4,397 matches
-
că postul sau funcția ce i se încredințase ținea de un proiect mai amplu al guvernului moldav, a cărui materializare și-o asumase în integralitate Mihalic de Hodocin și, pe de alta, restricția explicit formulată de aceeași autoritate împotriva potențialelor ispite, cărora beneficiarul ar fi fost tentat a le da curs pe durata angajării sale în post. Ca norme de conduită în cariera didactică ce-i stătea în față, i se recomanda să respecte întocmai "legiuirile și instrucțiile date ramului învățăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
francez viețuiește în cuvînt, trece de la cuvînt la trăire, ridică expresia la demnitatea de experiență originară, lăsînd să se dezvolte acea sămînță de ironie paradoxală, universală, infinită și instabilă, și atunci, scriitura înălțată la rangul de "principiu autonom, devine destin" (Ispita de a exista). Cioran a izbutit, în cele din urmă, o desprindere de real, nu în sensul detașării budiste pe care a admirat-o și invidiat-o, fără a o putea însă practica -, ci în sensul unei eliberări de contingent
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
indelungată, fascinația pentru irațional, pentru dezindividualizare și pentru visceral intrând în joc ca mecanism de compensare și de regăsire a unei "totalități amorfe" din care individul ne desprinde. Chinezul Ling, care scrie unul dintre cele două seturi de scrisori din Ispita Occidentului a lui André Malraux, spune că Europa este o cultură construită pe spaime și frici bine definite: spaima de a nu-ți pierde individualitatea și de a nu te "robotiza", spaima de natură (lupul și licantrofobia au o tradiție
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Europa este o cultură construită pe spaime și frici bine definite: spaima de a nu-ți pierde individualitatea și de a nu te "robotiza", spaima de natură (lupul și licantrofobia au o tradiție spectaculoasă pe continent), spaima de trup, de ispite, instincte și de Diavol, spaima de a nu învinge timpul după moarte sau de a nu intra în memorie pentru a te prelungi în eternitate etc. Într-o carte științifică superbă dedicată motivului Meduzei în arta plastică europeană, Jean Clair
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și luminile au săltat alături. Ochii, de prinși acum cu întunericul, deslușeau și-un veșmânt alb, lipindu-se de zid, făcându-mi față. Încă o dată m-am repezit, și încă o dată mi-a scăpat". Cursa continuă, într-o sarabandă a ispitelor mobile: "Ochii scânteiau pretutindeni, iar mâinile întinse nu-i puteau captura nicăieri". Chiar și scurta victorie este iluzorie, precum formele fantomatice care dansează: "O dată am prins mâna și mâna s-a topit în strânsoare, fără nici o smucitură, ca ochii să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
însă experiența urbană de alte tipuri de experiență (religioasă sau poetică) este faptul că ea se constituie în relația tensionată cu o lume ostilă ei. Ea nu este un dat, ci rezultatul unei lupte și o distanțare „glo rioasă“ de ispita trăirii, proprie lumii anonime, tehnice a orașului modern. Problema relației dintre trăirea șocului în confruntarea cu lumea urbană și experiența acesteia este pusă de Benjamin, în alte texte, în legătură cu forme concrete ale compor ta mentului cotidian: cum se constituie imaginea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
trepte ale realului, cobo rârea în tărâmul Mumelor. Structura labirintică este legată de cisiv de conceptul orașului, ea face posibilă, în mod privilegiat, experiența urbană. Memoria - rememorarea locurilor - sau descifrarea scriiturii urbane care oferă clădirilor, străzilor, oamenilor un chip sunt ispite ale acestui labirint, încercări și, în același timp, Ariadne. În felul acesta, memoria colectivă, involuntară poate să survină doar în momentul în care traseele urmate nu sunt predeterminate, intenționale. Evenimentul pur al întâlnirii cu un loc, cel care creează între
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
indicii ale unui astfel de demers pot fi amintite aici, mai degrabă ca o țesătură de citate, decât ca o abordare sistematică. O serie de precizări sunt însă importante. În primul rând, o încercare de acest fel trebuie să evite ispita unei interpretări moral politice. Dacă în spatele faptelor personajelor sau al fizionomiilor urbane ale lui Caragiale sunt citite diverse tare, vicii ale societății românești a începutului de veac XX, sensul metafizic al ruinelor Curții-Vechi este ratat. O investigație cu caracter istoric
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul câmpului cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este esențială. Idila se destramă cu repeziciune atunci când apare un intrus, de aceea locul ei predilect de desfășurare îl constituie lumea basmului, atemporală, ideală. Idila este menită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sexualizată, o floare a răului, artificială și coruptă ca florile cu care se regizează seducția. În catalogul celei de-a doua expoziții a lui Th. Pallady ținute la Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale, o parte dintre acestea, Kala albă, Kala și Iris, reflectând interesul pictorului pentru horticultura exotică care participă la câteva din mizanscenele senzualității decadente. Un nud similar, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și nu intra în orizontul meu de interes. Politica nu se face de oricine și oricum. Exigențele mele impuneau un tip de adecvație pe care nu-l practicasem și nu-l vedeam posibil. De aceea am refuzat tot felul de ispite, care au survenit chiar din primul moment, până acum. Am crezut că e mai bine să rămân la prima opțiune, care nu e străină însă de un proiect comunitar. Slujind o știință umanistă, rămâneam oarecum în serviciul națiunii apartenente. Apropo
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și prisosuri"; "soitar obraznic [...], băiat deștept [...], băiat bun"; "giolar, rișcar, slujnicar"; "frumusețe răsăriteană [...], albă și mată"; "cu fața aprinsă [...], înfoiată și înzorzonată"; "floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere"; "Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, împrăștietoare de ispită și de moarte..." PROBA TIMPULUI Aprecierea lui Ibrăileanu conform căreia Eminescu ar fi apărut ca un meteor din alte lumi în sărmana noastră literatură are și mai multă valabilitate dacă este proiectată asupra lui Caragiale; filiațiile pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
În primul rând, credincioșii sunt bogăția Bisericii noastre. Oricât ar fi de bogată material, o Biserică goală în timpul slujbelor de duminică sau de sărbători ar fi săracă din punct de vedere spiritual. Bogăția materială poate fi o binefacere sau o ispită; depinde cât de mult ne legăm de ea. Cu o bucată de pâine, dacă este oferită cu dragoste frățească unui om sărac, poți să câștigi Raiul. Cu multe bogății materiale, dacă aceste bunuri materiale devin scopul ultim al vieții, poți
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ea s-a născut după Sfânta Scriptură întregul neam omenesc (Facere 3, 20), a fost creată de Dumnezeu să-i fie ajutor lui Adam. Din cei doi își trag obârșia toate popoarele. Eva, implicată în actul căderii, în păcat prin ispita diavolului (Facere 3, 4-12) suportă consecințele acestei căderi, dar primește și una din marile făgăduințe mesianice din istoria mântuirii, deoarece sămânța ei va distruge capul diavolului: „Dușmănie voi pune între tine și între femeie, între sămânța ta și sămânța ei
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
înveți măreția Patriei”. Credința, care este cea mai mare putere a sufletului nostru, este un mare dar al lui Dumnezeu întru formarea și păstrarea spiritualității copilului și mama o dă acestuia prin educație. în trupul educat, credința are putere în fața ispitelor, fiind în stare să mute și munții răutăților. De aceea e bine ca mama să aibă legătură cu Biserica, pentru că Biserica prin slujitorul ei slujește vieții. Mama trebuie să fie lămurită, luminată asupra adevărurilor de credință, asupra comuniunii cu Dumnezeu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
iertător. În aceste condiții, prezentului nu-i rămâne loc să existe. Revenirea lui Lică (scena confruntării cap. XII) va găsi o casă a ființei fisurată de un cutremur trecut și cârpită de minciuni și iluzii fără fundament. Un vânt al ispitei nu va face decât să confirme așteptarea cea mai sumbră: aflat la una din cele mai mari răscruci ale vieții sale, Ghiță alege din nou vechea cale. Aceeași opțiune, aceleași consecințe. Lică știe că a învins acum definitiv. De aceea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pasionale, e înduioșătoare. Simte pentru prima dată milă și propria vinovație sentimente care îi arată că, încă o parte a ființei ei a cedat iubirii, trăind alături de celălalt prin simpatie, concordanța afectelor. Îl vede acum slab, mai ales rău, căci ispita iresponsabilității îi indică micimea sufletească. Nu-l poate admira și de aceea sentimentul ei se vede alterat de teamă și dispreț. Ne aflăm, așadar, deocamdată, tot în "perimetrul" îndrăgostirii. Urmează încă un an, când cei doi nu se mai văd
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sau alta de investigație. A te situa la intersecția celor două discipline, a încerca să le îmbogățești pe fiecare prin confruntarea lor mutuală nu înseamnă, de fapt, a face un lucru foarte îndrăzneț. Persistă o altă amenințare sau o altă ispită -, și mai redutabilă, în orice caz mai insidioasă. Aceleași structuri mitice, așa cum am spus, sînt susceptibile de a fi găsite în planul secund al unor sisteme ideologice, care sînt, din punct de vedere politic, dintre cele mai diverse, adică dintre
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
monede, decretează el, aurul și argintul sînt interzise". Același lucru apare și la autorul Fericirii la țară, pentru care luxul e "cauza necesară" a nenorocirii într-un imperiu: "despuind poporul", luxul îi amețește chiar și pe cei care pot rezista ispitei sale, distrugînd raportul dintre dorințele lor și posibilitatea de a le satisface". In această privință, e suficient să-1 ascultăm pe Rousseau, care i-a inspirat pe toți, la care denunțarea luxului, din nou asociată denunțării negoțului, constituie una din principalele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai mare dintre frați” respectarea unei reguli nescrise de succesiune a puterii familiale, supunerea la regulile tradiției; r. 16: „sărută mâna tătâne-său” exprimarea respectului pentru părinte ca un ritual străbun de primire a binecuvântării; nerespectat, acesta atrage după sine ispitele; r. 19: „vrând să-l ispitească " testarea calităților fiului de către părinte, privită nu atât ca o neîncredere în forțele sale, ci ca o asigurare a tăriei caracterului său; p. 80, r. 1 2: „nu-mi trebuie nici împărăție, nici nimica
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
viciile preoților, dar și la problemele aduse în discuție, sărăcia și mahmureala; p. 41, r. 23 24 : „vai de cel ce se smintește, dar mai vai de cel prin care vine sminteala” - reluarea ideii biblice care arată că dând curs ispitei ești vinovat, dar o vină mai mare are cel care mijlocește ispitirea. CINCI PÂINI (Anecdotă) p. 42, r. 8 9 : „Pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare” însoțirea, chiar și la masă, dă o satisfacție sporită
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de a deturna realul. în vis, prin vis, poetul se-mplinește și-mbrățLșează speranța. (Copilul, iedul și tristețea) Ceea ce e sigur, între poet și natură s-a cimentat o prietenie și unică taină, gândind la relația frunză-gând: „Rămâi ultimei frunze ispită...” (Frunze târzii); gândind la „melodia ofilită, / străină parcă și uitată”, în relația frunze - picăturile de ploaie: „Vă nu mai vezi... să nu mai crezi... / să nu mai speri...” (E oarăși toamnă); gândind la jocul ritmicității, acea muzicalitate stranie creată de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
din O mie și una de nopți. însă Timi nu este un Don guan, ci am zice, un răsfățat erotic. în relațiile interpersonale pare a fi un honnête homme, un tip persuasiv, un compliant, tipul bărbatului psihologic care cultivă perversiunea, ispita și diabolicul. Fiecare Evă din viața lui pare să-i ofere câte o lecție de seducție, care seamănă cu un joc al înflăFărării, iar el pare a li se supune cu docilitate. însă experiențele sale erotice contravin tuturor legilor religioase
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
hrăni puterea (eenric al VI-lea), în mrejele „jocului” politic distingându-se cele două fațete: „retorica” (ideologia) și „calea practică de obținere și menținere a puterii”, înțelegând, din acest subtil demers istorico-literar, că politicul - ca „sete de putere” este o „ispită”, iar practicianul (omul politic) - „vulturul de sus”. O repetă, adeseori, tranșant, Petre Țuțea. „Lumea politică” a lui Dostoievski are puncte convergete cu lumea noastră, „mecanismele” puterii fiind, la fel, manevrate de adulții („maturii patologici”) care cunosc/dețin prea bine metodele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
controversat (evoluția și eșuarea grupării “Criterion”), Călăuzit fiind de îndemnul lui Seneca, “Vă fie ascultată și cealaltă parte”, tocmai pentru a descoperi subtilitățile și încrengăturile acestor erori, posibil și, inevitabile - “orgoliile” care au “forțat” evenimentele, după cum apreciază Emil Cioran în Ispita de a exista, prin afirmația: “Orgoliosul... forțează evenimentele”, apoi își “forțează firea”, iar atunci când își “consumă revoltele, abdică...” Relevantă este autoanaliza actanților cărora se impune a li se acorda “ultimul cuvânt”, pentru a-și defini atitudinea (atitudinile) sau pentru a
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]