4,795 matches
-
ordonare nu mă explică numai pe mine: ea explică o generație, caracterizează o zonă cronologică din care fac și eu parte, este o problemă de antropologie. Ce aș reține din acest tezaur care, în mod firesc, este haotic, fiind o ladă de vechituri? * Aș reține, sigur, și bune, și rele, cum a fost viața mea (și a unor generații apropiate). Pun în ordine, cu gândul la sfânta mea bunică foarte ordonată câteva imagini; sunt, de fapt, niște fotografii care s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aș vrea să mă duc spre nordul transilvănean cu un alt tren decât solemnul rapid, să trec prin stații cu nume neobișnuite (Șieu, Șieul mare, Șieul mic...), să rămân acolo câtva timp, să trăiesc în provincia de acolo. Tot în ladă, alături de aceste vise voi păstra unele amintiri teribile, și ele încrestate profund în mine. Una, din prima copilărie, când, dându-mi cineva un binoclu, urmăream viața de dincolo de Nistru, unde știam că era revoluție. Lumea vorbea cu spaimă și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de ce urla câinele nostru, Grivei. Când am înțeles, m-a apucat un plâns cu sughiț. Rezultatul a fost curios: am privit de atunci la malul rusesc cu binoclul întors, să îndepărtez (în mintea mea) locurile acelea. Am să pun în lada mea de zestre și pogromul de la Dorohoi, la care am asistat de la câțiva metri, văzând cum se trage cu toporul în capul unor elevi evrei, măcelăriți acolo de niște soldați (aflați în trecere cu regimentul prin orașul nostru; veneau de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fi vrut să fiu pictor) le-aș fi pictat... Și o noapte cu lună pe malul Prahovei. Ții minte? Ar mai fi, sigur, câte ceva... Dar, "ceva nu-i bine aici pe pământ", vorba lui Bacovia... Și i-aș da drumul lăzii pe Apa Sâmbetei... Generațiile noastre meritau alte amintiri... Trompeta lui Burcea Scrisoare despre un erou. Tableta pentru astăzi avea alt subiect, dar am schimbat tema "din mers", ascultând la radio ceremonia înmormântării Eroului necunoscut, câteva omagii și mai ales trompeta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tunurilor, a animalelor vii ținute pentru carne proaspătă (viței, capre, oi, găini), a armelor, a bagajelor și a proviziilor. Ca mese, se foloseau scânduri înguste, suspendate de frânghii și strânse, când nu mai era nevoie de ele, iar scaune deveneau lăzile cu efecte personale sau cu echipamente. Paturile erau hamace de pânză groasă, atârnate de inele fixate în bordaj, care se împachetau în timpul zilei, pentru a elibera locul. Bucătăria era marcată numai prin prezența veselei stivuite și a unei plite mari
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
plantatorii pașnici din zonă. Cea mai îndrăzneață acțiune a fost blocarea portului Charleston, din Carolina de Sud, pe care Teach l-a prădat o săptămână la rând, confiscând câteva corăbii comerciale, s-a zis, doar ca să facă rost de o ladă cu medicamente. Și-a îngropat, apoi, tezaurul strâns în anii de jafuri, și-a scufundat vasulamiral, prea mare și prea cunoscut, pentru a achiziționa o navă mai ușoară și mai eficientă, sloop-ul Adventure. Guvernatorul Virginiei, Alexander Spotswood, a angajat, între
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cavalerii din Rodos putând pretinde că dețineau ceva ase mănător unei flote organizate, profesioniste 5. Dacă în Evul Mediu s-au putut înregistra jafuri pe Marea Neagră din partea unor localități de pe coaste, a unor barbari (goți) sau a locuitorilor din Georgia (lazi), după cucerirea tur cească, cu rare excepții (cazacii, cu serioase incursiuni în secolele al XVI-lea-al XVII-lea), acestea au încetat, ca formă permanentă și organizată. Otomanii controlau nu doar porturile importante, cât mai ales strâmtorile și gurile Dunării
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a așteptat săracul, până în 1975 când a murit. A așteptat să vină americanii. Părinții mei „adaptați” îl priveau duios. Un Don Quijote de țară, un copil care își închipuie că luna e în baltă și că și-o poate lua în lada cu jucării. 1.2. Uteciștii eroi, comuniștii de mâine Trecerea de la pionierat la UTC a fost și saltul de la copilărie la adolescență, de la wonder world la impactul teribil al ieșirii din găoace. Spre deosebire de mândria mea din prima zi de pionier
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu apa calcaroasă din Roma, care amenința cu arterioscleroza sistemului delicat al micilor tuburi, astfel că, atunci cînd pleca în plimbări feerice cale de 50 de kilometri, prințul Doria trebuia să ia, pe lîngă alimentele trebuitoare la picnic, mai multe lăzi cu apă de Vichy, singura hrană acceptată de această nărăvașă mașină. În fiecare săptămînă, pe la orele zece seara, lumea se aduna în fața cunoscutei patiserii Latour, situată la colțul palatului Colonna, pentru întrecerea sportivă cu bicicletele. Vulpea era prințul Potenziani, mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
era decît o adunătură de locotenenți bătrîni cu barbă albă, de soldați desculți și fără arme moderne, mereu sub drapel, mereu așteptînd solda și iahnia. Regimentul local de artilerie primise tunuri Krupp cu tir rapid, dar piesele zăceau ambalate în lăzile lor; o singură baterie, montată de misiunea germană din Essen, făcuse o demonstrație în fața lui Hilmi Pașa, apoi acesta ordonase să nu mai fie folosite "pentru a nu enerva populația". În partea consacrată amintirilor din misiunea avută în Bulgaria între
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
au contractat boala, de la apa din fîntînile poluate de cimitirele în care morții din războiul balcanic fuseseră îngropați fără o prealabilă triere a celor decedați de pe urma rănilor și a celor morți de holeră și, din lipsă de sicrie, puși în lăzi recuperate...). Dacă secretul operațiunilor armatei bulgare era păzit cu strășnicie de guvern, ne-a fost în schimb mai ușor să ne informăm asupra primelor fricțiuni dintre comandamentelor aliate cel grec și cel sîrb împotriva celui bulgar ca și dintre trupe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prizonieri de-ai noștri traversînd orașul pe la șase dimineața, povestea că parcă ar fi văzut un șir de larve. Acești nefericiți, atît de slăbiți, care abia se mai tîrau, cei mai în stare sprijinindu-i pe cei epuizați, căutau prin lăzile de gunoi pentru a mînca resturi, sub o avalanșă de paturi de armă din partea soldaților care îi escortau. La primăria din Dieuze, am decorat mai multe țărănci care oferiseră o supă acestor prizonieri și care, din această cauză, stătuseră la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în prim plan se înscrie motivul solar, amintind de divinizarea acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din arcul de cerc. Cel mai important dintre motivele vegetale rămâne „pomul vieții”, întâlnit în mai multe variante, preponderent sub forma „bradului”. El se realizează ușor, având în vedere așezarea în unghi a ramurilor față de trunchi, și apare adesea pe lăzi de zestre fiind asociat cu motivul solar. Crestat, incizat sau sculptat, motivul bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
absolvit totuși cursurile post universitare la Seminarul Pedagogic de pe lângă Facultatea de Teologie. Am obținut titlul de profesor pentru religie și pentru limba română. Episcopul Emilian Antal, locotenent de Mitropolit m-a folosit la reorganizarea Bibliotecii Eparhiale care se afla în lăzile în care fusese adusă de la Cernăuți. Atunci am avut primul contact cu „Getica” lui Vasile Pârvan. Până la desființarea Facultății de Teologie, în anul 1948 am locuit în clădirea Internatului Teologic, unde un antreu de la intrare a fost făcut cameră de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ne dau documentele nu putem avansa, dar sunt suficiente indicii să considerăm că Titu Maiorescu a cerut avizul medical al doctorului Isac pentru Eminescu și l-a preluat (primit) cu rezerve. El îl va ține pe poet constant departe de lada cu manuscrise. Se mai poate înțelege, în fine, și de ce anume Eminescu rescria în această perioadă poezii scrise înainte: el însuși dorea să recupereze poemele din acea coală editorială pierdută la tipografie. Acesta este, însă, și argumentul celor care susțin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cărora n-am zăbovit Hanrieta însăși îi mărturisește Corneliei Emilian că Eminescu îl crede neserios, mincinos, etc.); cu Maiorescu numai legăturioficial-protocolare. Dacă ar fi revenit la relațiile apropiate mai vechi, într-o eventuală întrevedere privată Eminescu i-ar fi cerut lada lui cu manuscrise nu restabilirea sumarului exact al volumului de poezii. Această ladă și-o cere, apoi, și pentru întregirea acestui sumar dar, desigur, și pentru definitivarea altor volume de poezii. Tuturor acestor ipoteze și altora de acest fel li
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
crede neserios, mincinos, etc.); cu Maiorescu numai legăturioficial-protocolare. Dacă ar fi revenit la relațiile apropiate mai vechi, într-o eventuală întrevedere privată Eminescu i-ar fi cerut lada lui cu manuscrise nu restabilirea sumarului exact al volumului de poezii. Această ladă și-o cere, apoi, și pentru întregirea acestui sumar dar, desigur, și pentru definitivarea altor volume de poezii. Tuturor acestor ipoteze și altora de acest fel li se răspunde într-un singur fel, monocord: dar dacă poetul și le distrugea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care se justifică) de faptul că nu l-a înțeles ori că a fost frivolă „ca o femeie nervoasă”. Este evident că printre lucrurile pe care le ascunde acest „cult” pripit al lui Eminescu după moarte se găsește și chestiunea lăzii sale cu manuscrise, și cea a situației sale de ziarist și, desigur, cea a morții sale, acea crimă din spital pe care cu atâta inabilitate o ocolesc congenerii poetului. La aceste argumente nu se răspunde cu tăcere. G. Călinescu speră
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o prospețime copilărească în gândire. Persoana creativă este animată de curiozitate, indiscreție și are un mod copilăresc de a se mira. Ca și un copil, are nevoie organică de a descoperi și de a înțelege universul înconjurător. Creatorii scotocesc prin lăzile de vechituri, prin biblioteci, întreabă mult, își aruncă privirea peste tot, sunt impresionați de lucruri care scapă atenției celorlalți, se amuză frecvent, fac poante hazlii celor din jur. Spunea cineva că „adevăratul creativ este un copil perpetuu, nenorocirea este că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
capitol nou (Figura lui Creangă), în care se străduiește să infirme pas cu pas, pe bază de documente, mărturii și fotografii, această imagine șarjată. Însă principala intenție a biografului e să demonstreze cultura marelui povestitor, argumentele venind în urma descoperirii unei lăzi conținând cărți adnotate ce îi aparținuseră. Creangă apare interesat de mai toate ipostazele importante ale cunoașterii, dornic să învețe limbi străine, cu o ascuțime a minții ce nu s-ar fi putut manifesta fără suportul unor solide și destul de întinse
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
aducem cinci, pentru că a ieșit o coloană de 30 de milițieni. Altădată, era 25 decembrie, ploua, ningea și noi turnam umbrelele la Cazinou, la hoteluri, și greșise un muncitor, că n-a băgat cimentul, și am returnat. Săracu’ dormise cu lada de ciment... Și, Într-una din zile, pe faleză erau niște ciulini și gardienii trăgeau cu mitraliera. Au crezut că, din 25 de deținuți, a evadat cineva. Eu eram brigadier, fiind constructor, și Îmi alegeam meseriașii. Ne-am culcat jos
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a impresionat În mod deosebit... Am fost chemați Într-o zi vreo patru-cinci deținuți și Întrebați dacă era cineva dintre noi preot. Cum nu era nici unul, ne-au scos afară și ne-au urcat Într-o căruță, unde era o ladă cu un deținut mort. Nu știu de ce murise... Ne-au dat niște lopeți și am fost duși la vreo trei-patru kilometri distanță, Într-un loc părăsit... Acolo mai erau niște mormane de pământ, unde se vedea că mai fuseseră Îngropați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de cele mai multe ori, instrumentele. 52 bucureștii de altădată în bucurești 53 Moralitatea acestui tineret lăsa foarte mult de dorit. De altfel vina venea și de la desăvârșita incapacitate și nepăsare morală a direcțiunii. Într-o zi îmi vine de-acasă o ladă cu de-ale mâncării, mai ales lucruri dulci. Elevii au simțit și i-au pus gând rău. Alături de sala de meditație unde ne preparam lecțiunile era odaia cuferelor. În această cameră erau așezate toate cuferele elevilor și tot această cameră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din urmă de-abia dacă mai putea prinde mucul cu vârful degetelor și nu mai avea decât un singur fum de tras. Deși acest fumător era cu totul public, niciodată direcția pensionatului nu a intervenit. În această sală era și lada mea cu bunătățile. Într-o duminică am simțit că se pregătește ceva. După dejun elevii ieșeau în permisie, dar văzui că unii granguri se plimbau prin curte. În sfârșit am ieșit, iar când m-am întors m-am dus drept
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]