3,561 matches
-
sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga, tot o parte epică, din care aflăm de complotul ciobanului ungurean și al celui vrâncean care, mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani „Că-i mai ortoman∕ Ș-are oi mai multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul este narat repede, expeditiv
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ale păstoriei, dar care spre deosebire de ceilalți doi, "e mai ortoman" deoarece " Are oi mai multe/ Mândre și cornute/ Și cai învățați/ Și câni mai bărbați". Situația lui înfloritoare este, probabil, urmarea firească a hărniciei și a priceperii sale și motivul invidiei celorlalți. Sub aspect fizic, el reprezintă un ideal de cuceritoare bărbăție și frumusețe tinerească, având asupra celorlalți doi "nu numai ascendentul bogăției, ci și pe acela al frumuseții bărbătești clasice". (Ion Rotarii). Frumusețea sa tulbură și farmecă în aceliași timp
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mintea mamei sale, și cel ideatic care evidențiază modul de a gândi, de a privi și a concepe viața și moartea. Acestora li se adaugă o precizare directă a autorului anonim referitoare la starea materială a personajului, care este motivul invidiei celorlalți doi ciobani. Liantul dintre cele două planuri îl constituie tensiunea emoțională puternică, lirismul și dramatismul textului deoarece personajul reacționează, gândește și se exprimă într-o situație limită. Prin toate aceste calități deosebite, personajul trezește în sufletul ascultătorului (cititorului) nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
faceți... Ce vrei? Să mă demoralizezi cu asta? Știu cât de cuminte e mama, domne!”. Și iar m-a luat la bătaie nenorocitu’ ăla... Dar ce avea Gică Badea, vecinul, cu dumneavoastră? Eram colegul lui de joacă din copilărie... Din invidie. Acuma am făcut și eu o greșeală, că Îi tot lăuda pe ruși și odată i-am zis: „Bă, stai, ia-o mai ușor cu rușii, că ăștia nu prea ne-au adus nimic bun”. Și zice el: „Să uiți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
concretizat, în activitatea literar publicistică a lui Bacalbașa, prin ela borarea uneia dintre cele mai prețuite lucrări memorialistice referitoare la Bucureștii anilor 1871-1914. Încă din 1914 el se arăta preocupat de istoria mai veche a orașului, amintind - poate cu secretă invidie - de memoriile prin cipelui Carol care ofereau, în primele file, o imagine colorată a Bucu reștilor din 1866.41 Ocupația Capitalei i-a prilejuit, înce pând din 1918, rememorări cu un caracter foarte personal și prea aproape de evenimente pentru a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care mă întâlnea foarte des prin localurile publice, mă zeflemisea pentru ideile ce proferam și pentru că purtam părul mare. De aici un fel de antipatie“55). Este însă, din fericire, singurul portret alcătuit din firimituri de amintiri răutăcioase, izvorât din invidie și neînțelegere, căci valoarea documentară și de evocare a Bucureștilor de altădată constă tocmai, printre altele în portretele colorate, pline de viață care se constituie prin acumulare de detalii, prin anecdotica de bună calitate (reală sau verosimilă) pe care autorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce merg pe trotuar. Gîndul îmi fuge în sute de părți, în trecutul îndepărtat și în cel recent, mai ales în acesta. Alung ideea de bilanț. Treptat, intru într-o stare neutră. N-am dorințe, n-am regrete, n-am invidii. Am doar un gust amar, egal și o tristețe subțire, prelungă. Afară de mine, doi din cei cinci sînt profesori: Marin Neagu, consultant la Facultatea de Horticultură (creatorul soiului de struguri „Augusta” și al unei cale care mie mi s-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în indignarea sa e nemulțumirea celui ce n-a fost poftit la praznic! Poate pentru a mai „schimba caii”, poate din alte motive, redacția nu i-a cerut de data asta colaborarea, iar o asemenea absență produce gînduri neliniștitoare, inclusiv invidii. *Au trecut pe la mine, în mare grabă, „nenea Jean”, Mihai Drăgan și Petru Zugun. Evenimentul „Zilelor Culturii Călinesciene”, de unde se întorceau, a fost împăcarea dintre Al. Piru și Marin Sorescu. Profesorul l-a declarat pe acesta „poet european”. Cei doi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu articolul de ziar. Pe lîngă asta, i-aș mai sugera să-și prelungească „recluziunea” în care, de voie sau de nevoie, se află de o vreme: a consumat prea mult din aerul dat tuturor pentru ultimele decenii literare, provocînd invidii și inimiciții, și a străbătut prea des, dus întors, drumul de la odă la pamflet, pierzîndu-și o parte din credibilitate. Există o economie de ansamblu a prim-planurilor: cine iese prea des în față ajunge să fie detestat. Fraza din urmă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cărții tale, asta Însemnează că are valoare, că el, ori n-are ce i trebuie pentru a o Înțelege, și-atunci ce sens ar avea să te supere, o părere care n-are nici o valoare, iar dacă a spuso din invidie asta este un compliment. Scrie-mi și numele, eu am avut prin „Interferențe” anumite legături cu ei și toate s-au desfășurat cu bucurie pentru mine. Mă Întristează situația cu prof. N. Sturzu, nu mi-a mai răspuns la nici o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am bucurat de primirea scrisorii, dar m-am Întristat de conținutul ei. E firesc să răbufniți uneori, din cauza piedicilor pe care le Întâmpinați. Noi știm să apreciem valorile, dar suntem „mâncați” (și la propriu și la figurat) de meschinărie, de invidie, de răutatea celor care nu fac nimic, dar nu-i lasă nici pe alții, căci li-i mai bine să stea tolăniți În fotolii, să le intre bani mulți În buzunare, În timp ce la alții bate vântul! În privința fotografiilor, cum aș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scriu În altă parte acest istoric. Primirea extraordinar de călduroasă, pe care am avut-o din partea foștilor mei elevi, ca și din partea cetățenilor, care m-au cunoscut și mi-au prețuit munca, mi-a fost răsplată bogată, deși a stârnit invidia și gelozia celuia „pe care nu l-am lăsat să moară”, ci, dimpotrivă, l-am ajutat prin Vasiliu-Birlic și Mihai șerban 584. În schimb a informat pe autorii Anuarului că toată activitatea culturală desfășurată prin „Liga Culturală” și Universitatea populară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
poate chiar mai sus, unde se hotărăsc lucruri mai importante, dar hotărârile denotă o incompetență crasă. Rezultatul este că viața a ajuns tot mai complicată, că aprovizionarea familiei a devenit problema nr. 1 a existenței noastre. Și ne uităm cu invidie la filmele în care ni se arată că în alte țări nu este nicio problemă ca dimineața fiecare să găsească la ușă sticla cu lapte și ziarul, lăsate de vânzătorii respectivi de cu zori. Aceasta ne pare un vis, în timp ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Pe de altă parte, se vede că nu legea decide dacă cineva are sau nu dreptul de a călători peste graniță, totul depinde de rezultatul investigațiilor secrete: o simplă observație critică a unui vecin, o îndoială strecurată din egoism și invidie sunt argumente decisive, suficiente pentru a hotărî dacă solicitantul va primi pașaport sau nu. Cu toate că legea nu consideră ca dovezi scrisorile anonime, în ultimul timp celor ce li s-au respins cererile li s-a spus: am fost informați de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
doua categorie de motive care a dus la diminuarea numărului turiștilor occidentali în România este purtarea mizerabilă a personalului din hoteluri și restaurante. Acesta privește turistul străin ca o persoană liberă și cu un nivel de trai mult superior, cu invidie și revoltă, atitudine care de altfel se observă la o mare parte din populația țării. Singurul interes este acela de a-l jumuli cât mai bine pe turist, iar dacă acesta nu știe că trebuie să împartă pachete de Kent
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ei. În ce a constat, de fapt, „delimitarea”, deloc contrariată, pe care o formulasem În Anii de ucenicie...? Recunoscându-mi, cu modestie și amar, „risipirea”, implicarea În „destinul comun”, discretele „efecte de solidaritate”, mă delimitam, deși admirativ și cu destulă invidie, de „Înalta tehnică a distanțării”. De scenariul intangibilității, adică, urmat cu „rigoare iacobină”. Reiteram, cam apodictic, convingerea mea că În colonia totalitară În care trăisem, „nimeni și nimic nu a putut, de fapt, scăpa de «atingeri», chiar când instantaneu le
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de limba, culoarea sau experiența lor”, spune profesoara de germană care lucrează cu oaspeții la DAAD. Prietena mea bibliografă intervine: „Să nu idealizezi. Dacă ar trebui să lucrezi, să trăiești viața zilnică, ai Întâlni repede și viclenia, și răutatea, și invidia”. Berlinul mă avantajează, probabil: nu sunt silit să descopăr rutina, pot căuta doar potențialitățile. * „Sperăm că v-ați mai Înseninat după zbuciumul dinaintea plecării și că va fi un an terapeutic”, scrie prietenul din Italia. „Situația este mai rea ca
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rănește orice și nu-i pasă de nimic”, mi-am spus atunci și am spus-o și unor prieteni comuni. Mi-au dat, surprinși, dreptate. Regăsiseră, instantaneu, portretul „Prințului” din tinerețea lor literară, așa cum mi-l descriseseră adesea, cu admirație, invidie și frustrare. * În semestrul din toamna 2000 am predat la Bard opera lui Saul Bellow, În cadrul cursului Maeștrii contemporani, pe care Îl inaugurasem cu un an Înainte. Am dezbătut În clasă șase cărți ale romancierului: Henderson - Regele Ploii, Herzog, Darul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din urmă, el părea, pur și simplu, celor mai mulți scriitori și oameni de litere, dincolo de zgomotul și furia pe care le generase, cel mai bun scriitor american al ultimei jumătăți de secol. Mulți intelectuali newyorkezi spuneau- adesea cu un amestec de invidie și visare - că Bellow a scris romanele pe care ei le-ar fi scris, dacă ar fi fost destul de deștepți, dacă ar fi dispus de fraze mai bune și ar fi știut destul despre lume. Cei dintre noi mai puțin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a scris romanele pe care ei le-ar fi scris, dacă ar fi fost destul de deștepți, dacă ar fi dispus de fraze mai bune și ar fi știut destul despre lume. Cei dintre noi mai puțin Înclinați spre visare sau invidie simțeam că Bellow scrisese cărțile mari și necesare americanilor generației sale și a noastre și că era un privilegiu de a fi reprezentați de el. A fost nu doar cel mai Împlinit dintre scriitorii noștri, ci și cel mai aventuros
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
meu recunoștea, cu șocantă onestitate: „Pentru mine, până la 15 ani, Hitler, Germania, Războiul erau cunoscute doar prin peliculă. Hitler era un fel de semizeu mântuitor, rasa germană o rasă aleasă, singura capabilă să conducă, să construiască, inventeze, organizeze. De aici, invidia și ura celorlalți”. Identificarea cu clișeele furnizate, În acea perioadă, de familia și comunitatea germană avusese totuși două fisuri, datorate contradicției dintre trup și minte. În ciuda „evlaviei germanofile”, mama tânărului Paul Schuster nu accepta să se despartă de ginecologul evreu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
toată viața lui zbuciumată și risipită în atâtea lupte, urme de neșters în inima celor ce l-au cunoscut și l-au urmat. Era un om înzestrat cu atâta putere de dragoste, că în preajma lui se topea orice ură, orice invidie. Te cunoștea, te detecta cu antenele lui suprasensibile, în câteva clipe și te inunda apoi cu forța acestui flux nepieritor, care emana din inima lui mare, cât o țară întreagă și caldă ca lava unui vulcan în erupție. Nu am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că iarna-i foarte grea, dar celelalte anotimpuri sunt frumoase. Nimeni nu are treabă cu nimeni aici, nu se jignesc, nu se ceartă. Toți sunt egali. Nimeni nu bârfește, nimeni nu fură. Toată lumea muncește de dragul muncii. Nu există gelozie și invidie, văicăreli și îngrijorări. — Ai uitat să menționezi faptul că nu există bani, proprietăți, procese. Nici măcar spitale. Nimeni nu îmbătrânește și nu moare. Aici nu se cunoaște teama de moarte, preciză Umbra. — Deci, consideri că am suficiente motive să nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
metri, căldărușe cu vopsele, pensoane, scriind lozinci de felul JOS COMUNISMUL, JOS DICTATURA, VREM LIBERTATE! și câte cele! și o alta, a Primăriei, (securității), din autoturnuri stergând fațadele din diferite părți ale Iașului cântând Savetuță ieși la poartă, pocnind de invidie pentru curajul căuzașilor. În spatele lor galeria de copii într-un joc mărunt din ghetuțe repetînd sloganuri proaspăt vopsite: vrem libertate, li-ber-ta-te, li-ber-ta-te, nașpa !! Unde oare era securitatea fluidă ca un alizeu, multiplicată în zeci de mii de informatori înarmați până în
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
ele tot forme de egoism colective, întunecate turme omenești crispate cu dezasperare asupra unui pumn cu bani” 2 - “Fețe patibulare, ochi mohorâți, maxilare încremenite, fețe urâte,guri vulgare, trăsături rudimentare,vorbire agramată și bolovănoasă, (...) lașitate, ticăloșie, vanitate și egoism meschin, invidie joasă, delațiune lipsită de remușcări, îngâmfare, bârfă”. Iată ce urmărește Spiridon cu “revoluția” dsale diseminată prin manuale școlare de istorie, enciclopedii, analize etc : Omul nou al tranziției, un hibrid mafioto-criptocomunist, fără scrupule,avid de îmbogățire rapidă, frauduloasă, bolnav de putere
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]