6,119 matches
-
cu pensii Între treizeci și optzeci mii de lei. Și toate acestea sunt rezultatul epocii de aur a comunismului care a Început cu reforma Învățământului din 1948 făcută după model sovietic. Drept răspuns la cele spuse de mai vârstnicul meu interlocutor, am oftat adânc. Viața spirituală, Biserica Dacii romanizați și cei liberi din nord-estul Transilvaniei au cunoscut de timpuriu elemente ale noii religii creștine, mai Întâi chiar din vremea apostolică și apoi prin intermediul coloniștilor romani din Ex toto urbe Romana. Viața
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Generos cu toți cei nevoiași, el a botezat și cununat toate odraslele zăpozenilor. Tuturor le era naș. Avea stupi mulți și când recolta mierea, dădea din ea la toți finii și finele. Tip jovial, găsea vorbe de duh pentru orice interlocutor. Nu a cunoscut sentimentul urii și era un bun creștin. Trăia cu toată ființa un puternic sentiment de religiozitate. Când se Întâmpla să se certe zăpozenii Între ei, el Îi Împăca cu vorbe de duh. Păcat că nu a avut
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Duhului Sfânt, cu concepția astrologică antică, bazată pe precesiunea echinocțiilor, potrivit căreia după zodia Berbecului și cea a Peștilor vom intra în zodia Vărsătorului, care va fi "o mare epocă a Spiritului". Înțelegem așadar concluzia la care ajunge Jünger: adevăratul interlocutor al Pământului nu este intelectul cu proiectele sale titanice, ci Spiritul ca potență cosmică. Și înțelegem noua sa intenție temerară: depășirea nihilismului prin reparcurgerea inversă a etapelor pe care Comte le atribuise dezvoltării cunoașterii umane, de la știință la metafizică până la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
destinate declinului. În starea de nihilism politic ce caracterizează epoca noastră, fundamentul puterii poate fi identificat prin faptul determinant de a defini subiectul autentic al suveranității, așadar faptul de a stabili "cine decide". Acum, pozitivismul juridic în acest punct, marele interlocutor și rival al lui Schmitt este Kelsen identifică Statul cu ordinea juridică a legilor, în care se precizează însă numai cum funcționează ansamblul de norme, așadar "cum" trebuie hotărât, dar nu cine decide în privința acestui "cum", așadar nu cine determină
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
specialitate - prin limbajul științific al unei discipline de învățământ (M. Călin, 1996, p. 57). Una din dimensiunile principale și foarte importante ale relației de comunicare este empatia. aceasta reprezintă capacitatea unui individ de a se substitui pe sine în rolul interlocutorului, de a se identifica temporal cu el. Motivele pentru care empatizăm sunt diferite, dar cel mai frecvent scop al empatiei este previziunea comportamentelor celuilalt. anticipându-se comportamentul probabil al partenerului de comunicare se obține fixarea unei strategii personale de comportament
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ale altora. d. Trebuie să vă simțiȚi confortabil, relaxat și puteți lucra cu sau fără muzică, dar vă distrag activitățile sau mișcările din cameră. 9 Când vorbiți cu cineva, în ce direcție vi se deplasează ochii? a. Priviți direct chipul interlocutorului și doriți ca el să vă privească. b. Priviți interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplasează dintr-o parte în cealaltă. c. Priviți interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriți ochii. d. Priviți
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
puteți lucra cu sau fără muzică, dar vă distrag activitățile sau mișcările din cameră. 9 Când vorbiți cu cineva, în ce direcție vi se deplasează ochii? a. Priviți direct chipul interlocutorului și doriți ca el să vă privească. b. Priviți interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplasează dintr-o parte în cealaltă. c. Priviți interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriți ochii. d. Priviți arareori interlocutorul; în majoritatea cazurilor vă uitați în jos, sau
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
vorbiți cu cineva, în ce direcție vi se deplasează ochii? a. Priviți direct chipul interlocutorului și doriți ca el să vă privească. b. Priviți interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplasează dintr-o parte în cealaltă. c. Priviți interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriți ochii. d. Priviți arareori interlocutorul; în majoritatea cazurilor vă uitați în jos, sau în lateral, dar dacă există activitate sau mișcări, priviți în direcția respectivă. 9 Ce anume vă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
doriți ca el să vă privească. b. Priviți interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplasează dintr-o parte în cealaltă. c. Priviți interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriți ochii. d. Priviți arareori interlocutorul; în majoritatea cazurilor vă uitați în jos, sau în lateral, dar dacă există activitate sau mișcări, priviți în direcția respectivă. 9 Ce anume vă deranjează cel mai mult? a. Un loc dezordonat b. Un loc prea liniștit c. Un loc
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
o soluție la alta apropiata (de ex. pasareavion, bila care lasă urme pe asfalt-pix etc.Ă. 57 ¾ Inversia Reprezintă abordarea inversă, sus-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect de susă. ¾ Empatia Este substituirea gândirii proprii cu cea a interlocutorului (om, obiect etc.Ă. De exemplu, spargerea unei nuci văzută de către un cercetător și practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o explozie care distruge coaja nucii, obtinând astfel o viziune din interiorul nucii. ¾ Combinarea De exemplu
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Un limbaj căutat, cu elemente psihopedagogice și de ordin tehnic sau plin de neologisme și de prețiozitate la nivel de stil, poate constitui un factor de limbaj al comunicării părinți - cadre didactice. Un limbaj simplu, direct, în termeni normali, adaptat interlocutorului constituie soluția acestei situații. 9. Alegerea momentului și a locului pentru a-i invita pe părinți să se exprime, spațiul, contextul, participanții sunt tot atâtea variabile ale unei situații de comunicare supusă uneori slăbirii. 10. Barierele culturale constituie factori frecvenți
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
înțelegem, Una! » E absurd și așa.)” (p.14 15) Una din funcțiile importante ale vorbirii interioare a personajelor constă în revizuirea neîncetată a propriei imagini oferită celorlalți. Atât Pavel Anicet, cât și David Dragu gândesc altceva decât ceea ce afirmă față de interlocutorii lor și încearcă neîncetat să nu-și dezvăluie adevăratul mod personal de a vedea lucrurile, analizând cu minuțiozitate toate posibilitățile de evoluție a unui dialog sau a unui fapt concret. Avem de-a face în acest caz cu o desfășurare
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
robii Timpului și, deci, ai Morții [...]» «Hai! Îl apucă ea de mână. Hai să dansăm![...]»” (vol.II, p.49) Așa cum afirmă la un moment dat un alt personaj al romanului, Mișu Weissmann, Ștefan are nevoie de acest convorbiri în care interlocutorul nu are prea multă importanță tocmai ,,ca să se asculte gândind”. (vol.II, p.296) Prezența masivă a narațiunii și a dialogului este completată, în compoziția romanului, de câteva pasaje descriptive lirice, puține ce-i drept, care au rolul unor ,,pauze
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
moartea, iubirea, istoria (,,Dacă numai moartea ne îngăduie să ieșim din Timp și din Istorie, nu ieșim, de fapt, nicăieri; regăsim doar neantul...” - vol.I, p.157). De fapt Ștefan Viziru emite asemenea ,,axiome” pe tot parcursul romanului, indiferent de interlocutorul pe care îl are într-un moment sau altul. Ele sunt efectul imediat al chinuitoarelor căutări interioare ale personajului, sunt răspunsurile generalizate la ,,semnele” care i se fac lui Ștefan (,,Toți suntem triști, spunea el. Nu se vede întotdeauna, dar
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de secvențe narative în contexte conversaționale. Această inserție lasă loc așa cum am văzut în capitolul 7 -, în mod sistematic, procedurilor de deschidere, sub formă de rezumat sau de intrare-prefață, și de închidere, sub formă de încheiere sau morală-evaluare, care orientează interlocutorii către contextul interacțiunii în curs. Să adăugăm la aceasta că structura înlănțuirilor explicative monologale este foarte apropiată de cea a conversației: se pune o întrebare-problemă la care se aduce un răspuns-soluție, care mai apoi este evaluat. Cu siguranță că ar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu atât textul meu se umflă fără a fi cuiva de trebuință. (1987: 157: 158) Așa cum arată "principiul dialogic", structura narativă căreia îi alăturăm gramaticile povestirii nu este decât superficial omogenă: Enunțurile foarte dezvoltate și care reprezintă producția unui unic interlocutor [...] sunt monologice doar prin formă, însă prin structura lor semantică și stilistică, ele sunt, în esență, dialogice" (Bahtin tradus în Todorov 1981: 22). Cum se integrează principiul dialogic în structura povestirii? Este unul din punctele majore la care o naratologie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
natura narativă a acestuia, însă nu este suficientă. Naratologia post-structuralistă ne-a permis să înțelegem și să teoretizăm necesitatea interpretării povestirii în cadrul interactiv în care apare. Replica (2) a lui Foka ("Și?") arată că Kaliayev, naratorul-recitator, a evaluat greșit capacitățile interlocutorului său. Termenii contractului inițial nu sunt decât parțial îndepliniți, iar pentru a înțelege ceea ce se petrece, trebuie să ne întoarcem la dialogul în care este inserat monologul narativ. Enunțul refutativ care deschide intervenția lui Kaliayev este direct legat de replica
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este treaba noastră!" l-a lăsat pe Foka mut de uimire, așa cum și didascalia ("un moment de tăcere") o subliniază. Luând în considerare această distanță și această problemă de neînțelegere, Kaliayev își propune să povestească legenda sfântului Dumitru, neștiută de către interlocutorul său. Kaliayev realizează astfel un dublu act de cunoaștere: cunoașterea legendei și interpretarea pertinenței sale în contextul prezent (după modelul clasic al interpretării parabolei). "Și?", replica lui Foka, este proiectată pe axa pertinenței aici-acum a acestei întâmplări. Se impune astfel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în general, de pregătire nu doar prin intrarea-prefață ci și prin Rezumat. Povestirea poate cuprinde de asemenea și Evaluări. Atunci cînd reprezintă fapte ale povestirii, acestea au rolul de a semnala ieșirea din povestire sau de a menține vie atenția interlocutorului. Absența acestei proceduri explică, în parte, eșecul lui Kaliayev: introducând evaluări destinate pregătirii pentru interpretarea povestirii, s-ar fi evitat fatidicul "Și?". Putem observa că povestirea poate fi precedată de aceste preambule pe care B. de Bataut le consideră nepotrivite
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ȘI ATUNCI DINTR-O DATĂ. Pn3 = [secvență inserată Sn2] plecând de la [e] "Zâmbet deci". Pn1' -[f] = Situație inițială: " pe scurt, așteptam". Pn2' -[g] = Complicația introdusă prin declanșatorul narativ ȘI DINTR-O DATĂ. Pn3' [h] și [i] = reacția în forma unor cuvinte ale interlocutorilor și evaluarea. Pn4' [j] = Propoziție amplă prezentată de narator drept Rezolvare, introdusă de ATUNCI și încheiată prin marca de încheiere concluzivă PE SCURT. Pn5' [k] = Situația finală a secvenței inserate și întoarcerea la [l] a acestei secvențe și a celei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
doar că acesta ilustrează perfect ceea ce putem afirma, împreună cu Ch. Perelman, despre condițiile prealabile argumentației, despre opoziția dintre libertate spirituală și constrângere: Folosirea argumentației implică faptul că s-a renunțat la recurgerea la forță, că se ține seama de adeziunea interlocutorului, obținută cu ajutorul unui act de persuasiune rațională, că nu este tratat ca un simplu obiect, ci că se face apel la propria sa judecată. (Perelman și Olbrecht-Tyteca, 1988: 73) Mielului i-ar plăcea să fie în această arie sau încearcă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este deci atât de profundă precum o considera Valéry. Într-adevăr, producătorul descrierii întrerupe expansiunea secvenței acolo unde consideră că a spus suficient din ce era de spus, în funcție, pe de o parte, de cunoștințele pe care le transferă interlocutorului său și, pe de altă parte, de stadiul interacțiunii (adică, de exemplu, de dezvoltarea povestirii sau a argumentării în curs sau, mai mult, a genului de discurs). Astfel, caracterul succint din (3) este perfect explicabil prin faptul că textul se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptivistă) sau funcției argumentativ-retorice (poziția așa-zis ascriptivistă). Atunci când vorbim, ne referim la o "lume" ("reală" sau fictivă, prezentată ca atare sau nu), construim o reprezentare: aceasta este funcția descriptivă a limbii. Dar vorbim cel mai adesea încercând să împărtășim interlocutorului opinii sau reprezentări referitoare la o temă dată, căutând să provocăm sau să intensificăm adeziunea auditorului (sau auditorilor) la teza care este în asentimentul nostru. Cu alte cuvinte, de cele mai multe ori, vorbim pentru a argumenta și această finalitate este considerată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și al interacțiunii sociale, fie la nivelul organizării pragmatice a textualității. Dacă definim argumentația ca pe o construcție a unei reprezentări discursive aparținând unui enunțiator (planul A3 de organizare) care își propune să modifice reprezentarea pe care o are un interlocutor asupre unui obiect de discurs dat, atunci putem pune scopul argumentativ in termeni de orientare ilocuționară (planul A1). Dacă însă considerăm argumentația ca fiind o formă de construcție elementară, dacă postulăm că locutorii dețin reprezentări prototipice referitoare la una sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
e) Concluzie, Informație(i) dată (e) Concluzie (Toulmin 1858: 95)23 sau, mai mult, Raționamente Concluzie (Apathéloz și colab. 1989). Aceste variante țin cont de unul și același fenomen: printr-un discurs argumentativ se urmărește influențarea opiniilor, atitudinilor, comportamentelor unui interlocutor sau ale unui auditor, făcând credibil sau acceptabil un enunț (concluzie) care se sprijină, prin diferite modalități, pe un altul (argument / informație / raționamente). Prin definiție, informația-argument vizează să susțină sau să respingă o propoziție. Putem spune că aceste noțiuni de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]