13,719 matches
-
să joci un joc folosindu-te de întregul corp. 8. Care dintre următoarele variante descrie modul în care poți citi sau studia cel mai bine? a. Poți studia în prezența muzicii, a zgomotelor sau a unor conversații, deoarece le elimini mental. b. Nu poți studia în prezența muzicii, a zgomotelor sau a unor conversații, deoarece nu le poți elimina mental. c. Trebuie să te simți confortabil, relaxat și poți lucra cu sau fără muzică, dar te distrag sentimentele negative ale altora
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
citi sau studia cel mai bine? a. Poți studia în prezența muzicii, a zgomotelor sau a unor conversații, deoarece le elimini mental. b. Nu poți studia în prezența muzicii, a zgomotelor sau a unor conversații, deoarece nu le poți elimina mental. c. Trebuie să te simți confortabil, relaxat și poți lucra cu sau fără muzică, dar te distrag sentimentele negative ale altora. d. Trebuie să te simți confortabil, relaxat și poți lucra cu sau fără muzică, dar te distrag activitățile sau
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
slab. 4. Învățarea prin descoperire Învățarea prin descoperire se referă la o situație în care materialul de învățat nu este prezentat într-o formă finală celui ce învață (așa cum se petrece la învățarea prin receptare), ci reclamă o anumită activitate mentală (rearanjare, reorganizare sau transformare a materialului dat), anterioară încorporării rezultatului final în structura cognitivă. Dacă aplicăm ideea la sistemul metodelor de învățământ, va trebui să admitem că nu numai o metodă, ci mai multe pot să cuprindă o doză de
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
ITEMI SUBIECTIVI solicită răspunsuri deschise ce evaluează procese cognitive de nivel înalt verificând obiectivele care vizează creativitatea, originalitatea. * Rezolvarea de probleme (situații problemă) - activitate nouă, menită să rezolve o situație problemă; se evaluează elemente de gândire convergentă și divergentă, operații mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer); * Itemi de tip eseu - solicită elevilor să construiască / producă un răspuns liber (text) în conformitate cu un set de cerințe date. Acești itemi pot fi: * Eseu structurat/semistructurat - răspunsul așteptat este dirijat, orientat și ordonat cu ajutorul unor
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Manifestarea Creativității este din ce în ce mai controversată în aria societății aducând după sine pildele cele mai diversificate concepte, perspective și chiar paradigme. Ea permite „accesul” la produsele reale sau pur mentale, suscitând în acelasi timp acea așa zisă „sclipire de moment”, segment de inspirație... cu alte cuvinte Imaginația... Actul creativ presupune așadar nu numai imaginație, ci și o motivație dorința de a realiza ceva de inovație, mai curând distins, remarcabil. De
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
la serviciile gândirii și deplina detașare de toate regulile gândirii zise corecte. Percepția de tip artistic înglobează rute de explorări și interpretări, care deseori duc la variante subiective și deținerea “propriului adevăr”; elemente de specificitate se întrepătrund frecvent, sporind preponderența mentalului și senzorialului. Există bineințeles o confruntare aciduă și permanentă între acestea din urmă din care se “extrage” un mesaj fie cultivat, educat, cizelat funcție de pregătirea estetică de pildă artistul, fie un mesaj care e perceput de omul cotidian dar care
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
referințele de forme respectiv structuri-semn / scheme cognitive, vor aduna informații, sentimente, atitudini, aptitudini s.a.m.d. ; este drept cert că obținerea acestor informații, pe cale vizuală pot contura alcătuirea unui model de comportament uman. Și aici vorbim despre acele structuri fundamentale: mentală și senzorială prin care se poate citi, înțelege, reeduca, orienta, percepția artistică/artistul, respectiv structura fundamentală a receptorului/ spectatorului. Primul contact/dialog cu vizibilul prezintă relații de continuități și chiar discontinuități...intuitivul se colează acuității vizuale, de unde rezultă acel inventar
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
prin exercitiu, a percepției... Interpret al realității comune, cu un tip de vedere specific, artistul dezvoltă amănunțit „peizajul”, subliniind elementele estetice ale realității sau expresia „schöne Denken” (Gândirea Frumoasă), suita de focalizări(elementul de rând), studii amănunțite și interpretări. Structura mentală sau senzorială comportă posibilități de tip : a observa, a înțelege, a traduce - toate conducând la propria manieră de interpretare a unui obiect/tablou, fenomen. Mai mult de atât același fenomen/peisaj poate induce stări diferite funcție de senzorial...funcție de evantaiul de
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
senzorial...funcție de evantaiul de imagini cultivat sau nu în fiecare individ (de pildă, cei 3 pictori nemți, care realizează același peisaj...dar cu toate acestea nota discordantă dintre cele trei abordări este evidentă...același peisaj „suferă” interpretări/schimbări funcție de structura mentală și senzorială proprie artistului... pictarea riguroasă, răceala verdelui, sensibilități construite, afinități și atitudini „colate”). Diferențele de asimilare a mediului sunt evidente deoarece „creanga săracă în imagini” vorbește de la sine , în cazul indivizilor care au deficiențe, atunci cand fac cunoștintă cu un
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
individul cu „pregătiri estetice”, cu un limbaj al coerenței în care miza justifică solicitarea atenției noastre; să nu uităm că acestă coerență trebuie să raspundă unei așteptări de originalitate, actualitate sau noutate. Așadar, percepția de tip artistic filtrată prin binomul mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a tipului de convenție, interpretări chiar și sensibile, asimilări valorizante în care percepțiile instantanee izbutesc să-și spună cuvântul; avatariile
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
acum este numit invariabil, suveran, până la titlul de rege” <ref id="27">27 Ibidem. </ref>. Afirmația este fără echivoc: există o imensă voință politică de a schimba statutul politic al României. Chiar dacă imposibil Încă, cel puțin, din punct de vedere mental, era foarte aproape de Îndeplinire. Indirect, se subliniază și acordul lui Carol, care nu se opune apelativului de „suveran” sau ideii de a fi proclamat rege. Agitația În jurul problemei lărgirii autonomiei, eventual, a obținerii independenței este mare, fapt pentru care rapoartele
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
zonă. Pe fundalul creșterii puterii Petersburgului, monarhia bicefală nu putea admite cu pasivitate proclamarea unui regat român, care ar fi agitat și mai mult mișcarea națională din Transilvania. Apoi, este greu să admitem că, și numai din punctul de vedere mental, marile puteri ar fi permis cu ușurință ca un stat „cu obligații În trecut” să ia acum orice decizie, absolut nestingherit. După cum se cunoaște, vechile practici politice ale deceniilor trecute, depășite moral, s-au aplicat și cu ocazia tratativelor pentru
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
rezolvare. 1. ploaie - vară; 2. vară - cald; 3. dulce - gust; 4. covor - dușumea; 5. calorifer - căldură; 6. cereale - grâu; Proba se dă spre rezolvare timp de 3 minute. Are o parte proiectivă (partea a doua). Evidențiază structura fluidă a asociațiilor mentale. Interesează numărul de greșeli, omisiuni și cantitatea de asociații făcute. 6. PROBA GENERATIV METAFORICĂ Acestor probe cu conținut psihologic li s-a adăugat proba „generativ - metaforică”. Ea cuprinde un număr de 12 termeni, majoritatea substantive, grupați în 3 seturi. Elevii
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
care diluează timpul de așteptare al pacientului, făcându-1 nervos, irascibil, imposibil de ținut sub control la un moment dat. în unitățile speciali zate în stomatologia pediatrică de exemplu, este necesară o supraveghere aproape continuă a micilor pacientă, relaxarea fizică și mentală care să permită o simplă examinare la parametri normali făcându-se mai greu la aceste grupe de vârstă. Tot așteptarea prelungită se face vinovată și de diverse acte de indisciplină ale tinerilor ce duc în final la pagube importante datorită
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
variabil. Pentru a evita discuții fără finalitate, convenim să folosim termenul de ,,concept” la modul intuitiv, fără o teoretizare excesivă. În general, prin concept se poate înțelege: “*” o idee abstractă, obținută prin generalizarea unor situații sau fapte particulare; “*” o imagine mentală, formată prin generalizare; “*” o noțiune generală, în jurul căreia se dezvoltă ideile. Câteva concepte frecvent folosite în științele naturii și în tehnologie sunt: forță, greutate, atom, reacție, specie, evoluție, produs, material. Cum se realizează conceptualizarea? Conceptualizarea este reprezentarea mentală pe care
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
o imagine mentală, formată prin generalizare; “*” o noțiune generală, în jurul căreia se dezvoltă ideile. Câteva concepte frecvent folosite în științele naturii și în tehnologie sunt: forță, greutate, atom, reacție, specie, evoluție, produs, material. Cum se realizează conceptualizarea? Conceptualizarea este reprezentarea mentală pe care fiecare persoană și-o formează asupra unui ansamblu de concepte, asupra unei teorii, asupra unui domeniu de cunoaștere etc. Conceptualizarea presupune înțelegerea relațiilor dintre concepte în cadrul contextului vizat. Piaget gândește conceptualizarea prin intermediul ,,interacțiunii active cu mediul”. Această interacțiune
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
activității proprii. Învățământul modern dezvoltă o metodologie axată pe acțiune, pe metodele interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenței, ale imaginației și creativității. „Activ” este elevul care depune efort de reflecție personală, interioară și abstractă, care întreprinde o acțiune mentală de căutare, de cercetare și de redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe, este un elev „activ”. Se pune accentul pe formativ, pe dezvoltarea proceselor cognitive, important fiind cum elevul folosește ceea ce a învățat. Profesorul este cel care trebuie
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
au ralenti, îngreunată de structura vagă și de progresia nonlineară, focalizată pe stil și pe secvență, iar nu pe partea de divertisment/ acțiune. Nuvela amplă care dă titlul culegerii, cea mai cunoscută a autorului, speculează confuzia între realitate și proiecție mentală: un exercițiu de ontologie solipsistă cu influențe din Philip K. Dick și Solaris al lui Stanislaw Lem, citat explicit în corpul textului. Altă piesă de mai mare întindere dezvoltă conceptul „invaziei” Pământului de către o populație fantomatică, alcătuită din făpturi de
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
și M. Gaster, potrivit cărora sursă acestor texte trebuie căutată în mediile bogomilice, nu se susțin. Cartea sfântă era „citită” în aceste scrieri în duh popular, martor credibil pentru refacerea stării de sensibilitate a colportorilor și chiar a depozitelor lor mentale. Contribuțiile acestea au fost adunate într-o carte tipărită la Leiden în 1981 - Apocryphes slaves et roumains de l’Ancien Testament. De la Ț. au rămas și cercetări de istoriografie (din care răsar și figurile maeștrilor - N. Iorga, Gh. Brătianu, Mario
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
umbră. Un spațiu narcisiac, în care sămânța leagă pământul de gurile cerului, privirea devine cordon ombilical ce leagă materia de semințele ei și unde fructul, miezul, măduva, lacrima roditoare, sfiala agresivă, suavitatea egofilă ori maternă, tremurul, energia domolită în peisaje mentale și senzualismul surdinizat cu voluptate reprezintă treptele vindecării de sine prin nevindecarea lucrurilor. Cam așa s-ar exprima critica tematistă, „richardiană” despre debutul lui U. Vindecările indicau preferința pentru microcălătoria în lucruri, în miezul strâmt și tainic al seminței, către
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
Revista de etnologie” (Timișoara), 2001; Cornel Ducan, „Cazul Mărie” sau Despre o cazuistică a frumuseții tradiționale românești, „Suflet oltenesc”, 2002, 2; Gheorghe Lupu, Porni Luceafărul, „Crai nou”, 2002, 20 aprilie; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 425-426; Constantin Cubleșan, Doina, expresie a mentalului românesc, „Cetatea culturală”, 2003, 1. I. D.
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Eliade. Placheta Poeme (1989) este un experiment exercitat asupra ideii de text: autorul conservă specificul narativ al discursului în paralel cu încercarea de dizolvare a caracterului denotativ al comunicării. Imaginile converg în conturarea personajului Mozart (compozitorul), lăsând impresia unui film mental, în care sunt incluse fragmente de pastel. Performanța prozatorului o constituie romanul În căutarea miresei pierdute, comparabil în parte cu Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov. V. cultivă și aici absurdul oniric, ficțiunea realizând relativizarea aspectelor antinomice, pentru a dovedi
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
Mihnea Gheorghiu, Un spirit european, RL, 1984, 21; Corbea-Florescu, Biografii, III, 203-216; Cultură y existencia humana. Homenaje al profesor Jorge Uscatescu. Bibliografía de Jorge Uscatescu, Madrid, 1985; Gheorghe Vlăduțescu, Confesiunea unui umanist. George Uscătescu, TBR, 1988, 358; Constantin Noica, Continentul mental trasat de George Uscătescu, ST, 1990, 7; Liliana Mihuț, George Uscătescu, un român european, ST, 1990, 7; Darie Novăceanu, Poezia spațiului natal, ST, 1990, 7; Ioana Mustață, George Uscătescu: pledoarie pentru Europa, București, 1990; Românii, 364-365; Horia Bădescu, Convorbiri: George
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
de oxigen și glucoză decât în cazul copiilor sănătoși. Simptome ale ADHD Deficit de atenție dificultăți în a-și menține atenția și concentrarea: i se pare dificil să își organizeze sau să își ducă sacinile la bun sfârșit, evită efortul mental susținut, pierde lucruri cu ușurință, nu pare a asculta când i se vorbește, este adesea ușor distras de stimuli externi, adesea nu respectă instrucțiunile și nu reușește să-și termine temele; Hiperactivitate își agită mâinile și picioarele sau se foiește
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
referă la abilitatea de a fi onștient de corpul fizic și de elementele concrete ale mediului înconjurător; Conștientizarea Emoțională se referă la abilitatea de a fi conștient/ă de emoții și sentimente și, în general, de orice trăire emoțională; Conștientizarea Mentală (Cognitivă) se referă la abilitatea de a fi conștient/ă de propriile idei și gânduri, de fluxul mental în general; Conștientizarea Spirituală se referă la abilitatea de a fi conștient/ă de faptul că omul este doar o parte a
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]