3,404 matches
-
este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
fiecare cu fiecare, tur-retur, iar primele patru echipe se califică în PlayOff. Câștigătoarea PlayOff-ului va juca un meci de baraj într-o singură manșă, pe teren neutru, cu câștigătoarea ligii a IV-a dintr-un alt județ, de obicei limitrof. Barajul se va desfășura în 19 iunie 2013. Câștigătoarea barajului promovează în liga a III-a. Sezonul 2011-2012 a fost câștigat de echipa Vulturii Vultureni, care a rămas în Liga a IV-a după ce a pierdut cu scorul de 0-2
Liga a IV-a Cluj () [Corola-website/Science/315472_a_316801]
-
nivelul suprafeței topografice, putând fi ridicat sau coborât în mod natural sau prin diferite lucrări efectuate de om. De exemplu creșterea nivelului apelor dintr-un râu canal sau lac de acumulare va modifica pozitiv și nivelul apelor freatice din zona limitrofă. Din contră, în zonele de câmpie cu nivelul apelor freatice foarte aproape de suprafața topografică, prin tăierea canalelor de drenaj nivelurile apelor freatice pot fi coborâte Aceste orizonturi constituie resurse de ape subterane care se pot folosi pentru alimentarea cu apă
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
19.000 de piese cuprinse în șase colecții. Expoziția permanentă - amenajată în 3 săli - reprezintă prin documentare și materiale arheologice, evoluția societății umane din paleolitic până în secolul al XVIII-lea. Obiectele expuse au fost descoperite la Gherla precum și în zonele limitrofe. Dat fiind faptul ca Gherla este un oraș construit de către armeni, în cadrul muzeului este amenajată o sală armenească unde pot fi văzute piese provenite din mediul religios aparținând cultului armeano - catolic. În anul 2007 a fost amenajat în curtea muzeului
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
puțin 25000 de oaste regulată după tactica evropienească, pentru paza sa, cea dinăuntru și din afară, și o flotilă măcar de 25 de vase într-armate, iarăși evropienească, pentru siguranța negoțului său de pe Dunăre”. Deși Poarta Otomană și celelalte imperii limitrofe au descurajat asemenea inițiative, atât în Muntenia cât și în Moldova s-au constituit corpuri de oaste, în speranța unor reglementări ulterioare. Astfel, în Oltenia, s-a constituit în iunie 1829 un corp de 3000 de ostași, în special panduri
Regimentul 2 Linie Infanterie () [Corola-website/Science/324438_a_325767]
-
ordinelor "Gadiformes" și "Perciformes". Fosile caracteristice pentru dealul Pietricica, precum mezo-batypelagicele "Sternoptychidae", "Gonostomatidae" și "Myctophidae", nu au fost încă găsite în ansamblul localizat la Agârcia și nici predatorul pelagic "Palimphyes", care abundă la nivelul dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
la ieșirea din Curtea-de-Argeș. Adâncimea relativă a fragmentării reliefului sau energia de relief rezultă din diferența de altitudine dintre fundul văilor și cumpenele lor de ape, respectiv din diferența de nivel dintre profilul longitudinal al văilor și cel al interfluviilor limitrofe. Situația pentru această zonă subcarpatică este următoarea: energie mare de relief 400-500m pentru culmile cele mai înalte ca Mățăul, Chicera, Tămaș, Muncelele Râușorului, Groapa Oii și energie mică de relief pentru partea de sud a regiunii, sub 50m față de baza
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
oblete, scobar, clean, știucă, caras, ghiborț, biban, plătică, roșioară), iar flora este una specifică zonelor umede. În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
de pești și scoici caracteristice zonelor cu un climat subtropical atribuie perioadei Oligocenului - depozitate în roci sedimentare constituite din gresii și marne. Fosile identificate aici pot fi vizionate la la Muzeul de Știinte Naturale din Piatra Neamț. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
genoveze, Hadji Ghirai a înfrânt forțele adversarului său, hanul din Saray, Said Ahmed I, și cu ajutorul marelui cneaz Cazimir Jagiello, cu care s-a aliat oficial în anul 1445, până în august 1449 a ajuns să domine toată Crimeea și regiunea limitrofă. Hadji Ghirai, la rândul său, a intervenit la luptele pentru putere din Polonia și Lituania. El l-a ajutat pe Cazimir al IV-lea, devenit rege al Poloniei în anul 1447, în luptele împotriva pretendentului la coroană Michail Boleslaw, fiul
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
-uri) sau stânci reziduale ("nunatak"-uri). Fiordurile par ca niște golfuri lungi și ramificate, ce pătrund în interiorul uscatului pe zeci de km; au rezultat prin inundarea de către mare a unor văi glaciare adânci, după topirea calotei glaciare ce acoperea zona limitrofă. Rocile mutonate ("roches moutonnées") sunt stânci șlefuite, ovale sau circulare modelate de ghețarii prin morenele de fund, fixate în masa de gheață. Formele de acumulare sunt mult mai extinse și mai variate decât cele de exarație. Ca poziție acestea se
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
unul din cele trei sectoare planimetrice din municipiul Bălți. De regulă, termenul este utilizat de populație pentru a desemna doar partea veche a sectorului, denumită cartierul Pământeni. Sectorul include două formațiuni locuibile - Pământeni-I și Pământeni-II (Dacia) și una industrială - limitrofă str. Victoria. teritoriul sectorului este delimitat din partea de sud - de către calea ferată, din partea de est - de către râul Răut, din partea nord-vest - de frontira administrativă a orașului. Pe teritoriul Pământenilor arheologii au descoperit o vatră din epoca bronzului. Materialele colectate aici arată
Pământeni () [Corola-website/Science/323115_a_324444]
-
traiul în alte orașe. În perioada postbelică cartierul și-a mărit suprafața și numărul de locuitori până în 1969 când în Bălți, ca oraș de subordonare republicană, s-a interzis construcția caselor particulare. În 1988 interdicția este anulată și pe terenurile limitrofe din sud-vestul cartierului se construiesc case cu 1-2 nivele. După 1989 suprafața cartierului Bălții Noi a crescut de 2 ori. Populația cartierului constituie aproximativ 2,8 mii de locuitori. Fondul locativ este reprezentat de case particulare de 1-2 nivele, întreprinderile
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
la fiecare doi ani, alegea pe cei doi dogi care reprezentau Republica. Instituția dogală a fost menținută, cu unele reforme, până la cucerirea de către Napoleon Bonaparte în 1797. La începutul secolului al XI-lea era compusă din orașul Genova și zonele limitrofe, iar în 1015, datorită dezvoltării comerțului, întreaga Ligurie făcea parte din această republică. După prima cruciadă, în 1098, Republica Genova a câștigat așezări în Siria. Majoritatea dintre ele au fost pierdute în timpul campaniilor lui Saladin. În 1261 orașul Izmir a
Republica Genova () [Corola-website/Science/323326_a_324655]