină indirectă crescută , a apărut la 14 % dintre pacientele aflate în tratament cu indinavir . Deoarece nu se cunoaște dacă indinavirul agravează hiperbilirubinemia fiziologică a nou- născuților , sunt necesare
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
trimestrul trei de sarcină nu a provocat o creștere similară a bilirubinemiei la puii nou- născuți ; cu toate acestea , indinavirul a traversat placenta numai în proporție limitată . 70 Administrarea în timpul alăptării Pentru a evita transmiterea HIV , experții recomandă ca femeile infectate cu HIV să nu- și alăpteze copiii sub nici un motiv . Nu se cunoaște dacă indinavirul se excretă în laptele uman . Pacientele trebuie instruite să întrerupă alăptarea în timpul tratamentului . 4. 7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
întreruperea terapiei cu indinavir , nu duce la ameliorarea nefritei interstițiale ; insuficiență renală ; disfuncție renală ; leucociturie ( vezi pct . 4. 4 ) . Tulburări generale și la nivelul locului de administrare : Terapia antiretrovirală combinată s- a asociat cu redistribuirea țesutului adipos ( lipodistrofie ) la pacienții infectați cu HIV , incluzând pierderea țesutului adipos periferic și facial subcutanat , creșterea țesutului adipos intraabdominal și visceral , hipertrofia sânului și acumulare dorso- cervicală de țesut adipos ( ceafă de bizon ) . Terapia antiretrovirală combinată s- a asociat cu anomalii metabolice , precum hipertrigliceridemie , hipercolesterolemie
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
4. 4 ) . Au fost raportate cazuri de osteonecroză , mai ales la pacienții cu factori generali de risc dovediți , boală HIV avansată sau după expunere îndelungată la terapia antiretrovirală combinată ( TARC ) . Frecvența acestora este necunoscută ( vezi pct . 4. 4 ) . La pacienții infectați cu HIV cu deficiență imună severă în momentul instituirii terapiei antiretrovirale combinate ( TARC ) , poate apărea o reacție inflamatorie la infecții oportuniste asimptomatice sau reziduale ( vezi pct . 4. 4 ) . Rezultatele testelor de laborator Modificările de laborator raportate de investigatori ca fiind
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
și factorul Xa uman . Microbiologie La concentrații de 50 până la 100 nM , indinavirul a mediat inhibiția de 95 % ( IC95 ) , în raport cu un martor infectat , netratat , propagarea virală în culturile celulare de limfocite T umane și la nivelul monocitelor/ macrofagelor umane primare infectate cu variantele LAI , MN , RF ale HIV- 1 , respectiv , o variantă SF- 162 cu tropism macrofagic . La concentrații de 25- 100 nM , indinavirul a inhibat în proporție de 95 % propagarea virală în culturile de mononucleare sanguine periferice umane activate de
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
variantele LAI , MN , RF ale HIV- 1 , respectiv , o variantă SF- 162 cu tropism macrofagic . La concentrații de 25- 100 nM , indinavirul a inhibat în proporție de 95 % propagarea virală în culturile de mononucleare sanguine periferice umane activate de mitogeni , infectate cu diverse tulpini primare de HIV- 1 , incluzând tulpini rezistente la zidovudină și inhibitori non- nucleozidici de reverstranscriptază ( INNRT ) . O activitate antiretrovirală sinergică a fost observată atunci când limfocitele T umane infectate cu varianta LAI a HIV- 1 au fost incubate
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
culturile de mononucleare sanguine periferice umane activate de mitogeni , infectate cu diverse tulpini primare de HIV- 1 , incluzând tulpini rezistente la zidovudină și inhibitori non- nucleozidici de reverstranscriptază ( INNRT ) . O activitate antiretrovirală sinergică a fost observată atunci când limfocitele T umane infectate cu varianta LAI a HIV- 1 au fost incubate cu 73 indinavir asociat cu zidovudină , didanozină sau un inhibitor non- nucleozidic de reverstranscriptază ( INNRT ) . Rezistența la medicament La unii pacienți s- a înregistrat pierderea activității de suprimare a ARN- ului
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
aminoacid asociată cu rezistența atât la indinavir ( de la 13/ 24 la 2/ 20 în săptămâna 24 de tratament ) cât și la analogii nucleozidici ( de la 10/ 16 la 0/ 20 în săptămâna 24 de tratament ) . Rezistență încrucișată Tulpinile izolate de la pacienții infectați cu HIV- 1 cu sensibilitate redusă la indinavir au exprimat diferite modele și grade de rezistență încrucișată la o serie diversă de IP HIV , incluzând ritonavir și saquinavir . Pentru indinavir și ritonavir s- a raportat o rezistență încrucișată completă ; cu
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
în asociere cu alte medicamente antiretrovirale ( de exemplu analogi nucleozidici ) reduce încărcătura virală și crește numărul de limfocite CD4 la pacienți la care numărul acestora a fost sub 500 celule/ mm . Într- un studiu clinic publicat , deschis , încrucișat , 20 pacienți infectați cu HIV având încărcătura virală plasmatică nedetectabilă ( < 200 copii/ ml ) , tratați cu indinavir 800 mg la fiecare 8 ore au fost trecuți la indinavir/ ritonavir 400/ 100 mg la fiecare 12 ore . Optsprezece pacienți au încheiat studiul cu durata
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
mediană ( interval ) a ASC 0- 12ore , Cmax și Cmin pentru indinavir de 25421 nM* h ( 21489- 36236 nM* h ) , 5758 nM ( 5056- 6742 nM ) , respectiv 239 ( 169- 421 nM ) . Parametrii farmacocinetici din al doilea studiu au fost comparabili . La copiii infectați cu HIV , regimul cu doze terapeutice de 500 mg/ m la fiecare 8 ore a dus la valori ale ASC0- 8ore de 27412 nM* h , ale concentrației plasmatice maxime de 12182 nM și ale concentrației plasmatice la 8 ore după
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]