3,668 matches
-
1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Concordat, Cod Civil, Blocada Continentală - mișcare națională 12.2. Conținuturi: - De la Consulat la Imperiu - Imperiul napoleonian - Influențele revoluției franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne Clasa a XI-a: 13. Noile ideologii. Liberalism, naționalism, socialism 13.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - liberalism, conservatorism - Risorgimento, carbonari, Zollverein - Congresul de la Viena, Sfântă Alianță, mișcări liberale, mișcări sociale 13.2. Conținuturi: - Modelul politic liberal - Ideologii naționale și acțiune politică 14. Europa și lumea la
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Continentală - mișcare națională 12.2. Conținuturi: - De la Consulat la Imperiu - Imperiul napoleonian - Influențele revoluției franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne Clasa a XI-a: 13. Noile ideologii. Liberalism, naționalism, socialism 13.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - liberalism, conservatorism - Risorgimento, carbonari, Zollverein - Congresul de la Viena, Sfântă Alianță, mișcări liberale, mișcări sociale 13.2. Conținuturi: - Modelul politic liberal - Ideologii naționale și acțiune politică 14. Europa și lumea la cumpăna veacurilor 14.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pact
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
și punerea în practică a Ordinului Toleranței; Alte ordine; Căderea și moartea lui Iosif ÎI. 22. Curente teologice în creștinism Iluminismul; Mișcări de deșteptare sufletească în Europa (la scoțieni, germani, olandezi) 23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX. Curente teologice: liberalismul, raționalismul, romantică; Formarea mișcărilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor; NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
6. Învățătura despre Dumnezeu și Sf. Treime 7. Eclesiologie și sacramente 8. Antropologie (tradiția creștină și problematica modernă) 9. Etica greacă clasică (în mod particular Aristotel) 10. Etica lui Luther 11. Etica lui Kant 12. Etica medicinei și bioetica 13. Liberalismul și utilitarismul; esența eticii economice Bibliografie 1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Gottingen, 5. Aufl., 1996 (UTB 1400) 2. Rainer Lachmann/Gottfried Adam/Werner H. Ritter, Theologische Schlusselbegriffe. Biblisch - systematisch - didaktisch, Gottingen, 2. Aufl., 2004 (Theologie fur Lehrerinnen und Lehrer
ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012 privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
Zwingli, Calvin, Honterus, Hebler, concilium tridentinum) 6. Influențele disputei despre împărtășanie în Transilvania (secolul al 16-lea) 7. Ortodoxia protestantă în Europa și Transilvania (secolul al 17-lea) 8. Pietismul și iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal) 9. Confesionalisarea și liberalismul protestant 10. Acomodare și rezistență - Biserica în secolul al 20-lea 11. Mișcarea ecumenică și catolicismul român (secolul al 19lea până în prezent) 12. Profilul creștin în lumea secularizată Bibliografie 1. Berthold Altaner/Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der
ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012 privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
fi împroprietăriți. Biserica Ortodoxă din Transilvania a fost ridicată și ea la rangul de mitropolie în anul 1864, concretizată în Mitropolia Ardealului, avându-l în frunte ca mitropolit pe Andrei Șaguna. O perioadă de bun augur a fost cea a liberalismului (1860-1867), deschisă prin Diploma din Octombrie. Prin încetarea regimului militar și a discriminării maghiarilor ca urmare a Revoluției de la 1848, precum și prin revenirea la autonomia Transilvaniei și convocarea Dietei Transilvaniei la Sibiu, au fost adoptate legi prin care s-a
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
și europene. Datorită istoriei și geografiei țării, cultura estonă a fost influențată de tradițiile diferitelor popoare finice, baltice, slave și germanice învecinate, precum și de evoluțiile culturale din fostele puteri dominante Suedia și Rusia. Astăzi, societatea estonă încurajează libertatea personală și liberalismul, cu un angajament față de idealurile unui guvern limitat, descurajând centralizarea puterii și corupția. Etica protestantă a muncii rămâne un pilon cultural important, iar educația gratuită este o instituție pusă la mare preț. Ca și cultura mainstream din restul țărilor nordice
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
i se permite să-și vadă copilul, care e dus în apartamentele împărătesei. Se refugiază în cărți și citește "Analele" lui Tacitus, "Eseu asupra moravurilor și spiritului națiunilor" de Voltaire, "Spiritul legilor" de Montesquieu. Din aceste lecturi ia lecții de liberalism, visează un regim de bunătate, dreptate, inteligență. Pe 9 decembrie 1758 naște cel de-al doilea copil, o fată, căreia îi dă numele de Anna; copilul este al contelui polonez Stanislaw-August Poniatowski, care la 23 de ani a citit mult
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
observat că ruralul contemporan împrumută unele atribute ale "solidarității organice", cele mai riguroase găsindu-se, în prezent, nu în mediul rural, ci în marile metropole. Vechea ierarhie rurală întemeiată pe credințe religioase și obiceiuri ancestrale esre erodată de valul de liberalism adus de cultura și mass-media contemporană. În schimb, tăranul satului contemporan se bucură de o libertate individuală și economică mai mare deoarece este afectat mai putin de pneuria de alimente și creșterea aberantă a prețurilor bunurilor de consum. În demersul
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Prin neoliberalism este desemnat un concept filosofico-social și politico-economic care se bazează, printre altele, pe liberalismul clasic și pe teoria neoclasică și care urmărește minimizarea influențelor statului asupra evenimentelor economice. Spre deosebire de "laisse-faire"-ul liberalismului clasic se consideră necesară intervenția regulatorie a statului pentru garantarea piețelor funcționale. Ideea de a reformula ideile liberalismului s-a pus în
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]
-
Prin neoliberalism este desemnat un concept filosofico-social și politico-economic care se bazează, printre altele, pe liberalismul clasic și pe teoria neoclasică și care urmărește minimizarea influențelor statului asupra evenimentelor economice. Spre deosebire de "laisse-faire"-ul liberalismului clasic se consideră necesară intervenția regulatorie a statului pentru garantarea piețelor funcționale. Ideea de a reformula ideile liberalismului s-a pus în practică în diferite școli din Germania și Austria: pe de o parte în Ordoliberalismul școlii freiburgheze (economia de
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]
-
bazează, printre altele, pe liberalismul clasic și pe teoria neoclasică și care urmărește minimizarea influențelor statului asupra evenimentelor economice. Spre deosebire de "laisse-faire"-ul liberalismului clasic se consideră necesară intervenția regulatorie a statului pentru garantarea piețelor funcționale. Ideea de a reformula ideile liberalismului s-a pus în practică în diferite școli din Germania și Austria: pe de o parte în Ordoliberalismul școlii freiburgheze (economia de piață socială); pe de altă parte în școala austriacă care este apreciată ca și clasic-liberală; și nu în
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]
-
fiscale." Și în cazul apariției monopolurilor, monetarismul, spre deosebire de ordoliberalism se bazează pe piața liberă și consideră că pe termen lung mecanismele auto-regulatorii ale pieței pot conduce la un echilibru al pieței. Libert arianismul este sinonim cu sensul clasic al termenului liberalism. Scopul neoliberalismului este de a asigura funcționarea ordinii specifice economiei de piață, de a înfățișa eficient economia. Un stat prosper nu poate fi finanțat, pe termen lung, după părerea multor liberali, deloc, greu sau doar la un nivel scăzut.
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]
-
eliminarea finanțării asigurărilor sociale prin impozite. Unii susțin că orice formă de impozitare este prin definitie o preluare coercitiva a bunurilor altora prin urmare constituie o agresiune și nu ar trebui normativ să existe. Filozofic, libertarianismul își are originea în liberalismul clasic al secolului al XIX-lea. Ideile libertariene au fost revigorate de către gânditori libertarieni în cea de-a doua jumătate a secolului XX, precum Ludwig von Mises, Friedrich Hayek, Ayn Rând, Milton Friedman, Murray Rothbard, Robert Nozick și David Friedman
Libertarianism () [Corola-website/Science/300161_a_301490]
-
o doctrină politică ce a evoluat în mod preponderent după cel de-al Doilea Război Mondial. Apărută ca o reacție la atacurile împotriva bisericii și a catolicismului, creștin-democrația reprezintă expresia politică a creștinismului catolic. Creștin-democrația a reprezentat o mediere între liberalism (individualism) și socialism (colectivism), aducând în politică și elemente noi precum morala creștină și subsidiaritatea. Considerată în multe țări europene drept o formă de neoconservatorism, creștin-democrația se intersectează cu conservatorismul în puncte fundamentale ale ideologiei, precum respectul față de valorile tradiționale
Creștin democrație () [Corola-website/Science/300174_a_301503]
-
spre deosebire de revoluționari), dezvoltarea societății, un accent pe lege și ordine, precum și o respingere a comunismului. În contrast cu conservatorismul, manifestă deschidere spre nou, spre schimbare (de exemplu, în structura societății), și nu neapărat de susținere a status quo-ului social. În comun cu liberalismul, pun accent pe drepturile omului și inițiativa individuală. Spre deosebire de liberalism, manifestă respingere a secularismului și pun accent pe faptul că individul este parte dintr-o comunitate și are îndatoriri față de ea. În comun cu socialismul, pun accent pe comunitate, solidaritate
Creștin democrație () [Corola-website/Science/300174_a_301503]
-
precum și o respingere a comunismului. În contrast cu conservatorismul, manifestă deschidere spre nou, spre schimbare (de exemplu, în structura societății), și nu neapărat de susținere a status quo-ului social. În comun cu liberalismul, pun accent pe drepturile omului și inițiativa individuală. Spre deosebire de liberalism, manifestă respingere a secularismului și pun accent pe faptul că individul este parte dintr-o comunitate și are îndatoriri față de ea. În comun cu socialismul, pun accent pe comunitate, solidaritate socială, sprijin pentru un stat al bunăstării, și sprijinul pentru
Creștin democrație () [Corola-website/Science/300174_a_301503]
-
(n. 25 martie 1860, Störmthal, Prusia - d. 24 august 1919, Travemünde, Germania) a fost un politician, publicist și teoretician al liberalismului în Germania. În 1893 a transformat publicația "Die Hilfe" (Asistența) într-un forum de dezbateri a ideilor promovate de el. În 1896 a înființat Uniunea Social Națională, organizație ce făcea apel la forța națională printr-un program democratic de reforme
Friedrich Naumann () [Corola-website/Science/300185_a_301514]
-
retras din politică după lovitura de stat a lui Louis Bonaparte. Vechiul regim și revoluția a fost publicată, însoțită de laude, în 1856, cu trei ani înainte de moartea sa, survenită la vîrsta de 54 de ani.Versiunea lui Tocqueville despre liberalismul politic a influențat profund opoziția în timpul imperiului.Această influență a slăbit odată cu crearea celei de-a Treia Republici, întrucît lucrările lui Tocquilaeville au eludat canaoanele disciplinare și crezurile politice ale pozitivismului și etaismului specifice acelui regim.Opera sa s-a
Alexis de Tocqueville () [Corola-website/Science/300181_a_301510]
-
mic, Nicolae I (1825-1855), care a trebuit să facă față unei revolte chiar la începutul domniei sale. Cauzele acestei revolte se datorau războaielor napoleoniene, când un mare număr de ofițeri învățați au traversat toată Europa în timpul campaniilor militare. Fiind infleunțați de liberalismul european, acești ofițeri au încercat la reîntoarcerea în țară să provoace schimbări în sistemul autocratic rusesc. Rezultatul a fost insurecția din decembrie 1825, o mișcare a unui mic număr de nobili liberali și ofițeri de armată care au încercat să
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
intervenția în factorul de producție, implicarea acestuia în problema proprietății (inclusiv în proprietatea privată), susținerea redistribuirii veniturilor și a unor principii diferite de cele ale economiei de piață, folosite în asigurarea unor bunuri și a unor servicii. Ideea generală a liberalismului din care decurge întreaga sa argumentare împotriva implicării statului în binele concret este libertatea individuală. Liberalismul susține că fiecare individ este capabil să-și urmărească propriul scop în viață și să acționeze în funcție de resursele de care dispune pentru a-și
Stat () [Corola-website/Science/298597_a_299926]
-
veniturilor și a unor principii diferite de cele ale economiei de piață, folosite în asigurarea unor bunuri și a unor servicii. Ideea generală a liberalismului din care decurge întreaga sa argumentare împotriva implicării statului în binele concret este libertatea individuală. Liberalismul susține că fiecare individ este capabil să-și urmărească propriul scop în viață și să acționeze în funcție de resursele de care dispune pentru a-și îndeplini dorințele. Statul nu trebuie să-și propună asigurarea fericirii tuturor cetățenilor și, de altfel, nici
Stat () [Corola-website/Science/298597_a_299926]
-
în acest climat individul trebuie să aibă posibilitatea să-și ducă la îndeplinire propriile dorințe și proiecții asupra viitorului său, în funcție de capacitățile și resursele deținute. Cadrul formal amintit are o reprezentare în planul economic prin economia de piață. Conform viziunii liberalismului acest gen de economie este singurul capabil să ofere libertatea individului, necesară urmării interesului personal. În această ecuație, statul trebuie să se implice doar pentru a asigura anumite "reguli ale jocului," care să fie identice pentru toți cei care formează
Stat () [Corola-website/Science/298597_a_299926]
-
singurul capabil să ofere libertatea individului, necesară urmării interesului personal. În această ecuație, statul trebuie să se implice doar pentru a asigura anumite "reguli ale jocului," care să fie identice pentru toți cei care formează societatea. Din acest motiv pentru liberalism statul este un arbitru care veghează la respectarea regulilor jocului, iar dacă aceste reguli nu sunt respectate să apeleze la constrângeri pentru a impune respectarea legilor. În viziunea liberală aceste premise au ca rezultat pentru individ libertatea, utilă în urmărirea
Stat () [Corola-website/Science/298597_a_299926]
-
copii: Alvaro Vargas Llosa, scriitor, Gonzalo, și Morgana, fotografă. Vargas Llosa a devenit membru al "Academiei Regale Spaniole" în 1996. În anii 80, Vargas Llosa a devenit un foarte activ politician și a devenit cunoscut pentru luările de poziție în favoarea liberalismului de piață și a admirației pentru Margaret Thatcher, supranumită "Doamna de Fier". În anul 1988 înființează formațiunea politică "Movimiento Liberdad" care intră în componența Frontului Democratic. Din partea acestui front, a candidat la președinția țării în alegerile prezidențiale din Peru în
Mario Vargas Llosa () [Corola-website/Science/298707_a_300036]