5,997 matches
-
M., alt octogenar arhipederast și corupător de minori Încă de pe când sta În jilț, cu roba de purpură garnisită cu her mină, și de care trebuie să-ți păzești astăzi țigările de pe masă, care dispar, nici nu știi cum, În mânecile acestui fost Împărțitor, din cei mai mari, ai Dreptății, neam, poate, după nume, cu un președinte la Casație de acum o jumătate de secol, judecat, cu mare scandal prin presa de atunci pentru faptul de a fi fost prins călătorind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mult plivită de buruienile care nu scutesc nici cea mai mândră grădină. Un școlar prost, ca Iosif din Biblie, fiul lui Iacov și al Rașelei, despre care spune cartea cea sfântă (Facerea, 39) că dregătoreasa Putifar Îl tră gea de mânecă, ispitindu l: „Hai, mă băiatule, nu fi prost și vin’ de te culcă colea lângă mine!“ - Însă el, spune mai departe car tea, nu voia... Fie că e vorbă de o fericită conjuncție astrală sau chiar de Însăși grația cerească
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
veterană din echipa de haute galanterie a Podului Mogoșoaiei de acum o jumătate de secol, o bătrânică puțintică și delicată, ciripind amabil și surâzătoare În franțuzeasca ei aleasă, tremurând de frig sub zdrențele ei căpătate, cu mâinile strâns Împreunate pe sub mâneci și călcând dureros și anevoie În pantofii totdea una scâlciați din piciorușele ei deformate de vechi reumatisme. Mă tot țineam mereu - dar ce m-o fi Împiedicat, decât poate o neînțeleasă timiditate? - s-o opresc o dată din treapădul ei mă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
secretar de redacție, organizează și conduce, printre altele, Conferințele Ideii Europene, asupra cărora vom reveni. Personalitatea lui se manifestă pe diverse planuri, are multiple inițiative. Nepoata sa Eugenia este convinsă că el a introdus moda că mă șilor bărbătești cu mânecă scurtă și guler răsfrânt (rabatu). Așa ceva se purta numai În Ardeal, iar Costică Beldie a adus moda În București. Călătorește prin țară, dar poposește mai ales la Stroești. Multe clipe de liniște și recreere a petrecut În satul acesta la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
complici, ăă? Măriți, bă, cercu, faceți, bă, cercetări ca lumea! Hai, marș la treabă! Drept care mai-marii raionului Serenite s-au înapoiat în orașul lor, cu coada-ntre picioare, adică fără glorie și cu dureri de cap. Fanache și-a suflecat mânecile, și-a pus mintea la contribuție și a început să completeze lotul de bandiți. Primul care a căzut a fost Gabi Papadopol: nu doar că le vânduse ălora pistolul, dar sigur era de-al lor. L-au arestat. Strâns cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ori, dar dac-o ții întruna cu asta înseamnă că tu crezi ce zice gura lumii.“ „Nu prea contează ce cred eu - îl domolește ipocrit Mitică, așa cum, de altfel, ar face orice partener de afaceri serios, care are asul în mânecă -, dar cum crezi tu că merg lucrurile la Athos? Ca la noi, în cartier, la Biserica Toți Sfinții? Ne spovedim, vericule, la repezeală și după aia ne taie taica părintele chitanță.“ După o clipă de gândire, Costică întreabă încet: „În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a dat seama, de cum au început să-i comenteze fragmentul de roman, că vorbeau despre cu totul altceva decât despre textul lui, că sorții îl desemnaseră în seara aceea drept provincialul care trebuia batjocorit. Totuși, analiza serioasă a bărbatului cu mâneca hainei prinsă de umăr, ca invalizii de război, cu un ac de siguranță, i-a făcut mai mult sânge rău decât miștoul cinicilor. Ceea ce-l supăra foarte tare era o întrebare ce permitea numai un singur răspuns, lipsit de echivoc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
moment de curaj. Opera, prin urmare, nu era o plăcere, ci o aventură. M-am îmbrăcat cu tot ce aveam mai bun, însă tot ce aveam pe atunci mai bun era și tot ce aveam mai prost: o cămașă cu mâneci scurte și perechea de pantaloni de doc cu care mergeam la cursuri, la cantină și la fotbal. Cel mai ieftin bilet la Operă costa cât cel mai scump la cinematograf și mă surghiunea în ultimele rânduri, sus, la balconul doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
falselor nume comisă pe seama adevăratei plante se căsca dintr-o dată lacuna prin care lunecam în gol. Rușinea de a vorbi cu glas tare cu mine însămi, și nu cu planta. Cele patru trenuri circulau cu ferestrele larg deschise, călători în mâneci scurte stăteau în dreptul lor, iar eu le făceam semne cu mâna. Mă apropiam cât mai mult de șine să văd măcar un pic din fețele lor. În tren se aflau orășenii cei buni și curați, la unele doamne zăream sclipind
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
frigidă. Elena Ceaușescu nu suporta femeile tinere și frumoase. Nu suporta să vadă femei cu decolteu. Se știe că întrerupea, printr-un telefon, spectacole de televiziune în care dansatoarele afișau porțiuni anatomice ceva mai decoltate. Pe atunci, dansatoarele purtau, toate, mâneci lungi. Sunt cunoscute scenele penibile prin care a trecut ministrul Corneliu Mănescu, din cauză că avea o soție tânără și frumoasă. Îmi amintesc că tovarășul Ion Dodu Bălan, care ajunsese la un moment dat director general în Ministerul Culturii, ne-a povestit
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mai întâi pe mine la hotel, așa că pe drum - o, momentele muzicale când un om are un EKG bun! - mi-am luat avânt și am început să-i povestesc ce am cântat eu la pian; i-am fredonat, clapotând pe mâneca pardesiului ei ceva din fantezia în re, apoi din sonata facile, cu un intermezzo din Für Elise, ajungând, prin montajul acestor fragmente, la ultimul impromptu, acela din dimineața când profesoara mea mă făcuse de imbecil fiindcă renunțam la pian. Șoferul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
înalt și mai devotat cauzei revoluțieiă Dar în această clipă, când mă apropii de sfârșitul cuvântului meu mă gândesc: când a fost ușor să fii comunist? Singura noastră consolare, a artiștilor comuniști, este că nu ne-a tras nimeni de mânecă să venim la această îndeletnicire. Operează și în această direcție psihologia dintr-o strălucită strigătură românească: Prindeți hora, măi băieți, care vreți care puteți, care nu, nu vă prindeți. Eu vreau să-l asigur însă pe secretarul general al partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Strindberg, E.T.A. Hoffman, Fr. Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müler, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass, Aglaja Veteranyi. Dragă Gheo, E 3 martie. Cer senin, soare puternic. E baba mea. Nu-mi pun geaca, ies în mâneci scurte, doar până la colț. Trebuie să iau o conservă de pește pentru Dracula. Pe aleea blocului dau nas în nas cu pictorul de la șase; e, bineînțeles, cu canișul lui negru. Obrajii i s-au colorat ușor de căldură. Are peste
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai nou damblaua șmecherilor de la „Negruzzi“), iar fetele în „creații“ de voal, catifea și ce ne mai rostuiesc mămicile noastre de la pilele lor, croite cum dă Dumnezeu, fiecare cu norocu’ ei. Pe a mea am vrut-o scurtă și fără mâneci, dar tanti Geta s-a gândit așa, în sinea ei, că „scurtă“ înseamnă până în dreptul genunchilor și i-a trăsnit și niște mânecuțe strâmte, deși îi spusesem că se poartă umerii lați și mânecile chimono... Of! Tata a zis că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
am vrut-o scurtă și fără mâneci, dar tanti Geta s-a gândit așa, în sinea ei, că „scurtă“ înseamnă până în dreptul genunchilor și i-a trăsnit și niște mânecuțe strâmte, deși îi spusesem că se poartă umerii lați și mânecile chimono... Of! Tata a zis că și-așa e frig, lasă să fie mai mult material, să mă acopere (da, exact asta era grija mea!), dar la Corina chiar e cald, că stă la casă și are sobe cu lemne
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
acela, Pilu lui Gheorghe Budac pierise de mult, în plinătatea puterilor, în urgia primului război mondial, făcând zadarnică supremă jertfă pe glie străină, apărând coroana imperială a unui Franz Iosef cu care nu avea nimic, nici în clin, nici în mânecă, pe undeva prin Polonia. CAPITOLUL III Ora de istorie Motto: «De-acest mănos pământ daco-român cine-ar putea, mai mult ca noi să spue, c-al lui e? Cine l-a arat din începutul vremurilor, neîncetat? Cin-l-a semănat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
devenea abundent sau zăpada care scîrțîia sub tălpi - toate sporeau farmecul scenei respective. Desigur, ca orice ilegaliști, aveam tot felul de strategii pentru a nu fi prinși. Să palmăm țigara și, în caz de forță majoră, s-o băgăm pe sub mînecă. Să ne schimbăm permanent traseul și, oricum, să preferăm străduțele lăturalnice. Să privim tot timpul în urmă ca să vedem dacă nu e pe urmele noastre dirigul (care stătea pe lîngă noi) sau vreun alt profesor. Să ne mascăm matricola la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prefira o lumină gălbuie specifică începutului de toamnă, când dăscălița împreună cu femeia de serviciu, cu alte două gospodine și câțiva copii, trebăluiau de zor la ameliorarea aspectului dezolant al școlii. Ca o tânără deprinsă cu treburile gospodărești, și-a suflecat mânecile și a purces cu nădejde la treabă. Interiorul clădirii, alcătuit dintr-o sală de clasă încăpătoare, o cameră mai mică pentru cancelarie și un hol, necesita multe îmbunătățiri. Pregătirile pentru începerea cursurilor au continuat într-un ritm alert în toate
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
împuște și iepurele cel mare al posterității, dar și pe cel drăgălaș al celebrității antume. Vor să fie vedete și visul lor ascuns este ca, în timp ce se plimbă melancolici și cufundați în idei pe stradă, puștii săși tragă mamele de mânecă și săi arate, discret, cu degetul. Să vină un individ la tine pe stradă, săți spună „Vă mulțumesc că existați!“ și să scoată ultimul tău volum pentru o dedicație - asta nu poate fi decât fericirea supremă! Celebritatea artiștilor sau a
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și că acestea își așteaptă alegătorii. Mersi, asta știam și noi. Ceva nou? Ăăă... păi... și că oamenii trebuie să vină la vot. „Numai cei care își vor exercita astăzi dreptul inalienabil de vot vor putea să i tragă de mânecă pe parlamentarii aleși“, ne spun cei de la Realitatea TV. În timp ce zic asta, jurnaliștii privesc dârz înainte, cam ca pionierii care, călăuziți de partid, vedeau viitorul luminos cum se deschide în fața lor. În plus, harnicii noștri jurnaliști au pregătite pentru public
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
înfrățeau cu partidul lui Voiculescu, toată lumea sa întrebat ce rost are o alianță cu o formațiune politică practic inexistentă ca scor electoral și, în plus, care are o imagine destul de șifonată. Răspun su rile au invocat toate veșnicul as din mâneca PCului: televiziunea, pe careo folosește ca armă electorală. Întrebarea care rămâne e totuși dacă merită să te însoțești cu un astfel de partid televiziune. Este măcar arma electorală pentru care faci acest compromis eficientă? Păi să vedem, coane Fănică! Cât
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
unde ești cu cei pe care-i iubești. Trebuia să treacă prin toate aceste răutăți până avea să-și găsească liniștea. Dar cui să-i explice ce simțea ea atunci? Îți mușcă buzele ușor, iar cineva parcă o trăgea de mânecă în jos. Dumnezeu nu a cerut nimic special de la noi, El a cerut să fim creștini buni, adevărați și să ne iubim unii pe alții, dar cineva care nu iubește cu intensitatea ei nu avea cum s-o înțeleagă. O
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
95 în pregeneric și automat se vorbește despre ele. Nu știu, poate că e de admirat curajul lui Puiu de a o lua pe o cale care să n-aibă nici în clin cu establishment-ul nostru varză, nici în mânecă cu gagul anti establishment al jupânului Von Trier... dar poate că trebuia să se gândească puțin și la partea de marketing. Acuma, nouă ne-a plăcut, franțujilor, culmea, le-a plăcut și lor... însă vorba lui Andrei Gorzo după avanpremiera
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de Horațiu Mălăele (perfect) : un Talleyrand de duzină uns cu toate alifiile, eminența cenușie a tuturor matrapazlâcurilor tranziției, tipul canaliei necesare Pe el am fi vrut să-l investigheze filmul ! El este cel care sare din ecran, trăgându-te de mânecă nu Moraru, nu Manasia (candidatul la președinție, jucat și cu ochii închiși de un Gheorghe Dinică mereu versatil) și nu Nico ( !). în loc să sape la această mină de aur, filmul decide că povestea lui Moraru (familie disfuncțională, telenovelă maritală, însingurare, cancer
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Tehnică construirii aeronavelor și a navigației aeriene evoluează foarte rapid. Primele avioane cântăreau câteva sute de kilograme, zburau pe distanțe de ordinul km cu viteză mai mică de 100 km/h. în iulie 1909 francezul Louis Blériot zboară peste Marea Mânecii de la Calais (Franța) la Dover (Anglia). În timpul primului război mondial (1916) avioanele atigeau masă de 2000 kg, zburau cu viteza de aproape 200 km/h pe distanțe mai mici de 500 km la înălțimi de cel mult 3000 m. La
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]