4,696 matches
-
voce șoptită scrijeliturile sângerii ce începuseră să se vindece și să se estompeze: Îmhî: E = mc la pătrat, zise el. Începu să se plimbe agitat prin încăpere, trecându-și luleaua dintr-o mână în alta. La mijlocul unei curse, dintre șemineul măreț și biroul său cu teancuri de tomuri lăsate deschise pe podea, cuvântă precipitat: Vreau să verific accesul ipotezei la înțelegerea contemporanilor noștri. Trebuie să le explic această miraculoasă formulă a energiei! Și aceasta, unui număr cât mai mare de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Credeți că există un subiect mai important În lumea asta? Ea rîse, iar el tăcu. Vedeți dumneavoastră, nimic nu se poate fără ea. Nu știu dacă mă Înțelegeți. Vorbesc de dragoste În general; este necesară pentru orice lucru bun. Nimic măreț nu se Împlinește altfel, În toate trebuie suflet. Să vă Întreb: dumneavoastră n-ați iubit niciodată? - și rîse cu o deschidere copilărească a feței: - Știu eu? probabil că da, rostii șovăielnic, pentru că În clipa acelui răspuns, abia atunci, În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Între timp la unele evoluții ale tinereții lui, În segmentele petrecute În această Grădină și surîdea acelor amintiri fără mărturisiri către soție, Întrerupt Își ridică privirea spre noi și, adresîndu-se Anei și fiicei sale, rosti Înviorat: - Nu-i așa că-i măreț? - În adevăr, răspunse Ana, spre Încîntarea nereținută a domnului Pavel, cutremurat de un nostalgic patriotism local. Doamna Pavel, zîmbind, mai mult pentru a-și marca participarea, fiind atentă În realitate la mesele vecine, sperînd să Întîlnească vreo cunoștință oarecare, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
răsărit "odată cu concepția eroică a vieții, adică cu atitudinea omului potențat în conștiința de sine până la punctul în care îndrăznește lupta nimicitoare cu forțele naturii și ale destinului.” Tragicul apare ca o categorie bazată pe un conflict puternic între forțe mărețe, caractere grandioase, al cărui rezultat este moartea și înfrângerea eroului, provocând - drept componente ale emoției tragice - compasiune, admirație și groază. Dimpotrivă, comicul presupune situații care provoacă râsul printr-o disproporție, prin contrastul dintre esență și aparență, dintre efort și rezultatele
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
victime? [30 decembrie 1877] [""PRESA" REPRODUCE... "] "Presa" reproduce o serie de articole din 1870 - 1871 prin care se demonstră în modul cel mai pipăit că inițiativa ideii independenței aparține partidului conservator al căruia "Presa" era pe atunci unicul organ. Această măreață și nobilă idee care a fost pusă înainte de conservatori, aplicată de dânșii prin încheierea tratatelor de comerciu și al cărui triumf definitiv se datorește oștirei, organizată, instruită și armată tot de un ministru conservator, soarta oarbă și nedreaptă a voit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
are înrîurire asupra inteligenței omenești, lipsind-o de mlădioșie și dîndu-i instincte fanatice pentru idei de-o vagă măreție, Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură, a fanatismului și a despotiei. Frumosul e înlocuit prin măreț, precum colinele undoiate și {EminescuOpX 74} munții cu dumbrăvi a țărilor apusene sânt acolo înlocuite prin șesuri fără de capăt. În tendențele de cucerire, în așa-numitele misiuni istorice cari-și caută marginile naturale nu e nimic dedesupt decât pur și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
discompunerea socială al căreia obiect e colosala împărăție slavă. Dar nu numai la Rusia e mărginită acea discompunere. Preste tot credințele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului mînă-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare amenință toată clădirea măreață a civilizației creștine. Stilul elegant al arhitecturei Renașterii, cel măreț gotic cedează stilului monoton al cazarmelor de închiriat, Shak[e]speare și Molière cedează bufonărielor și dramelor de incest și adulteriu, cancanul și Offenbach alungă pe Beethoven și pe Mozart
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu numai la Rusia e mărginită acea discompunere. Preste tot credințele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului mînă-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare amenință toată clădirea măreață a civilizației creștine. Stilul elegant al arhitecturei Renașterii, cel măreț gotic cedează stilului monoton al cazarmelor de închiriat, Shak[e]speare și Molière cedează bufonărielor și dramelor de incest și adulteriu, cancanul și Offenbach alungă pe Beethoven și pe Mozart, - e o epocă în care ideile mari asfințesc, în care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care face omagiu principiului, dar îngrădește în același timp naționalitatea, îngrădește interesele politice, sociale, economice și chiar morale, cu garanții care să le proteagă în contra oricărei atingeri, în contra oricărei slăbiri periculoase pentru viitor. Pe temeiul acestei programe și sprijinită pe mărețul ei trecut de luptă pentru ideile naționale, se prezintă partida liberală înaintea alegătorilor și cere a-i reînnoi încrederea de care s-a bucurat până acum, în tot cursul vieței noastre politice de la 1848. Iacă o programă lămurită; ea este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dar ni se strânge inima când gândim că asemenea capete, care dovedesc prin făptura lor semnele cele mai caracteristice a decăderii fiziologice și anatomice, înmuierea de creieri și atrofia oaselor craniului, conduc Soarta nației aceștia. {EminescuOpX 232} Iar cât despre mărețul trecut de luptă, îl vom ilustra numaidecât prin citeva fraze din Proclamația de la 22 iulie 1848 (no. 338), din care se va vedea cum vorba goală și sforăitoare acopere lipsa de curaj, lașitatea liberalilor. Iată acele fraze: Popolul din capitală
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fericirea noastră. Iscălit C. A. ROSETTI Acesta e protestul la intrarea turcilor în țară sub pașa de la Rusciuc. Iată dar un popol mare și sublim, care strămută munții și pentru fericirea căruia glasul Escelenței Sale Pașa face tot! Acesta este mărețul trecut de luptă al partidului radical. [4 mai 1879] ["ÎN URMA CONSTATĂRILOR FĂCUTE... "] În urma constatărilor făcute de Parchet d. Simeon Mihălescu și-a dat demisiunea din postul de director al Ministeriului de Interne, rămâind, se înțelege, pe timpul alegerilor la postul său
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Domnului, făceau abuzurile cele mai revoltante. Boierii, ajungând fără putere și văzîndu-și viețele în mînile acestor doi ticăloși, sufereau toate în tăcere. Astfel a ajuns oamenii răi de pe timpul lui Matei Basarab să mânjească viața uuui om îmbătrînit în fapte mărețe. Dar cine erau acești doi ce organizaseră pe timpul lui Matei Basarab compania de esploatare? Unul, Ginea, zice istoria: era din Rumelia, om prost și neînsemnat, de meserie fierar. Venit de foarte june în țară și făcîndu-și avere, se însură la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și de mărire care ne așteaptă, conduși fiind spre acest frumos viitor de mînile părintești ale d-lui S. Mihălescu și a altor personaje pe cât de ilustre pe atât de vrednice de ilustrațiune. Nu știm de ce, de câte ori gândim la acest măreț viitor și la marii oameni cari-l inaugurează, ni se pare totdauna că România - care produce de toate, ca țară bogată și liberală ce este - numai cânepă prea puțină produce. Idiosincrazie! [9 ianuarie 1880] ["ORGANUL MARELUI OM DE STAT... Organul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
învățat minte din cazul lui Strusberg și nu au de gând a mai da asemenea lucrări publice în întreprindere? Nu mai departe decât în numărul de ieri foaia patrioților ne promite un frumos drum de fier spre Chiustenge, împreună cu-n măreț pod peste Dunăre. Se va întreba cineva: "Nu văd patrioții că toate lucrurile acestea or să ție bani, nu văd că marea mulțime a contribuabililor își vinde munca pe ani înainte ca să plătească birurile? Nu văd patrioții că trebuie să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o fantezie energică, au lucrat la istoria lui Mihai Vodă. Din sute de cărți și documente el au cules c-o adevărată avariție pentru gloria nației românești toate colorile din relații și notițe cu cari apoi au zugrăvit acea icoană măreață din care figura voievodului românesc iese în prosceniu, vitejească și mândră și vrednică de a se coborî din strălucita viță a Basarabilor. Limba lui Bălcescu este totodată culmea la care au ajuns românimea îndeobște de la 1560 începînd și până astăzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fim politicoși, prevenitori, amabili; să ne închinăm înțelepciunii Patărlăgenilor și Fundeștilor, s-alegem Vodă pe d. C. A. Rosetti și să-ntemeiem astfel viitorul lui Smintilă, iubitul moștenitor al Coroanei României. O asemenea purtare ar fi se-nțelege patriotică, națională, măreață; ea ne-ar duce cu vremea, nu la împărțirea muncii, ci la munca împărțirii, adică la comunism și la republica universală cu împărat neogrecesc. Copii, a mai rămas Plevna internă, cetățuia reacției. Dați năvala bărbătește, căci tot se mai află
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o mare valoare politică pentru polonezi și i-ar fi atașat, în speranța refacerii depline a statutului lor, si mai puternic de persoana lui Napoleon. Ca urmare, a decis să dea Poloniei un guvern provizoriu, misiunea fiindu-i încredințată lui Măreț, un mare prieten al polonezilor. Astfel a fost creată așa numita "Comisie de Guvernare", la 14 ianuarie 1807, care a fost investita cu toate atribuțiile unui guvern provizoriu, dar numai în domeniul politicii interne. Evoluția evenimentelor militare și politice de dupa
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a celor mai bune condiții de existență, apoi pentru a fi sigur că nu va mai fi amenințat, libertatea absolută față de ceilalți, adică puterea deplină și discreționară asupra lor. Cum vei obține aceasta? Cu ajutorul tot al lor, propunîndu-le un țel măreț, apoi biciuindu-i să-l cucerească. Hitler, de pildă, le-a propus cucerirea lumii: l-au urmat săvârșind incredibile crime. Perioadele de democrație sânt pentru cine studiază bine istoria, niște accidente, oceanul uman a fost aproape tot timpul zgâlțâit de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de viață, tot felul de sisteme filozofice, religii, ostrețe de apărare..." "Ostrețe, reflecta Micu fără mirare. Și de ce nu, doamnă? Viața nu e blânda cu noi! De ce am avea încredere în ea? Ostrețele astea ne îngăduie clipe de răgaz, până ce măreața viața nu vine să ne dea un brânci în mormânt, să facem loc la alții. Ostrețele astea sânt o mare cucerire a ființei umane. "Ba nu, strigă Matilda, aceste ostrețe te împiedică să vezi cerul, zarea îndepărtată, acolo unde sufletul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ancheta va lămuri ce e cu scrisoarea asta și cu ordinele care se așleaptă de la tine și, dacă se va dovedi că ești nevinovat, ți se va da drumul. Dacă nu, la canal, să puneți acolo umărul la o construcție măreață și să nu mai aveți cum să primiți sau să dați tot felul de ordine sau ordonanțe teroriștilor fugiți în Occident. Poate vă învățați minte!" O mână mă bătu pe umeri și mă ridicai. Apăruse un securist care mă duse
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
disperării de care sîntem cuprinși?), ea poate deveni în mod sublim geloasă că nu din pricina ei plângi, dar poate fi cuprinsă și de un nedorit sentiment de bicisnicie: forțe prea puternice ne copleșesc, nu sîntem nimic, statura noastră nu e măreață, ne-am înjosit, noi înșine, pe noi și nu mai avem scăpare. Rareori o femeie evită extremele, deși se zice că ea seamănă cu natura, care este totdeauna în echilibru chiar când e bântuită de furtuni... Suzy reluă refrenul: Mamă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
eu, cum făcea tata, și să ard pe toată lumea căruia nu-i plăcea. Dacă" gândi Gosseyn, când auzi acele cuvinte rostite de băiat, care moștenise cel mai mare imperiu care existase vreodată undeva, "există ceva ce se cheamă un moment măreț în istorie, acesta trebuia să fie..." Însăși esența unui sistem de putere absolută modificat pentru a include procedeele democratice. Iarăși impulsiv, Enin întinse mâinile și se agăță de gâtul lui. Spuse: - Uau! o să fie grozav să te am aici. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
mulțime, un om între oameni. Nu trebuia să ies în evidență; nimeni nu mi-o cerea și, drept să spun, nici eu nu deranjam pe nimeni. Cuibărit în nișa mea alcătuită din cărți, calorifere reci și câteva zeci de planuri mărețe de viitor, puteam călători spre comunism (sau spre oricare altă orânduire) în zbor. Fără compromisuri, fără măgării și, desigur, fără imprudențe. Nu încălecam nici motocicleta cu ataș, din care să arunc noaptea manifeste printre blocuri, și nici nu desfășuram cearșafurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mă așteptau poveștile reconfortante ale literaturii. Deschideam cărțile proaspăt împrumutate de prin biblioteci, dosare fictive ale inteligenței izolate și prostiei universale, pe care le parcurgeam atent și devotat. Găinării ieftine sau ticăloșii de anvergură; realizări mărunte și anonime sau fapte mărețe de glorie, răsplătite cu onoare și bani grei - nimic nu trecea neatins de curiozitatea mea dereglată. Asta mă aștepta pe mine; pe ei, inevitabilul dezastru. Sâmbăta, fugeam la cinematografe, înnebuniți de filmele cu ilegaliști și gangsteri interbelici. La „Melodia“, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
331. N-aveai de ce să te ții, pe ce să pui mâna. Asta era. Mi se cerea prea mult, ca o îmbrățișare cu-o femeie murdară; pur și simplu nu puteam să merg până la capăt. Fusesem învățat să iubesc totul, măreț, nediscriminatoriu, să nu-mi fie rușine nici de tinerelul care se masturba prin trening, nici de tipul care, cotrobăindu-mi prin buzunare după bani și, negăsind decât o batistă, plecase cu ea. Țara mă suporta, îmi tolera bravada și nebuniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]