5,936 matches
-
materială a clientei: Analiza câmpului de forțe Puncte tari: inteligență, abilități de lider, sociabilitate, spirit de inițiativă, optimism, spirit de grup. Puncte slabe: * vârsta critică, * temperament coleric, * dorință prematură de independență, * instabilitate afectivă, * nesinceritate, * personalitate dominantă în relație cu persoanele mature dar si cu convârstnicii. Nevoile si așteptările clientului: * de ce anume are nevoie clientul * suport afectiv emoțional, * sprijin în îndeplinirea atribuțiilor gospodărești, * persoană supraveghetoare stabilă în timp, * sfatul unui medic ginecolog. Percepția clientei asupra problemei. C.L. consideră conflictul cu tatăl ca
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
de vedere. STUDII DE CAZ CAZUL I 1.Prezentarea cazului: B.A, băiat, născut la 19. IX. 1997, în Bârlad. A început terapia logopedicla vârsta de 6ani. 2. Anamneza: Sarcina a avut o evoluție normală. Naștere naturalla 9 luni, făt matur 2,600g. Frecvente răceli tratate cu gentamicinși kanamicinantibiotice ototoxiceă. Merge în jurul vârstei de 1 an. Întârziere în apariția vorbirii - primul cuvânt este rostit la 1 an și 6 luni. La 5 ani merge la grădinițunde s-au observat, pe lângdificultățile
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
A doua stipulează că în interioritatea cea mai profundă a diadei se ascunde perechea părinților, Anima fiind imago mamei. Proiecția se află într-o relație (aproape matematică) invers proporțională cu stadiul de dezvoltare a conștiinței. Cu cât conștiința este mai matură, ajunsă la vârsta deplinelor limpeziri, cu atât proiecția diadelor va fi mai dificilă. Ca urmare, prima perioadă a copilăriei se dovedește definitorie în supraevaluarea imaginilor mamei și tatălui, ulterior refulate din cauza obsesiei incestului, ce devine tot mai acută pe măsura
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
adulților, copiii mici având atâtea alte modalități de a și consuma energia și de a-și dezvolta corpul. (Clark J., Pica R,Pivarnik J., Small E., Virgilio S, 2002). Jogging de la A la Z II 59 Organismul copiilor nu este matur din punct de vedere biologic, conform opiniei autorilor menționați, iar copii nu fac față activităților fizice de durată și intense, deoarece capacitățile lor cardiovasculare și respiratorii, precum și aptitudinile lor de forță, rezistență, flexibilitate etc. nu sunt dezvoltate la nivelul solicitat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
componente fundamentale ale sistemului imunitar - poate fi scăzut de șirurile repetate de exerciții prelungite. Motivul este probabil asociat cu nivelurile crescute de hormoni de stres din timpul exercițiilor prelungite și intrarea în circulație a unui număr mai mic de leucocite mature din măduva osoasă”32); practicat în exces seara, joggingul poate produce, în opinia fiziologilor, posibilitatea unor dificultăți la adormire (datorită activării la nivelul sistemului nervos central, dar și a timpului necesar reglării ulterioare a ritmului cardiac); scăderea motivației pentru practicarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
predicții și cum se pot conoaște regulile ce ordonează și impulsionează lumea și viața, ca și când ei Înșiși ar trece printr-un proces de ordonare a lumii fizice pentru a o stăpâni, Întelege și compatibiliza la un nivel inteligibil. Fetele, mai mature și sârguincioase nu depașesc dezvoltarea intelectuală a băieților. Sunt mai bune la materiile ce implică exprimări verbale mai complexe pe când băieții sunt adeseori mai buni la matematici. Și la unii și la alții devin mai dense În această perioadă conduitele
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
vor percepe școala ca pe o instituție totalitară de tip frustrant. b Decalajul Între aspirațiile / valorile elevilor și oferta/practica școlară, vizibil la urmatoarele paliere: atitudinea profesorilor față de adolescenți: pe de-o parte, adolescenții vor să fie tratați ca ființe mature, responsabile,pe de altă parte, profesorii Își percep elevii ca fiind dependenți de știința lor. In timp ce adolescenții așteaptă să fie apreciați, tratați și recunoscuți În funcție de aspirațiile, interesele și caracteristicile lor de personalitate, profesorii preferă să-și structureze atitudinea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
însoțite de o politică care să poată aduce progresul 50. e. Bilanțul natural prezintă valori și dinamici diferențiate spațial, funcție de valorile componentelor sale. Cea mai mare parte a spațiului arab cunoaște în prezent valori ale soldului natural încadrabile tipului demografic matur (statele arabo-mediteraneene și emiratele din Golf), datoratscăderii natalității odată cu ridicarea standardului de viață, concomitent cu tendința de plafonare a scăderii mortalității, ajunsă la un prag inferior biologic. În alte state precum Arabia Saudită, Irak, Yemen, Sudan, Mauritania, persistența mentalităților conservatoare islamice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Vezi Insem(i)nările Magistrului, 64. Culegerea de texte alese din Freud (Scrieri despre literatură și artă, Editura Univers) apăruse în 1980 și era greu accesibilă fără a figura la depozitele de carte din județele "neuniversitare" pe listele celor considerați maturi pentru asemenea produse culturale, la fel ca și Istoria religiilor a lui Eliade. Cât despre scrierea consultată în germană, drumul lui Elpi către ea putea deschide calea unei solicitări de aviz de la Supervaizării Universitari: unul dintre cei mai competenți anal
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și în limba română, sub titlul Cititorul (Editura Polirom, 2002, 209 p.), cu o excelentă postfață semnată de Dumitru Radu Popa. Scrisă în cheia rememorării, a reconstituirii și a restituirii unei obsesii, povestea adolescentului, a tânărului și în fine, a maturului protagonist Michael Berg, debutează printr-un love-story și se termină cu o multiplă problemă de conștiință, inclusiv estetică. Nesfiindu-se să nareze clasic, canonic, în fluxul continuu al scrierii ca funcție liniară, Schlink aduce în prim-planul scenei pe Hanna
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
posibile de cupluri, un love story între Poe și daneza Hanna, și eroul nostru Paco și Dora. În timp ce junele Poe, debutant în dragoste, timid și taciturn, își face gânduri și curaj, dar în cele din urmă își amână inițiativa față de matura lui iubită, Paco traversează o criză profundă de inspirație și neputință, dar și una economică. Alarmată de periculosul lui derapaj, Dora va accepta să aibă cu fostul ei soț o lungă întrevedere de la inimă la inimă, în urma căreia se convinge
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în acel climat infernal, Alexandru riscă să-și reprezinte, oh, les beaux jours, trăite odinioară sub efectul unei proustiene dulceți de cireșe amare, marca Eliza, geniul locului adolescenței sale din Colonie, vremelnic guvernată de tatăl său. Îndrăgostit ce oscilează între matura Eliza și feciorelnica Aurela, clandestin și pe fugă, Alexandru deapănă imagini inefabile dintr-o memorie de detectiv voyeurist și grefier părtinitor, prilej pentru Florin Șlapac de a-și proba eficiența și versatilitatea narativă, stilul multialuziv, tipologic și semantic vorbind. Pe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de o logica a inimii, ea prescrie pasiunii legea armoniei și gradației. Kierkegaard face gradat trecerea de la starea pasională nudă, zugrăvită nemijlocit, cu literă de flacără și scrum, la starea pasională cenzurată cerebral, chemată la ordine de gînd și judecată matur În funcție de imperativul seriosului”. Deturnarea ontologică, marea răsturnare, acel Kehre heidegerian pe care-1 induce fetei de Împărat pajul se Înscrie tot in categoria filozofică a „seriosului”. Ce altceva Îi cere pajul fetei dacă nu să fie serioasă și să uite de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
adresa cu „dumneavoastră“. Sora Hermine a remarcat că interesele și lecturile sale erau cu totul diferite de ale lor. „Se poate presupune că era puțin mai în vârstă decât ceilalți băieți din clasa lui, dar în mod sigur incomparabil mai matur și mai serios. Înainte de toate, el era însă extraordinar de sensibil și pot să-mi închipui că de aceea colegii lui de școală îi apăreau ca venind dintr-o altă lume, din una teribilă!“7 De ce să-i fi apărut
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
aspectelor morale ale relației cu sine și cu ceilalți, ceva cu totul neobișnuit, cu deosebire la o asemenea vârstă. Mai târziu, își va aminti că încă la 8-9 ani își punea o întrebare pe care și-o pun doar oamenii maturi care gândesc independent, și nu de puține ori moraliștii: „De ce trebuie să spunem adevărul de vreme ce este avantajos să mințim?“ Și va aprecia că înclinația de a se lăsa acaparat de asemenea reflecții a fost caracteristică deja pentru ființa lui de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
catalizator al tranziției de la filozofia timpurie la filozofia mai târzie a lui Wittgenstein. Este acea tranziție care va putea fi urmărită în numeroase manuscrise, ca și în note dictate de Wittgenstein studenților, în Caietul albastru și în Caietul brun. Forma matură a ceea ce comentatorii au numit filozofia târzie a lui Wittgenstein o constituie manuscrisul Cercetărilor filozofice, un text la care va lucra mulți ani, începând cu toamna anului 1936. În comparație cu acea existență de „sfânt nefericit“, pe care Wittgenstein a dus-o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este valabilă pentru toate timpurile. Dacă o anumită imagine este corectă sau nu poate fi decis tot așa de univoc, prin da sau nu, dar numai potrivit stării experienței noastre actuale și prin acceptarea raportării la o experiență ulterioară, mai matură. Dacă o imagine este adecvată sau nu, pentru aceasta nu există în genere o decizie univocă, ci pot exista deosebiri de păreri. O imagine poate oferi avantaje într-o privință, o alta într-o altă privință, și numai prin examinarea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu a imprimat textelor o anumită structură și configurație; multe însemnări nu au fost supuse unei revizuiri și prelucrări stilistice. În plus, remarcă Schulte, nu putem constata în succesiunea acestor însemnări o evoluție spre ceea ce ar reprezenta o formă mai matură sau finală a ideilor autorului. Nu există temeiuri pentru a aprecia însemnările mai târzii ca fiind cele mai mature. De fapt, ele toate rămân „încercări“30. Pe această linie, un alt comentator al filozofiei lui Wittgenstein observa că deși interpretarea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
stilistice. În plus, remarcă Schulte, nu putem constata în succesiunea acestor însemnări o evoluție spre ceea ce ar reprezenta o formă mai matură sau finală a ideilor autorului. Nu există temeiuri pentru a aprecia însemnările mai târzii ca fiind cele mai mature. De fapt, ele toate rămân „încercări“30. Pe această linie, un alt comentator al filozofiei lui Wittgenstein observa că deși interpretarea Tractatus-ului este atât de controversată, temele și ideile acestei scrieri pot fi rezumate. Altfel stau lucrurile cu ceea ce a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și de utilizarea inventivă a resurselor imaginației. Iată o exprimare semnificativă pentru modul cum vedea Wittgenstein sursele greutăților și remediile: „Dificultatea este creată de faptul că noi am inventat, pentru nevoile noastre, un limbaj enorm de complicat și suntem cu toții maturi. Filozofia unui copil va fi destul de deosebită de a noastră, dar într-un sens diferit de cel în care va fi fizica unui copil. Fizica unui copil va fi una deosebită deoarece el nu cunoaște diferite fapte fizice. Filozofia lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
științifică“. Acesta este un atribut pe care filozofia îl câștigă atunci când intră în posesia unor metode care sunt mânuite în deplin consens de toți cercetătorii onești și calificați, astfel încât rezultatele vor putea fi controlate, ca și în orice cercetare științifică matură. Practicată în acest fel, filozofia nu încetează, desigur, să fie o activitate creatoare în măsura în care amploarea și însemnătatea realizărilor ei vor depinde în mod hotărâtor de calitatea ideilor și inițiativelor cercetătorilor. Noutatea esențială este că ea beneficiază acum, pentru prima dată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că mai ales polifonia stilistică postmodernă nu îi e străină. În această din urmă trăsătură, ca și în conștiința artificiului care transpare în multe pagini din Lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut, rezidă semnele unei gândiri artistice suficient de mature pentru a se situa în text și simultan în afara lui. Poetul ieșean dă senzația că scrie în maniera și totodată că discretizează opțiunile poetice ale unora dintre congeneri. Dar știe, cu siguranță, a păstra echilibrul necesar între confesiunea patetică, "biografistă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
eminența/ prin fast de irizări și toarte fine/ Ceaiuri scăzute până la esența/ Trandafirie-a lucrului în sine!". Descripția estet-rafinată a unor astfel de elemente ale universului casnic, ușor dilatate sau chiar hipertrofiate candid de fapt, revalorizate de un poet perfect matur, căci stăpân pe propriile mijloace conturează, imediat, imaginea unui paradis domestic luxuriant, foșnind de sunete, culori și forme, scăldat într-o lumină similionirică. Figurile spațiale prin care se configurează universul poetic marca Emil Brumaru sunt cele circumscrise imediat-domesticului, așadar convențional
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
viziunea prefațatorului, chiar Adrian Alui Gheorghe, acestea ar fi: "ispita temelor grave, vitalitatea cuvântului și a sintaxei, incursiunea oarecum onirică în universul vast al amănuntelor care individualizează ființa". Să le adăugăm un teribilism specific vârstei, contrabalansat totuși de o gravitate (matură) a interogațiilor asupra raporturilor cu universul, inclusiv cu acela al literaturii. Din balansul permanent între cele două ia naștere o tensiune de bun augur, vizibilă cel mai bine în scenografia viitorului, imaginat de o poetă ce-și excedează destinul deja
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
artificiului toaletei sale, Michèle de Burne trimite cu gândul la aranjamentul rafinat al unui buchet armonios: "Ce n'était pas une femme, mais un bouquet vivant, un imaginable bouquet" [Maupassant, Notre coeur, p.208]. Florile râului otrăvesc bărbații și femeile, maturii și adolescenții deopotrivă. Plantă care ascunde pasiunea incestuoasa a lui Renée este un arbust blestemat 113. Aparențele amăgitoare sunt însă asemeni sirenelor, care nu au decât ceea ce promit și seduc pentru a întinde o capcană: seriile de determinative dispuse în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]