15,922 matches
-
de a demonta mecanisme a istoricului, ci și talentul unui pictor înnăscut, capabil să dea consistență și forță oricărui text. Reappraisals nu produce reașezări pe harta discursului istoric contemporan. Dar ea demonstrează capacitatea, probabil unică în peisajul actual, a unui intelectual public de a reface pe cont propriu, în interiorul unui sistem de gândire perfect articulat, câteva din evenimentele care au dat identitate și culoare istoriei în secolul al douăzecilea. Tony Judt hașurează cu un creion bine ascuțit fragmente din discursul istoriografic
Brave old world (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5555_a_6880]
-
Care e așadar logica limbilor omenești? Și cum reușesc ele să descrie universul? - Acestea sînt laitmotivele notițelor de față. Ne aflăm așadar într-un șantier speculativ în a cărui fundație putem urmări încercările, tatonările, revenirile - într-un cuvînt, chinurile - unui intelectual hotărît să priceapă singur aporiile filosofiei. Dar, dincolo de amănunte, ce atrage la volum e metabolismul minții autorului: tipul de gîndire și modul de expresie. Tipul de gîndire e surprins chiar de Wittgenstein: „Nașterea problemelor: o tensiune apăsătoare, care la un
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
de obligatoriile debuturi în volume colective, de porțile Uniunii Scriitorilor închise pentru tineri, de alegerea printre candidați pe bază de dosar politic, de tot ceea ce ilustra, pe la sfârșitul anilor ’80, voința ceaușistă de a se dezbăra de tineri și de intelectuali. Tabloul e suficient de negru pentru ca un scriitor să nu regrete anumite avantaje materiale de care s-ar fi bucurat scriitorii. Acum, greutățile sunt de ordin material. Scriitorii, tineri și mai puțin tineri, visează la un regim în care ar
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
închis (atunci) al cărții bisericești. Cel mai grav afectat de cenzură a fost însă tezaurul de cercetări istorice al școlii teologice blăjene. Aceasta, evident, din cauza interzicerii, în 1948, a Bisericii Române Unite cu Roma și a persecutării ierarhilor, preoților și intelectualilor ei care au refuzat să abjure. Istorici eminenți, ca Ștefan Manciulea sau Zenovie Pâclișanu, au fost împinși de cenzura ideologică într-o nedreaptă uitare, chiar și după micul dezgheț ceaușist din anii ’65- ’71, când părea că începe să adie
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
să redacteze, de unul singur, o astfel de sinteză copleșitoare. E puțin probabil ca epoca noastră sufocată, pe de o parte, de „experți” ai câte unui domeniu îngust, pe de alta, de belferi cu ambiții postmoderniste, să mai producă un intelectual la care spiritul enciclopedic, curiozitatea intelectuală neobosită și stilul seducător să coexiste la asemenea înălțime. În 2008, Tony Judt a adunat într-un volum masiv o parte din cele mai importante studii și articole publicate în intervalul a doisprezece ani
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
program intelectual, social, politic și economic e pe cale să se surpe sub greutatea propriilor obsesii, complet ignorat de factorii implicați acum în aceste fenomene. Tony Judt își definește cu limpezime intențiile: cea dintâi este descrierea „rolului ideilor și a responsabilității intelectualilor”, a doua, încercarea de a evalua „șocul istoriei recente într-o epocă a uitării: dificultatea pe care părem s-o avem în a înțelege semnificațiile turbulentului secol care s-a încheiat recent și de a trage învățăminte din ele.” Temele
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
în fabula care se desprinde din elementele ei, ci în dispoziția pe care ți-o trezește privind-o. De aceea, nu povestea din spatele desenului contează, ci emoția indicibilă pe care o simți la vederea ei. În Raluca Dună întîlnim ambiția intelectualului care nu vrea să guste un tablou, ci vrea să-l înțeleagă, disecîndu-i mesajul pînă la pierderea farmecului pictural. Autoarea vrea legende explicative, nu tresăriri de emoție. Numai că, descifrat ca o enigmă și lămurit ca o problemă, orice tablou
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
-l ducă la regretabila convertire la extrema dreaptă, din anii senectuții. O convertire cu atât mai bizară, cu cât, în articolul Reflecții asupra politicei, din 1937, scris sub forma unei convorbiri fictive cu un student în medicină, scriitorul recomanda tânărului intelectual... să evite politica. Expuneri și referate la Academia Română și, respectiv, Prefețe și cuvinte introductive întregesc nu numai o ediție exemplară, ci și profilul unui scriitor al cărui gust și opțiuni literare erau ancorate mai degrabă în secolul al XIX-lea
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
emoții. Dar cînd în față ai mărturia macră a unei vieți golite de ficțiune, atunci ochiul înarmat cu exigențe de gust devine impropriu. În fond, orice calvar, atunci cînd e povestit în cuvinte banale, e inestetic și respingător, și nici un intelectual cu scaun la cap nu va găsi vreo plăcere ca, parcurgînd răsturnările unei vieți distruse, să caute în ele motive de reverie vesperală. Atrocitatea, cînd e reală, te indispune, doar cea închipuită avînd virtutea de a te încărca cu entuziasm
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
din România, de la pașoptiști la Eminescu, Arghezi și... Mircea Mihăieș. E derutant când zici că „în materie de cultură criteriul dominant trebuie să fie cel estetic.” Contradicția mi se pare evidentă, pentru că eu înțeleg prin „cultură” întreaga activitate publică a intelectualului. Cred că practica ta demonstrează această noțiune; în nici un caz nu înțărcuiești „cultura” pe ultima pagină, cum fac mai toate ziarele. Exilul culturii din discursul public e una dintre greșelile enorme ale mediei contemporane; cultura a devenit ceva „drăguț” (nice
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
cît sens îi poți întrezări în clipele de grație. În schimb, cînd clipele de grație lipsesc, cînd nu ai parte de o viziune care să-ți înlăture îndoielile, te bazezi pe viziunea altora: pe cea a înaintașilor. Prin urmare, pentru intelectualul născut la Tîrgu Jiu în 1925, a cărui tinerețe s-a petrecut în București în regim de strecurare subterană, ținta întrezăririlor a fost dublă: credința creștină și etosul național. Chiar și cariera de la Europa Liberă a fost o prelungire a
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
puritate de suflet. Și fiindcă are fler discreționar, adică intuiția de a mirosi stofa oamenilor, le adulmecă imediat apele în care se scaldă. În genere, sentințele lui sunt sigure sub unghi moral și ideologic, știind să încadreze foarte bine fauna intelectualilor europeni. Are busola sigură a unui spirit conservator de sănătoasă înclinație ancestrală, privind cu mefiență descreștinarea Occidentului și repudiind ideologia neo-marxistă a depășirii stadiului nației în favoarea Statelor Unite ale Europei. Pe cele două volume de Întrezăriri autorul le numește impropriu jurnal
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
face. Întrebat asupra ateismului care domnește în Europa, Paleologu distinge cinci tipuri de ateism: 1) ateismul nesimțirii, al imbecililor funciari cărora nu li se poate găsi nici leac și pe care se cuvine să-i privim cu milă; 2) ateismul intelectualilor, cărora li se pare sub demnitatea rangului să creadă în divin și să se roage lui, aceștia fiind cei mai nefericiți și cei mai puțin blamabili: niște rătăciți orgolioși trăind un iad zilnic; 3) ateismul militant marxist: ura față de tot
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
ca timp de o săptămână să apară însoțit de o găină oriunde ar fi mers - etc. Deși Zuckerberg stabilește de la început procentele, nu acest lucru îl interesează în primul rând. Ceea ce îl motivează este orgoliul, orgoliul unui student extrem de înzestrat intelectual, dar care trăiește în anonimat în timp ce întreg campusul vibrează senzual de viața cluburilor selecte. Însă, dincolo de recunoaștere, Mark dorește să atragă atenția prietenei pe care a pierdut-o din stângăcie, din lipsă de experiență, prin modul lamentabil de a interrelaționa
Facebook sau lumea văzută de Mark by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5800_a_7125]
-
opiniei publice și chiar în ai breslei lor. Comparați-i cu Sartre și veți vedea diferența! Preferința mereu mai evidentă pentru pamflet de la o vreme încoace e un semn rău. Mai ales când ea îi cucerește și pe unii veritabili intelectuali. Care, în loc să ofere modele de polemică civilizată, se coboară la nivelul, insultător intelectual, al războaielor de exterminare care fac ravagii în media, pe bloguri și site-uri. Pamfletul a născut totdeauna monștri. Răspândirea lui nu trebuie să ne lase nepăsători
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
veți vedea diferența! Preferința mereu mai evidentă pentru pamflet de la o vreme încoace e un semn rău. Mai ales când ea îi cucerește și pe unii veritabili intelectuali. Care, în loc să ofere modele de polemică civilizată, se coboară la nivelul, insultător intelectual, al războaielor de exterminare care fac ravagii în media, pe bloguri și site-uri. Pamfletul a născut totdeauna monștri. Răspândirea lui nu trebuie să ne lase nepăsători. Mie, cel puțin, îmi creează o stare de anxietate, ca orice formă de
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
imperativ categoric, de caracter sau de onoare? Ori ești un puritan avid de predici vetuste, ori ești un visător din speța rigizilor idealiști. Vasile Morar e din categoria a doua. Un entuziast de stofă tandră, avînd o limfă senină de intelectual stenic, a cărui formă predilectă de expresie e prelegerea universitară. Profesor de-o viață, Vasile Morar are o mină curtenitoare de mic burghez pedant, al cărui ștaif se simte în vestimentație (costum și cravată) și în eleganța gesturilor. E un
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
mirare la marginea unor lucruri pe care le contemplă cu tandrețe, din neputința de a se adapta ritmului lor. E o duioșie mirată și o tulburare romanțioasă în ochii lui Vasile Morar, o neliniște uimită de inadaptat superior. Pare un intelectual a cărui minte stă spînzurată de dîra unor himere voluptuoase, privitorului nearătîndu-se decît crusta himerelor: fața luminoasă a unui fantast prins sub freamătul unor cavalcade interioare. Oriunde îl întîlnești, impresia e aceeași: îl simți făcîndu-și tabietul savurării fantasmatice, ruminațiile visătoare
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
neputință să ți-l închipui agresiv sau în toane proaste, cu atît mai puțin izbucnind într-o criză nervoasă. Nimic pe lume nu-i poate trezi surescitări sau paroxisme. Pare reglat la scara moderației și la calapodul trăirilor cuminți. Un intelectual excelînd în finețe, nu în intensitate. De aici tonul calm, de o monotonie înceată, care îi pătrunde cuvintele și îi anticipează frazele. Netrecînd prin rupturi de nivel afectiv, scrisul său e în fidelitate cu timbrul: neted și nespectaculos, cu o
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
însumând comentarii despre lumea actuală și despre trecut, acesta pus în relație tot cu actualitatea, ca element de raportare care poate să explice, măcar în parte, ce se întâmplă azi. Prin tot spiritul ei, cartea îl exprimă pe Mircea Iorgulescu, intelectual lucid și riguros în judecăți, în demonstrații, inechivoc în mesajul pe care își impune să-l transmită, polemist tăios, dar nu de cuvinte, ci de argumente, căutând totdeauna, dincolo de aspectele de la suprafață, cauzele care au generat un anume fenomen. Tot
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
că nu-ți insuflă speranță, dar te împinge în marginile deznădejdii, și nimeni nu și-ar dori să trăiască într-un univers ca cel înfățișat de tomul Religie și spirit. Și din nou se simte la Stăniloae stenahoria preotului în fața intelectualului laic: liber-cugetătorii sunt niște fanfaroni care abat privirile vulgului de la catapeteasma altarului, punînd în locul tainelor așchiile serbede ale ifoselor meditative. Mai mult, în loc să se închine icoanelor, ei urzesc calambururi ieftine, și în loc să se smerească în fața dogmei, ei preferă strălucirea fadă
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
accelerat descompunerea statului, adică decăderea școlii, a îngrijirii medicale, a transporturilor, a culegerii impozitelor. Prin urmare, «anticomunismul» o fi el istoric justificat, dar nu-și atinge scopul propus.” Autorul identifică nu doar o vină a politicienilor, ci și una a intelectualilor: „Dacă am fi fost mai insistenți în apărarea drepturilor omului, dacă am fi demonstrat cu mai multă consecvență că gândirea și modul de existență totalitar de orice sens îl deformează pe om și se opune constituirii unei societăți pur și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5836_a_7161]
-
deformează pe om și se opune constituirii unei societăți pur și simplu civilizate, atunci, noi cei care scriem, care avem pretenția să influențăm mentalitatea publică am fi avut mai mult succes. Dar prea des am fost implicați în politicianism.// (...) Un «intelectual angajat» nu este un om de partid; nu este un ins care dă note bune sau note proaste cutărui sau cutărui conducător. El este, în primul rând, un combatant pentru idei și principii. Și se știe cât de uitate sunt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5836_a_7161]
-
se supune acestei ecuații se va simți în filozofie ca un intrus căzut în mijlocul unor canibali culți. Cazul lui Mircea Flonta e patognomonic pentru alura spiritului care își convertește agresivitatea în luciditate critică. De fapt e exemplul spectaculos al unui intelectual care își îndreaptă cruzimea în două direcții: spre autorii pe care îi comentează și spre amorul propriu. Pe scurt, Mircea Flonta își este sieși ostil, neîngăduindu-și nici o remarcă malițioasă care să nu fie sprijinită pe un argument. Un exeget
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
vedere epistemologic. „Cercetarea științifică nu ne spune nimic despre lume ca întreg, despre valorile care oferă orientare și sens vieții oamenilor“ (p. 251), iar despre acest întreg nu vorbește decît religia. De aceea nu e nici o nădejde ca religiozitatea unui intelectual rafinat să fie clătinată de diatribele lui Dawkins în marginea inutilității religiilor în genere. Ce poate fi testat în lume aparține științei, în schimb tot ce ține de matca unor țeluri morale ține de perspectiva transcendentă, adică de viziunea religioasă
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]