5,440 matches
-
nefilozofice și să le integreze într-o teorie coerentă. Pentru aceasta se cuvine să ne facem continuă Hegel o imagine despre "relația pe care fiecare filozof o are cu planul generalității", întrucât spiritul reclamă "o reprezentare generală asupra scopului și menirii întregului". Pe de altă parte însă, "prin relația lor cu întregul", "părțile separate" nu au nicăieri o valoare mai mare decât în filozofie.128 Ca atare, este necesar să dezbatem în primul rând "menirea filozofiei", adică "însemnătatea, conceptul și scopul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o reprezentare generală asupra scopului și menirii întregului". Pe de altă parte însă, "prin relația lor cu întregul", "părțile separate" nu au nicăieri o valoare mai mare decât în filozofie.128 Ca atare, este necesar să dezbatem în primul rând "menirea filozofiei", adică "însemnătatea, conceptul și scopul" ei, "de unde vor rezulta și consecințele cu privire la modul ei de tratare". Aici, "punctul cel mai interesant" îl reprezintă "relația dintre istoria filozofiei și știința filozofiei înseși", adică faptul că ea nu înfățișează doar "faptele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acestei istorii în perioadele necesare" o periodizare ce "trebuie să înfățișeze istoria ca un întreg ce progresează organic, ca un tot unitar și rațional, singurul grație căruia istoria însăși dobândește demnitatea unei științe" (s.n.).129 Sublinierile din fraza anterioară au menirea de a pune în evidență faptul că la Hegel istoria filozofiei este derivată, în fond, dintr-un preconcept al spiritului, exterior "vieții" în înțelesul pe care Dilthey i-l dă acesteia din urmă. Când spunem exterior avem în vedere transcendența
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
viziunilor despre lume; ea caută să înțeleagă fiecare tip de Weltanschauungen în ceea ce are el specific și apoi să-i recunoască o relativă îndreptățire"133. Pe de altă parte, e nevoie de metafilozofie pentru a determina statutul filozofiei înseși și menirea ei printre celelalte științe. Dilthey se întreabă în acest sens ce fel de știință este filozofia. Sau în termenii lui: Are ea "o esență unitară", și dacă are, care este aceasta? Fundamentează ea științele particulare, sau doar le corelează ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de viață"134. Să spunem de la bun început că Dilthey răspunde afirmativ la aceste întrebări, atribuindu-i filozofiei cel puțin în intenții atât o funcție formativă, de întemeiere, totalizare și sistematizare, cât și una normativă. De asemenea, el derivă aceste meniri ale filozofiei din trăsăturile esențiale, invariabile (Wesenszüge), pe care constată că le are orice tip de Weltanschauung. Se poate vedea că motivația necesității acestui demers, așa cum apare ea în Das Wesen der Philosophie, amintește de cea hegeliană. Aici mai adăugăm
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
rezulta o contradicție majoră între "metafizica imanentă" promovată de Dilthey și transcendentalismul unui asemenea concept. Totodată, acest concept ar implica așa cum am mai arătat (vezi I, nota 185, unde am și schițat un posibil răspuns) existența unei supraconștiințe a cărei menire ar fi aceea de a stabili criteriile în funcție de care judecăm numeroasele "conștiințe filozofice" (recunoscute ca fiind legitime numai în cadrul propriilor sisteme). Să fie într-adevăr vorba despre o inconsecvență fundamentală în Weltanschauungslehre? Găsim oare aici o inoportună deviație supraistoristă? Considerăm
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
altă parte însă, după cum am mai arătat, pentru Dilthey ca și pentru Blaga -, filozofia ca Weltanschauung nu este deloc un eșec. În limitarea și relativitatea ei, determinate de acest dualism funciar, filozofia își afirmă forța de creație și-și îndeplinește menirea de a oferi "o perspectivă individuală asupra lucrurilor, o privire asupra întregului dintr-un anumit punct de vedere"173. De aceea, conținuturile ei rămân discontinui și în acest sens am afirmat că filozofia ca viziune despre lume este o filozofie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
II, 2Ab), sau "anticipate", cum le numea Blaga, care ca și Dilthey le considera ca făcând corp comun cu "fenomenele", alcătuind "problema propriu-zisă" pe care o are de rezolvat o construcție teoretică sau alta. Funcționând ca "idealuri cognitive", ele au menirea unor proiecții-etalon ai căror parametrii părțile încearcă să-i respecte, fără a-i îndeplini totuși vreodată în integralitatea lor (vezi II, 2 Bf). La drept vorbind, însăși mișcarea circulară a interpretării hermeneutice ar exclude o deplasare rectilinie de la "stările de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sociale descrise și divizate în cadrul științelor spiritului, finalități pe care le corelează în sisteme de scopuri.181 Actualitatea unei Weltanschauungsphilosophie reiese din constatarea că, după ce și-a pierdut statutul de "filozofie primă", metafizica tinde astăzi într-adevăr să-și redobândească menirea de a ordona și unifica manifestările spiritului, avansând chiar pe terenul științelor care s-au despărțit de ea în epoca modernă și care au renegat-o, determinându-le să reflecteze mai temeinic asupra lor înseși. În acest sens, Dilthey notează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
premise". Dar adaugă el "fiind știință, ea are un sens propriu și o sarcină proprie, ce pot acoperi ca o boltă diversitatea premiselor"12. 2. Filozofia și/sau știința Așa cum am arătat deja, considerațiile despre presupoziție și inducție au avut menirea de a sublinia o dată în plus deosebirile dintre o viziune transcendentală și una empiristă. Am recurs la această cale pentru că distincțiile menționate trădează, în fond, tensiunea dintre aspirațiile divergente ale filozofiei înțelese ca Weltanschauung. Lăsându-se în voia acestor aspirații
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o realitate posibilă, de tipul celei transfigurate în artă. Astfel, teoreticianul își plăsmuiește propriul univers. "Un filozof care nu ține să devină autorul unei lumi își suspendă vocația", susține pe bună dreptate Blaga 27 care apără în spiritul lui Dilthey menirea pe care și-o asumă construcțiile metafizice. Dacă pentru empirist, lumea este deja și definitiv întemeiată, în schimb, adevăratul filozof "se simte dator, față de propria sa conștiință, să-și ia singur în stăpânire imperiul, adică să-l reîntemeieze"28. Aici
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
spiritul epocii lui Dilthey. De exemplu, referindu-se la pozitivismul de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Scheler relevă și el vocația demiurgică a filozofiei, care "nu poate fi o simplă slujitoare a științelor, nici a unei credințe religioase"104, fiindcă "menirea omului înseamnă mai mult decât a fi doar <<un argat>>, o slugă docilă, sau doar <<vlăstarul>> unui Dumnezeu desăvîrșit în sine. În existența lui umană, care este una a deciziei, omul deține rangul superior de camarad de luptă (Mitstreiter), ba
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
reevalueze retrospectiv într-o Weltanschauungsphilosophie dimensiunea istorică a lucrurilor, precum și a construcțiilor metafizice -, filozofia își înțelege cu adevărat pluralismul un pluralism ce a existat, neîndoielnic, și înainte de teoretizarea lui prin intermediul unei metafilozofii. Am zice că abia acum, filozofia află că menirea ei este aceea de "a se autoîntemeia" perpetuu, printr-o raportare statornică la ceea ce îi asigură consubstanțialitatea: "enigma vieții și a lumii". Într-un asemenea demers creator este însă nu numai orgoliu, ci și umilință. Aceasta e generată de conștiința
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
suma de bani creditorului. Dar și după obținerea hotărârii judecătorești, debitorul are posibilitatea să execute de bunăvoie obligația. Dacă și în acest moment el refuză efectuarea plății, creditorul va putea cere declanșarea procedurii executării silite. Rigorile procedurii executării silite au menirea de a-l determina pe debitor sa renunțe la opoziție. Executarea voluntară poate interveni pe tot parcursul executării silite a obligațiilor, punând capăt activității de constrângere. În cadrul acestei proceduri, însuși legiuitorul a prevăzut mai multe momente când se dă posibilitatea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sale creanțe constând în daunele ce i se cuvin pentru repararea prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării obligației inițiale. Garanțiile sunt mijloace juridice aflate la îndemâna creditorilor în scopul realizării creanțelor acestora, deci a obligației primare. De fapt, acestea își găsesc menirea tocmai în cazul neexecutării obligației inițiale; rolul ei este tocmai de a-l asigura pe creditor în cazul neîndeplinirii de către debitor a obligației asumate, adică de a-i garanta realizarea creanței de daune, deoarece dacă se execută întocmai obligația primară
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
existența și întinderea prejudiciului cauzat creditorului și chiar în absența oricărui prejudiciu. Această independență este specifică ideii de pedeapsă privată 268. Caracterul punitiv intervine în toate cazurile dar este evident când prejudiciul lipsește. În această situație plata clauzei penale are menirea să pedepsească simplul fapt al nerespectării obligației și, astfel, sancționând o atitudine caută să o prevină. În caz de neexecutare, dintr-un mijloc de prevenire clauza penală se transformă într-un mijloc represiv, într-o sancțiune 269. Într-o altă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ficțiunea și transfigurarea nu implică anularea realului; 2) istoria (trăită și scrisă) nu are sens, decât unul inventat prin interpretări, în esență, fiind un construct intelectual al criticilor. Din moment ce scrisul are o funcție figurativă inextricabilă, ducându-ne spre reprezentare, iar menirea unui text este aceea de a ne duce în afara lui, în exteriorul spuselor sale, istoria nu poate deveni mai reală decât este. Ea nu se află între adevăr și ficțiune, cum spune profesorul Lucian Boia, ci concomitent în adevăr și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dislocă și izolează timpii și evidențele din istorie. Prin analize, comentarii, interpretări, toată dinamica istoriei este transpusă într-un limbaj-reprezentare, unde spusul devine primordial în raport cu faptul istoric. Istoria poate fi o muncă de limbaje și de interpretări, dar nu este menirea istoricului să reducă studiul trecutului la un sistem de interpretări și de reprezentări lingvistice. Nu știu în ce măsură istoria scrisă se complace într-un sistem de reprezentări/interpretări, în loc să-i ajute pe oameni să gândească pe baza faptelor esențiale din realitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
comună asupra societății viitoare), a criticat modul în care acesta vedea preluarea puterii. Pentru Marx, istoria are o finalitate, iar aceasta nu putea fi decît socialismul la care se putea ajunge doar prin trezirea conștiinței de clasă în rîndul muncitorimii, menirea partidului era de a stimula trezirea conștiinței de clasă în rîndul muncitorimii; și nu de a forța revoluția. Marx a cîștigat în epocă duelul intelectual cu Blanqui, dar cel care s-a autodeclarat continuatorul fidel al ideilor lui Marx, Lenin
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
scadență prin tragere la sorți. Rambursarea anticipată se face la o sumă superioară valorii nominale a obligațiunilor stabilită de societate și anunțată public cu cel puțin 15 zile înainte de data tragerii la sorți. Diferența reprezintă prima sau premiul, care are menirea să compenseze dobânzile pe perioada rămasă până la scadență. Obligațiunile emise de societate pot fi liberate prin convertirea lor în acțiuni ale societății emitente în condițiile stabilite în prospectul de ofertă publică. Conversia obligațiunilor în acțiuni este decisă de adunarea generală
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cu intrigă, cu peripeții, care provoacă în cetitor emoție, indignare, iubire, ură satisfacție sau decepție, ca în fața vieții reale". Cînd direcția tinde spre scriitura modern-eseistică, Ibrăileanu concede: "Stilul artist ("în raport invers cu cantitatea de ficțiune și de creație") are menirea compensatorie de a înlocui substanța vie a creației." (s. n.) La un mare artist, creația vine și din acestă natură: "Facultatea de a crea stări de suflet, de a le da drumul în lume (cum alții creează tipuri și le aruncă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
drumul. Oare cum pot rezista ceilalți? Marcu a amestecat cărțile și i-a dat teancul lui Cornel, care se afla în dreapta lui, să-l taie. Cornel l-a tăiat și lui Marcu i-au căzut cîteva cărți lîngă picior, ca și cum menirea lor ar fi fost să ajungă într-un loc ascuns vederii, dar nu găsiseră calea potrivită. Ce faci?! a zis Radu nervos. Încerci să ne duci de nas? Nu-mi plac trișorii. Nu trișez. Am făcut doar o poantă, să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și necredința pustiitoare" (Șerban Cioculescu). Pentru poet, Dumnezeu înseamnă creație sublimă, ideal, adevăr absolut. Aparentul dialog cu Dumnezeu este un monolog care exprimă dorința existenței lui Dumnezeu pe pământ, în speranța înălțării Omului. Poetul se simte singur în univers, are menirea de a lupta contra mediocrității, a limitării, fiind purtătorul unui semn (semnul superiorității): "Port în mine semnul, ca o chezășie/ Că am leacul mare-al morții tuturor". Având o viziune antitetică "pentru credință sau pentru tăgadă", poetul vrea să se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dumnezeu este visul din toate cel mai frumos, perfecțiunea (Eugen Simion). Testament Scriitor proteic, Tudor Arghezi a publicat manifestul literar, Testament, care deschide volumul Cuvinte potrivite. În această artă poetică, artistul a evocat semnificația testamentară a cărții, legătura dintre generații, menirea tatălui (descendent din țărani robi) de a oferi fiului "o treaptă a cunoașterii", "hrisovul vostru cel dintâi": "Nu-ți voi lăsa drept bunuri după moarte,/ Decât un nume adunat pe-o carte". Sugerând suferința celor care aspirau spre lumină, poetul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
moștenitor al averii bătrânului și întreabă cu răutate unde "o să stea băiatul?" Otilia răspunde scurt și exact: "La noi". Uneori, personajul se autocaracterizează. După ce interpretează o bucată muzicală exclamă: "Ce sentimentală sunt!" Trecerea bruscă de la o stare la alta are menirea de a surprinde interlocutorul: "Eu am un temperament nefericit: mă plictisesc repede, sufăr când sunt contrariată". Aurica crede că "Otilia e șireată" și se miră că Felix poate ieși pe stradă cu o asemenea "destrăbălată". Pentru Felix, Otilia e "o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]