243,069 matches
-
însărcinată să scrie o istorie a literaturii române, lucrul a început sub coordonarea lui G. Călinescu, au și apărut, într-un ritm extrem de lent, primele trei volume, dar sinteza academică nu a putut să se apropie de prezent dincoace de limita lui 1900. Avem, totuși, o mostră de cum ar fi trebuit să arate o istorie completă a literaturii române în versiunea oficială a anilor '50. Ea nu a apărut niciodată într-un volum separat, ci numai într-o revistă, o culegere
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
fascizare a țării" în Gorila și Amândoi. Camil Petrescu este valorizat fără rezerve pentru creația epică și dramatică în care înfățișează "drama intelectualului în societatea burgheză" și elogiat pentru "operele create de pe poziția ideologiei clasei muncitoare" după 23 august 1944, limită sacrosantă. Cezar Petrescu lărgește aria romanului românesc, surprinzând "diferite aspecte ale putreziciunii societății burgheze" (p. 114). Cei patru maeștri privilegiați beneficiază de paragrafe separate și e evident că singurul tratat cu reproșuri grave e Liviu Rebreanu, căruia i se aduc
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
medaliilor, fotografiilor dragi? Multe: amintirea colaboratorilor și a sutelor de elevi pe care i-a pregătit în postura de dascăl, a spectatorilor care l-au aplaudat în postură de dirijor sau de pianist la concerte. Și mai ales iubirea fără limite a unei femei credincioase, soția sa Ecaterina “Mimi” Popovici, care îi pune zilnic o floare la mormânt și care mărturisea că de ziua ei Titel o vizitează în vis și-i cântă o melodie... Bănuim că “Iubirea noastră nu are
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
Dorin MANEA Radu Lupașcu: Mitologii subiective - Interviuri rock La Editura Blumenthal a apărut prima carte de interviuri rock cu muzicieni români, în cea mai mare parte. Sub egida revistei virtuale Arta Sunetelor, această lucrare este destinată unui target fără limită de vârstă, variat din punct de vedere profesional, cultural sau educațional, deși la prima vedere ar putea părea dedicată muzicienilor, colecționarilor sau producătorilor de la marile case de discuri. Desprindem din prefața autorului, neobositul publicist Radu Lupașcu. Această sumă de interviuri
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
extrem de complex, de inspirat structurat, de variat și de dinamic. Un avantaj pentru toți. Tinerii au fost puși în valoare la maximum, iar noi ne-am bucurat de ochiul cu care profesorul lor le-a studiat valențele, le-a forțat limitele, i-a obligat să se descopere și să se autoanalizeze. Să privească în urmă și să observe saltul pe care l-au făcut. Sau nu. S-au jucat, așadar, "Biloxi blues" de Neil Simon, "Amor venețian" - commedia dell'arte - "Pianul-Hedda
Șaptesprezece pentru teatru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8317_a_9642]
-
la un candidat la primărie, și altfel după ce l-am ajutat să se instaleze în fotoliul cel moale. Trecerea de la idealizare la disprețul agresiv se produce uneori în doar câteva secunde. Dacă nu mă credeți, puneți în contrast adularea fără limite a fotbalistului Mutu pe când naționala României lupta pentru calificare, și ura nemărginită care-l însoțește de când echipa a fost eliminată. În fața acestor realități incontestabile ale societății românești, majoritatea alegătorilor s-au lăsat copleșiți de sentimentul că voința, aspirațiile și convingerile
Și totuși, de ce n-ați votat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8325_a_9650]
-
eveniment reușind să coaguleze un public al cărui număr a depășit toate așteptările - semn că omul modern e dispus, în fine, să descindă în sine, privindu-se în oglinda artei zilelor sale, cu scopul de a-și cunoaște mai ales limitele, pe care dorește să și le depășească. Dacă ar fi să personalizez fiecare dintre cele trei zile cât a durat festivalul, aș spune că prima zi a stat sub semnul spațio-temporalității - poate și datorită asocierii mediului electronic cu sunetele specifice
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Nono etc.), când apar noi “tipuri de muzici” (concretă, electronică sau electroacustică). În construcția Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi am optat pentru această ultimă perspectivă asupra conceptului respectiv, orientându-ne, în consecință, asupra muzicii realizate după 1950. Ați preferat, în limitele acestei perioade (1950 - 2014) lucrări aparținând unor anumite orientări (tehnice, de limbaj muzical sau estetice) cum ar fi aleatorism, spectralism, post modernism, minimalism etc., sau nu? D.B. Răspunsul este hotărât nu. Am făcut loc, în egală măsură, tuturor lucrărilor, mai
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
cel pe care-l așteptam, erau instrumente “pierdute” în mixaj, suflătorii sunau liniar, fără viață, parca erau făcuți pe clapă. Evident acest gen de mixaj nu era domeniul lui Adrian Despot. Ce bine ar fi dacă oamenii și-ar recunoaște limitele... Apoi, pentru ca dezamăgirea să continue, a urmat...lansarea. Plănuisem cu Virgil o lansare la Sala Palatului, cu toată orchestra pe scenă, cu invitați. Virgil mi-a spus apoi că ar trebui făcute niște reducții la orchestrații, pentru 5-6 suflători (în loc de
George Natsis despre proiectul ?Ieri ?i azi? by George NATSIS () [Corola-journal/Journalistic/83390_a_84715]
-
fi nevoită să ierte excepția pentru răzvrătirea sa. Ce altceva sunt „zbaterile” armonice lisztiene ori wagneriene dacă nu exemple clare de modelare, de educare a legilor funcționalității tonale. E, desigur, un tip de cunoaștere prin integrări succesive, în a căror limite exercițiul componistic nu este nicidecum greșit, dar care suportă, în zonele ce depășesc aceste limite, excepții de la regulă, iar atunci regula se transfigurează. Așa s-a întâmplat cu Gesualdo care a transfigurat sistemul modal într-un embrion de sistem tonal
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
wagneriene dacă nu exemple clare de modelare, de educare a legilor funcționalității tonale. E, desigur, un tip de cunoaștere prin integrări succesive, în a căror limite exercițiul componistic nu este nicidecum greșit, dar care suportă, în zonele ce depășesc aceste limite, excepții de la regulă, iar atunci regula se transfigurează. Așa s-a întâmplat cu Gesualdo care a transfigurat sistemul modal într-un embrion de sistem tonal, și tot așa s-a întâmplat cu Wagner care a împins sistemul tonal spre un
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
a unor texte de mare expresivitate literară, si anume, un poem de dragoste omenească (sec X î.Hr.) și, psalmii, rugăciuni de laudă a Fecioarei Maria (sec.XII d.Hr.), texte scrise sub inspirație divină. Situată într-o lume ce depășește limitele tonalului, cu sonorități aspre ce comentează și susțin linia melodica a solistei, construită pe intervale aventuros distanțe, întreruptă doar de scurte interludii, Sprachrohr - de Sancta Maria de Carmen Cârneci este o muzică complexă, dificilă, ce pune la grea încercare interpreții
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
Aula Palatului Cantacuzino, din după-amiaza zilei de 5 decembrie 2013, Tomasz Skweres a prezentat două titluri, respectiv Transformation și Verse. Aceste lucrări au trezit o atenție specială prin diversitatea și noutatea unor procedee explorate în spațiile posibilităților manevrării violoncelului dincolo de limitele care-i erau atribuite încă în urmă cu două-trei decenii. În planul efectului la ascultător, muzica lui Tomasz Skweres are desfășurarea care mi-a sugerat o reîntoarcere, dar la o altă luminiscență, la lumea partitelor din epoca în care lumea
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
interioară față de Înalta Poartă realist-socialistă. În ce mă privește, simpla acumulare culturală și viața mea de toate zilele mă împinseseră să adopt, fără sfidare, o atitudine de indiferență față de regim și de "îndrumările" lui estetice. Mama veghea la păstrarea unei limite în tendința mea lăuntrică, juvenil "anarhizantă", față cu puterea, și-mi repeta un îndemn-rugăciune: Pune, Doamne, strajă gurii mele!" Generația Șaizeci (și nu numai ea) a trăit, până prin 1965/1966, sub semnul unui alexandrinism impus. În poezia helenă alexandrină, subtilitatea
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
bănuiește. Global, chiar dacă elimin din Vântul cutreieră apele unele cuvinte-cheie precum: comunism, Partid, Comună, revoluție - care, în pagini de reviste și volume, urâțeau și mai tare tristele originale, fondul rigid al canonului ideologic rămâne de neșters... Mai supărător (dar în limitele normalității) îmi pare faptul că mi se întâmpla să nu pot profita nici de cei 10% de poezie tolerată, nesupusă direct tributului. În "O vârstă s-a deschis" și în "Homer", nu presiunea ideologică poartă vina nereușitei, ci lipsa inspirației
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
simulacru de consultare populară, se mima un fel de egalitate de șanse pentru cetățeni. Dacă respectai regula jocului și dacă te interesa murdăria politică, n-aveai nici o problemă să te înscrii în cursă. Anul 2008 decupează în întreaga ei monstruozitate limita sistemului. Astăzi, dacă nu ești plin de bani sau dacă nu ai mandatul expres al cutărui baron local sau oligarh, n-ai nici o șansă să faci față cheltuielilor enorme presupuse de campania electorală. Exemplul lui Sorin Oprescu e întru totul
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
aprofundat de Brook, la noi, de Purcărete, de Dabija, de Măniuțiu - a filosofiei existențiale de prim rang. Aceea în care relațiile sînt între om și vînt, om și foc, om și apă, om și om, om și presiunea istovitoare a limitelor. Despre om și limite mi se pare că vorbește fiecare spectacol al lui Nekrosius. Cu un soi de limbaj primar, dezvoltat scenic cu elemente simple, la îndemînă oricărui joc de copii. Așa mi se pare că începe "Macbeth". Dintr-o
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
noi, de Purcărete, de Dabija, de Măniuțiu - a filosofiei existențiale de prim rang. Aceea în care relațiile sînt între om și vînt, om și foc, om și apă, om și om, om și presiunea istovitoare a limitelor. Despre om și limite mi se pare că vorbește fiecare spectacol al lui Nekrosius. Cu un soi de limbaj primar, dezvoltat scenic cu elemente simple, la îndemînă oricărui joc de copii. Așa mi se pare că începe "Macbeth". Dintr-o glumă. Din încercarea de
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
aici, totul se simte. Cu retina, cu viscerele, cu auzul, cu mirosul. Se face cald sau frig, marea ți se vîră în nări și în suflet. Ca și ochii speriați ai Desdemonei. Ca și ochii lui Othello, hăituit de propriile limite, de propria masculinitate. Maurul-lup de mare clătinat și destabilizat de tenebrele geloziei. Statura lui impozantă nu mai privește departe, întinderea mării, ci aproape. Prea aproape. Acolo este deșertăciunea. Pierzania. Derizoriul nimicniciei. Moartea. Personajele se agită de colo dincolo. Ca pe
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
cu sfori nenumărate, toate micile obiecte de lemn. Obiectele morții sînt alaiul lui. Moartea care îl manevrează. Crima. Deznădejdea. El este căpitanul și, în același timp, maestrul de ceremonii. Chiar dacă sforile le trage, la figurat, altcineva. La buza hăului, la limita căderii în mare, pe marginea scenei, cu fața în jos, prăbușit în moarte, zace Othello în coșciugul lui. Iago îi ține lumînarea. Cassio îi dă onorul. Toba mare își bate jelania. Trilogia Shakespeare a lui Nekrosius este un ciclu tulburător
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
parole... Realitatea este că cuvintele nu spun nimic, dacă mă pot exprima astfel... Nu există cuvinte pentru experiențele cele mai profunde, cu cît încerc mai mult să mă explic pe mine, cu atît mai puțin mă înțeleg". Ceea ce este o limită a cuvintelor ca miraj intrinsec al existențialului... Din păcate, Marin Mincu e departe de a fi precis în aventura d-sale textualistă. Frazele d-sale se fac și se desfac într-o frenezie asociativ-disociativă fără a duce la o clarificare
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
a trebuit să se angreneze în combaterea argumentată a unor propuneri halucinante, precum construirea unei autostrăzi supraterane, care să traverseze Bucureștiul de la sud la nord (S. Oprescu), sau mutarea Gării de Nord la Chitila (G. Gușă), ce ar fi aruncat în aer limita și așa fragilă a mediului urban. Când trebuie să te bați cu aberații înveșmântate în formule aparent raționale, pierzi din vedere componenta propagandistică de neevitat în orice competiție electorală. Cea de-a doua direcție a acțiunii electorale a reprezentanților "sistemului
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
fericit, și a fost împiedicat numai de impresia profundă ce i-a produs-o moartea lui Byron la Missolonghi. De aici, consecințe cu tâlc. Ca fiu al Elenei și al lui Faust, în Euphorion s-au contopit spiritul grecesc, apolinic (limitele, ordinea elină) și fausticul modern al europeanului, adică dinamismul, avântul nesăbuit. Preponderând acesta din urmă, Euphorion e mânat spre dezastru./ În introducerea mea, eu voi propune ca țintă a noastră pe acel Euphorion inițial al lui Goethe, în care s-
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
antijuridic. Perspectiva sarcastică, soresciană ca limbaj, calamburgistică, este reflectată prin protagonistul însuși. Extrag aici din (con)text: avocatul apărării (tot acuzator și el) susține că inculpatul ("element dușmănos") nu poate fi achitat. Replica acuzatului vine cu o detașare ironic-echivocă la limita verosimilității: "- Decât dacă mă împușcă pe loc, zise Tudor..." Iar dacă Tribunalul Militar, care judecă acum mai ales civili, îl va condamna la "muncă silnică pe viață", se va întâmpla "pe motiv de umanitate". Avocatul apărător, în postura de acuzator
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
se văzuse, totul desfășurându-se cu ușile închise." (506) Cum vedem, e mult, e foarte mult text redat romanului. Dar nu e totul. Și mă tem că totul nu va reveni niciodată. "Romantismul" revoluționar extremist lucrează, în cazul cenzurii, cu limite proprii. Toate - improprii ordinii, nu doar artistice, dar și umane. Aproape ca și timpul, cenzura totalitară, în bună măsură, este ireversibilă. Faptul e sigur când autorul a plecat "să moară puțin".
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]