8,706 matches
-
toată această alcătuire intelectualistă, I. Vinea configurează în poezia noastră zisă „de avangardă” talentul cel mai reprezentativ și o poziție de centru, care face dintr-însul un clasic al mișcării literare. ȘERBAN CIOCULESCU Paradisul suspinelor este confesiunea unui nevropat, un ins purtând povara unei vechi obsesii erotice nedezlegate, după schemele psihanalizei, scriind când în numele său, când la persoana a treia, uneori intercalând mărturii străine, deplasându-se în diferite niveluri ale duratei, înaintând sau revenind în timp, căci - ne previne autorul în
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
-n stei, / Stăm țintuiți de ea, legați ca de-un ecou, / La împerecherea clipei și la desperecherea ei, / Când e și moarte-n tot și naștere din nou” (La împerecherea clipei, în Poeme). Alteori perindarea în lume îl conduce pe insul rupt de obârșie în masa indistinctă, depersonalizată, în visul halucinant al pierderii de sine: „Ce număr port, deci, ce fel de număr / Mai este și capul meu, greu de răspuns - / Și-am dat să ies întinzând mâna spre ușă / Și
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
mic-burghez în comedia apăsat sentimentalistă (dar de anume pătrundere psihologică și virtuți umoristice) Idolul și Ion Anapoda (premiera în 1934 la Teatrul Național din București), ce se apleacă, în manieră tradițională, asupra lumii funcționarilor mărunți, punând în prim-plan tipul insului modest, dar altruist, loial, afectuos, cu semeni în teatrul lui Camil Petrescu, G. Ciprian, Tudor Mușatescu, Mihail Sebastian. Noutatea Domnișoarei Nastasia stă în unghiul tragic și verosimil sub care e pictată mahalaua; cu material de extracție caragialiană, d. George Mihail
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
locurile de obârșie, un mărunt funcționar, Jorj Iuliski, alias Ghiță Vârzob, flecar și escroc sentimental, găsește un sat de oameni creduli ca niște copii, inclusiv preotul, învățătorul și primarul, și o mamă habotnică, teroarea satului, care, prinzând de veste că insul vrea să se însoare cu o rudă, îi „ia” acesteia umbra și o îngroapă în zid spre a-i provoca moartea. Păzitoare a vechilor rânduieli, baba Savila întruchipează primitivitatea, bigotismul, dar și bunul-simț popular, exprimat în curajul de a fi
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
nu se identifică în nici un chip cu Mitică (omul caragialian), om al suprafețelor, „omul de vorbe” (cum îi spune Tudor Vianu). Fenomenologul caută omul de profunzime ascuns în cuvintele lui și în combinațiile dintre cuvinte. Trecând peste alte disocieri (despre „ins”, „singurătatea insului”, „firea și chipul”, „rostul și soarta”, „teofania lumii”) și peste încercarea de a face o tipologie a spiritului european (Logos și Eros în metafizica creștină), sunt de urmărit ideile lui V. despre literatură și judecățile critice, unde se
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
identifică în nici un chip cu Mitică (omul caragialian), om al suprafețelor, „omul de vorbe” (cum îi spune Tudor Vianu). Fenomenologul caută omul de profunzime ascuns în cuvintele lui și în combinațiile dintre cuvinte. Trecând peste alte disocieri (despre „ins”, „singurătatea insului”, „firea și chipul”, „rostul și soarta”, „teofania lumii”) și peste încercarea de a face o tipologie a spiritului european (Logos și Eros în metafizica creștină), sunt de urmărit ideile lui V. despre literatură și judecățile critice, unde se vede percepția
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
nelămurită, în ciuda simpatiei de care a fost înconjurat atât în timpul vieții, cât și după moartea sa, survenită tragic în închisorile comuniste. A fost, negreșit, o mare promisiune prin inteligență, cultură și curiozitate intelectuală, toate abătute în prea multe direcții pentru ca „insul” lui să nu-și piardă identitatea, deși el nu a publicat excesiv de mult. Mircea Vulcănescu a fost mai mult o prezență în epocă [...]. Toți contemporanii vorbesc admirativ de Mircea Vulcănescu, ca despre un om deosebit de dotat, generos, cu o mare
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
o face. Spaima trăită de tânărul militar amintește de cea a lui Leiba Zibal, fără ca veridicitatea transpunerii să atingă forța din nuvela lui Caragiale. Tensiuni interioare dau conținut și nuvelelor Jeana și Un drum greșit, ultima având în centru un ins torturat de iluzia feminității ideale. Există în nuvelistica lui Z. și narațiuni în notă umoristică: Petrică e, în povestirea omonimă, un tânăr mecena surprins într-o ambianță boemă, Furfanțo întrupează un italian bețiv și sentimental pripășit la un han din
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
reunite sub titlul unei narațiuni, Fata fără lună, și evocând anii războiului. Un fragment de nedisimulată autobiografie romanțată, înscrisă în intervalul 1938-1944, dă substanța volumului Zeii prind șoareci. Substantivele din titlu numesc militarii germani („zeii”) din patrulele ce arestau, noaptea, inși fără căpătâi („șoareci”). Subiectivitatea extremă și frecventele confuzii de date exclud posibilitatea utilizării textului ca sursă documentară, însă climatele mediilor descrise (gazetăresc, literar, interlop) și atmosfera de epocă sunt reconstituite, în schiță, autentic. D. Stelaru este un exemplu clar de
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
a straturilor. Asta îl și deosebește radical pe S. de formulele - numai superficial înrudite - ale teatrului lui Samuel Beckett, Eugen Ionescu, Arthur Adamov. Gesticulația, uneori inexplicabilă, a personajelor nu înseamnă capitulare în fața unor situații absurde și nici o ruptură radicală a insului de existent. Deciziile personajelor prizoniere din Iona, Paracliserul, Matca, Pluta Meduzei nu își află sursa într-o însingurare frustrantă, ci în speranță și chiar în sentimentul solidarității cu speța. O serie de opoziții firești pentru simțul comun - trecut și viitor
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
sursa într-o însingurare frustrantă, ci în speranță și chiar în sentimentul solidarității cu speța. O serie de opoziții firești pentru simțul comun - trecut și viitor, zbor și cădere (numită undeva „zbor întors”), înăuntru și în afară, spațiu și timp, ins și lume, viață și moarte - se anulează prin reinterpretare. La fel ca poezia, teatrul are o marcantă vocație hermeneutică. O piesă-verigă, Lupoaica mea, face legătura între dramele existențiale și parabolice din primul ciclu și se deschide simultan spre seria de
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Baiazid, potențial cuceritor al lumii, poartă după sine captivă fosta curte imperială. Evenimente consemnate în cronici și documente istorice îi folosesc lui S. ca punct de pornire pentru a reveni la preocupările sale privind captivitatea, limitele, marja de libertate îngăduită insului în „prestabilit”. Pe aceeași linie cu evadările spectaculoase, paradoxale, din celelalte piese, este tragerea în țeapă - în același timp și înălțare simbolică - a voievodului Țepeș, prizonier al timpului istoric vitreg. În 1988 scriitorul începe să publice în „Ramuri”, „Convorbiri literare
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
obosit, a mers destul, câmpul se întinde înainte pustiu, bătătorit ca un drum. Alergătorul cade jos, moare, devine carte fundamentală”. Acum un accent hotărâtor se plasează asupra datului culturii. În celelalte drame era prezentă numai ca sugestie colaterală omologia între insul comun și Creatorul divin, obsesia demiurgiei creatoare fiind proprie, în schimb, eului liric al lui S. De această dată autorul insistă asupra deja-creatului, cerc predeterminant, fundamental. Un spațiu-timp specific creației, în măsura în care se repliază în sine și amalgamează generațiile, se substituie
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
și până în septembrie 1991, în România au fost înființate 70 611 societăți comerciale, în următoarele nouă luni, până în iunie 1992, numărul acestora s-a dublat, ajungând la 147 000. În 1996, numărul lor se dublase din nou, depășind 300 000 (INS, 1997). La început, au profitat de creșterea explozivă a consumului populației. Dacă în ultimii ani ai comunismului volumul vânzărilor cu amănuntul către populație crescuse într-un ritm de numai 1%, numai în 1990 acest volum a crescut cu 24%. După
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vânzărilor către populație. Într-un singur an, până la sfârșitul lui 1992, își dublează ponderea, ajungând la 46%. La sfârșitul lui 1994 întreaga piață a comerțului cu amănuntul era solid dominată de întreprinzătorii privați - 71% dintre mărfuri se vindeau prin intermediul lor (INS, 1975). Este foarte posibil ca în această perioadă „romantică” să se fi format o parte dintre averile actuale ale noilor capitaliști români. Dar este sigur că această explozie a inițiativei private nu a zdruncinat în nici un fel economia socialistă a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1 971 de miliarde de lei. În același an, sectorul de stat de aceeași mărime are o cifră de afaceri de doar două ori mai mare decât a sectorului privat și realizează pierderi de 14 mii de miliarde de lei (INS, 2001). Câteva noutăți semnificative apar în această perioadă de glorie a capitalului autohton, aflat în plină ofensivă pentru „cucerirea” economiei românești. În primul rând, încep să se orienteze nu doar către comerț și producție, ci și către zona financiară. Are
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Europa de Est, Editura Omega, București. Frydman, Roman; Rapaczinski, Andrej; Earl, John S., 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press, Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Editura Nemira, București. INS, 1995, Anuarul Statistic, București. INS, 1997, Anuarul Statistic, București. INS, 2001, Anuarul Statistic, București. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?, Editura Incitatus, București. Kornai, Janos, 1990, The
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Roman; Rapaczinski, Andrej; Earl, John S., 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press, Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Editura Nemira, București. INS, 1995, Anuarul Statistic, București. INS, 1997, Anuarul Statistic, București. INS, 2001, Anuarul Statistic, București. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?, Editura Incitatus, București. Kornai, Janos, 1990, The Road to a Free Economy
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
S., 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press, Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Editura Nemira, București. INS, 1995, Anuarul Statistic, București. INS, 1997, Anuarul Statistic, București. INS, 2001, Anuarul Statistic, București. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?, Editura Incitatus, București. Kornai, Janos, 1990, The Road to a Free Economy: Shifting from a Socialist System
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intensiv de estimare a veniturilor și consumului populației. O primă variantă a metodologiei de măsurare a sărăciei utilizate în prezent în România a fost elaborată de Banca Mondială, îmbunătățită cu participarea Comisiei guvernamentale Antisărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale, INS, și asumată apoi la nivel guvernamental, unde evoluția fenomenului este monitorizată anual. Harta sărăciei (Pop et al., 2004), cea mai recentă contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei gospodăriilor la nivel de localitate (combinând datele recensământului din 2002 cu cele de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ex-Post Evaluation of Phare Country Support in 1997 and 1998 in Romania, București. DFID; Banca Mondială, 2003, Local Economic Development: Strategic Planning, Proiectul Knowledge and Capacity Development, Washington, HYPERLINK "http://www.worldbank.org/urban/led" www.worldbank.org/urban/led. INS; Universitatea din București, 2004, Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE, HYPERLINK "http://www.caspis.ro" www.caspis.ro, București. ICCV, 2003, Construirea unui set de indicatori ai sărăciei, excluziunii/incluziunii sociale ca bază pentru Planul Național de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și incluziunii sociale. Rapoarte disponibile la adresa HYPERLINK "http://www.caspis" www.caspis.ro: 1) ICCV, 2003, Construirea unui set de indicatori ai sărăciei, excluziunii/incluziunii sociale ca bază pentru Planul Național de Acțiune Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale; 2) INS și Universitatea din București, 2004, Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE; 3) Briciu, Vlad, 2004, Sistemul de indicatori de incluziune socială. Varianta completă a raportului de cercetare se află pe www.caspis.ro. Schimbările la nivelul unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Introducere Marijuana este actualmente drogul ilicit cel mai larg utilizat În lumea Întreagă. Numai În SUA, se estimează că circa 25% din populație Îl utilizează și că circa 20milioane de inși o fac de o manieră regulată, zilnic (Nicholi 1983). În rîndul populației tinere de adolescenți “experiențele” cu marijuana și nivelul consumatorilor cutumieri, se estimează a fi apropiat de cel al celor care utilizează tutunul sau alcoolul. Un studiu condus de
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
1970). Tulburări mentale cu istoric psihiatric pozitiv Psihoze toxice Evidențele sugerează că marijuana constituie un risc major pentru pacienții care au suferit sau suferă de o tulburare psihică, sau care au avut o tulburarea afectivă majoră, anterior consumului. În plus inșii deprimați care sunt utilizează canabis În doze mari pot deveni mai puțin sensibili la medicația antidepresivă convențională administrată. Uzul de canabis la asemenea persoane ar trebui evitat În mod special. Este bine de ținut minte că deși o psihoză toxică
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
mari” pentru a o caracteriza? Pentru că există șansa ca știința curriculumului să ofere soluții la cea mai adâncă și mai chinuitoare dintre frământările omenești din toate timpurile: problematica destinului - a destinului individual, a destinului societății și chiar a destinului umanității. Insul uman este singura ființă conștientă de sine și de viitorul său implacabil. Nici o altă vietate de pe Terra nu știe că va muri, având așadar șansa de a-și consuma viața într-o beatitudine inconștientă care omului îi este interzisă. Omul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]