5,376 matches
-
mai 1482, Ștefan cel Mare întărea mânăstirii satele Buzați și Fântârele, pe Pobrata și Dvorenești. De data aceasta este vorba de un nou sat dat mânăstirii, Fântănele, pe Pobrata, altul decât Fântânele pe Siret. La 1 noiembrie 1487, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani. La 17 martie 1500, Ștefan întărește mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârla ce cade în Nistru și cu prisaca ce este acolo. Domnul mai dăruie pentru mântuirea sufletului său, al doamnei Maria și al copiilor săi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pobrata și Dvorenești. De data aceasta este vorba de un nou sat dat mânăstirii, Fântănele, pe Pobrata, altul decât Fântânele pe Siret. La 1 noiembrie 1487, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani. La 17 martie 1500, Ștefan întărește mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârla ce cade în Nistru și cu prisaca ce este acolo. Domnul mai dăruie pentru mântuirea sufletului său, al doamnei Maria și al copiilor săi balta Strâmba și iezerul Dubrovca, cu gârla lui Chișcă. La 30 septembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gârla ce cade în Nistru și cu prisaca ce este acolo. Domnul mai dăruie pentru mântuirea sufletului său, al doamnei Maria și al copiilor săi balta Strâmba și iezerul Dubrovca, cu gârla lui Chișcă. La 30 septembrie 1503, domnul dăruie mânăstirii “un sat din satele noastre proprii, anume Băicenii, pe Siret și morile de pe Siret, mai sus de Ordzești și mai jos de Voruntariu.” Domnul cumpără satul Mogoșești de la Danciul, fiul lui Buceațchi și de la Isaico, fiul lui Iurie, și îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat din satele noastre proprii, anume Băicenii, pe Siret și morile de pe Siret, mai sus de Ordzești și mai jos de Voruntariu.” Domnul cumpără satul Mogoșești de la Danciul, fiul lui Buceațchi și de la Isaico, fiul lui Iurie, și îl dăruie mânăstirii împreună cu o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin și șase pietre de ceară “din pietrele noastre care ni se cuvin din târgul nostru Neamț”. Pentru această danie, călugării “vor avea să ne cânte nouă și doamnei noastre Maria liturghie la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avea să ne cânte nouă și doamnei noastre Maria liturghie la toate sfintele duminici, cât vom fi în viață, iar după viața noastră să ne cânte în fiecare miercuri seara parastas, iar joia liturghie până în veac, cât va sta această mânăstire”. Mânăstirea Neamț a primit trei privilegii de la Alexandru cel Bun, iar de la urmașii acestuia și până la domnia lui Ștefan cel Mare a primit douăzeci de privilegii. Ștefan cel Mare i-a dat nouă privilegii, cinci până în 1470 și patru până în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să ne cânte nouă și doamnei noastre Maria liturghie la toate sfintele duminici, cât vom fi în viață, iar după viața noastră să ne cânte în fiecare miercuri seara parastas, iar joia liturghie până în veac, cât va sta această mânăstire”. Mânăstirea Neamț a primit trei privilegii de la Alexandru cel Bun, iar de la urmașii acestuia și până la domnia lui Ștefan cel Mare a primit douăzeci de privilegii. Ștefan cel Mare i-a dat nouă privilegii, cinci până în 1470 și patru până în 1503
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun, iar de la urmașii acestuia și până la domnia lui Ștefan cel Mare a primit douăzeci de privilegii. Ștefan cel Mare i-a dat nouă privilegii, cinci până în 1470 și patru până în 1503. Din domeniul domnesc, Ștefan a dăruit mânăstirii Neamț în 1500 “de la noi”, balta Strâmba, iezerul Dubrovca și balta Chișcă. În 1503, domnul dăruia satul Băiceni “din satele noastre proprii”. Dăruia șase pietre de ceară din pietrele ce se cuveneau domniei în Târgul Neamț. Cumpăra un sat, Mogoșești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la noi”, balta Strâmba, iezerul Dubrovca și balta Chișcă. În 1503, domnul dăruia satul Băiceni “din satele noastre proprii”. Dăruia șase pietre de ceară din pietrele ce se cuveneau domniei în Târgul Neamț. Cumpăra un sat, Mogoșești și îl dăruia mânăstirii. Mânăstirea Bistrița - cunoscută sub numele de mânăstirea de la Piatra lui Crăciun, cu hramul Adormirea Preacuratei de Dumnezeu Născătoare, este ctitoria lui Alexandru cel Bun. La 7 ianuarie 1407, era zidită și pusă de mitropolitul Iosif sub ascultarea egumenului chir Domentian
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noi”, balta Strâmba, iezerul Dubrovca și balta Chișcă. În 1503, domnul dăruia satul Băiceni “din satele noastre proprii”. Dăruia șase pietre de ceară din pietrele ce se cuveneau domniei în Târgul Neamț. Cumpăra un sat, Mogoșești și îl dăruia mânăstirii. Mânăstirea Bistrița - cunoscută sub numele de mânăstirea de la Piatra lui Crăciun, cu hramul Adormirea Preacuratei de Dumnezeu Născătoare, este ctitoria lui Alexandru cel Bun. La 7 ianuarie 1407, era zidită și pusă de mitropolitul Iosif sub ascultarea egumenului chir Domentian, împreună cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
balta Chișcă. În 1503, domnul dăruia satul Băiceni “din satele noastre proprii”. Dăruia șase pietre de ceară din pietrele ce se cuveneau domniei în Târgul Neamț. Cumpăra un sat, Mogoșești și îl dăruia mânăstirii. Mânăstirea Bistrița - cunoscută sub numele de mânăstirea de la Piatra lui Crăciun, cu hramul Adormirea Preacuratei de Dumnezeu Născătoare, este ctitoria lui Alexandru cel Bun. La 7 ianuarie 1407, era zidită și pusă de mitropolitul Iosif sub ascultarea egumenului chir Domentian, împreună cu mânăstirea de la Neamț. La 6 ianuarie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bistrița - cunoscută sub numele de mânăstirea de la Piatra lui Crăciun, cu hramul Adormirea Preacuratei de Dumnezeu Născătoare, este ctitoria lui Alexandru cel Bun. La 7 ianuarie 1407, era zidită și pusă de mitropolitul Iosif sub ascultarea egumenului chir Domentian, împreună cu mânăstirea de la Neamț. La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hramul Adormirea Preacuratei de Dumnezeu Născătoare, este ctitoria lui Alexandru cel Bun. La 7 ianuarie 1407, era zidită și pusă de mitropolitul Iosif sub ascultarea egumenului chir Domentian, împreună cu mânăstirea de la Neamț. La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar egumenului un postav și jumătate de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar egumenului un postav și jumătate de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la mare și cu straja. Cu această ocazie, Oană vornicul dă mânăstirii satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar egumenului un postav și jumătate de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la mare și cu straja. Cu această ocazie, Oană vornicul dă mânăstirii satul unde au fost vătămani Maxim și Voinea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar egumenului un postav și jumătate de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la mare și cu straja. Cu această ocazie, Oană vornicul dă mânăstirii satul unde au fost vătămani Maxim și Voinea. Ion Jumătate dăruie mânăstirii satul său de pe Cracău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la mare și cu straja. Cu această ocazie, Oană vornicul dă mânăstirii satul unde au fost vătămani Maxim și Voinea. Ion Jumătate dăruie mânăstirii satul său de pe Cracău și satul Caucelești. Boierul Negru dăruise satul unde este curtea lui, anume Gâdinți și satele pe Racova, care apar într-un document din 15
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la mare și cu straja. Cu această ocazie, Oană vornicul dă mânăstirii satul unde au fost vătămani Maxim și Voinea. Ion Jumătate dăruie mânăstirii satul său de pe Cracău și satul Caucelești. Boierul Negru dăruise satul unde este curtea lui, anume Gâdinți și satele pe Racova, care apar într-un document din 15 octombrie 1491. Domnul cumpără aceste sate: Crăstoaie, pe Racova, unde a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alt sat, anume Bălcarii, pe Racova, unde a fost Oană, fratele lui Pătru, și Curtești, pe Racova, unde a fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost Oană, fratele lui Pătru, și Curtești, pe Racova, unde a fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae, împreună cu satul, moara și seliștea de pe Nechid. La 31 iulie, domnul mai dăruia două prisăci, una
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae, împreună cu satul, moara și seliștea de pe Nechid. La 31 iulie, domnul mai dăruia două prisăci, una pe Lopatna, alta pe Itchil, scutite de desetină și mai dăruia și casa lui Crăciun din Piatra. La 13 septembrie 1439, Ilieș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
împreună cu satul, moara și seliștea de pe Nechid. La 31 iulie, domnul mai dăruia două prisăci, una pe Lopatna, alta pe Itchil, scutite de desetină și mai dăruia și casa lui Crăciun din Piatra. La 13 septembrie 1439, Ilieș voievod întărește mânăstirii vama de la Bacău, pe care o dăruise Alexandru cel Bun, cu obligația ca toți să plătească vama și orășenii, și negustorii, pentru orice marfă. La 4 octombrie 1440, mânăstirii îi era întărit satul Lucăcești, pe Tazlăul Sărat, dăruit de Oană
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Crăciun din Piatra. La 13 septembrie 1439, Ilieș voievod întărește mânăstirii vama de la Bacău, pe care o dăruise Alexandru cel Bun, cu obligația ca toți să plătească vama și orășenii, și negustorii, pentru orice marfă. La 4 octombrie 1440, mânăstirii îi era întărit satul Lucăcești, pe Tazlăul Sărat, dăruit de Oană Porcul și i se mai dăruia un loc pustiu, la fântâna lui Spravin, pe Sușița ca să întemeieze un sat “cu hotarul lui vechi”. La 24 februarie 1452, domnul întărea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgul de la Bacău și de la Tazlău “și pietrele de ceară din târgul Bacău și morile din sus de Bacău, pe care le-au întemeiat cu banii lor și moara la Câmp care din veac ascultă de această vamă a acestei mânăstiri”. Să nu fie scutit de vamă la pietrele de ceară “nici cel mare, nici cel mic, nici din țara noastră, nici din țară străină, nici cu o carte a noastră, chiar dacă ar fi scutire cu pecetea cea mare”. Nici un boier
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici din țară străină, nici cu o carte a noastră, chiar dacă ar fi scutire cu pecetea cea mare”. Nici un boier nu avea voie să pună vamă în dreptul acestor vămi. Nici un boier sau dregător domnesc să nu se amestece în venitul mânăstirii “fie chiar pentru preț de un groș”. La 7 aprilie 1458, domnul reînoia privilegiul pentru Botna cu toate iezerele, iezercanele, și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei, în sus și în jos, pe Nistru și prisăcile din acel hotar și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]