7,435 matches
-
publicat cu titlul „Excentrare și eseul postmodern, sau despre (f)alimentul egolatriei filozofice”, Echinox, vol. 21 (2000), nr. 1-3, pp. 20-21. „Predania uitată”, Renașterea, vol. 12 (2001), nr. 7-8, p. 6. „Puterea credinței și arta speranței. Vocația teologiei politice în mileniul trei”, Dilema, nr. 449 (7-13 octombrie 2001), p. 13; Dilema, nr. 450 (14-20 octombrie 2001), p. 14. „Scriptura își dă Cuvântul”, Revista Norii/Clouds Magazine (Fall 2001). „În căutarea firului pierdut. Lectura modernității din perspectiva lui H.-R. Patapievici” reia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Eseul și generozitatea diletantă 139 Lumea ca suprafață textuală 141 Memoria adolescenței sub comunism 144 Hipomnezia 144 O tinerețe demolată 145 Forjat, turnat, excavat 148 Sectorul flegmei 151 Remediul plimbărilor 152 Puterea credinței și arta speranței. Vocația teologiei politice în mileniul trei 154 O altă cetățenie 154 Purificarea 156 Teologie și economie 158 Drumul spre rădăcini 164 Un eveniment, nu o instituție 167 Creștinismul urban 170 Asceza mărturisirii creștine. Scrisoare către un prieten de departe 173 Capitolul III Ciorne filozofice În
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
structurile sunt entități abstracte în absență oamenilor, cei de la care ar trebui începută reforma sportului sunt chiar oamenii de sport. Prin reforma mentalității se înțelege racordarea la modernitate, învățarea modalităților de a deveni eficienți, adaptarea la pragmatismul acestui început de mileniu. Lipsa unei baze de date cu privire la piata sportului, cu toate componentele acesteia (inventarul organizațiilor sportive, cerere și oferta în sport, resurse, agenți intermediari, număr membri cotizanți în cluburi, dimensiunea sportului amator, recreativ și profesionist, dimensiunea participării indirecte la sport, pariurile
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
după diferite reguli mai mult sau mai puțin studiate, a condus, direct sau indirect, la modificarea echilibrelor ecologice existente, iar fluctuațiile climatice au avut un anumit impact asupra repartizării speciilor. Aceste modificări, care au avut loc timp de mai multe milenii, au permis unei importante diversități biologice să reziste până la începutul erei industriale, dar în ultimele decenii ale secolului al XX-lea s-a observat o erodare rapidă a biodiversității, iar mai mult de jumătate din suprafața locuibilă a planetei a
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
au adâncit impactul global al curentului postmodernist francez în anii ’90, ca Chantal Mouffe (între altele, admiratoare a lui Carl Schmitt dinspre extrema stângă) și alții, cei ce au prefațat trecerea către teoreticienii-activiști ai unei globalizări alternative (altermondialisme) între noul mileniu, în vehementă opoziție față de globalizarea „neoliberală”, noul „stadiu cel mai înalt și ultim al capitalismului”. E vorba, așa cum sugeram mai sus, de o dinamică tipică - de la inovație la dogmatism și autoapărare agresivă -, pe care postmoderniștii înșiși o divulgă atunci când analizează
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
obiectivelor educaționale”, în I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, București. Stanciu, M., 1999, Reforma conținuturilor învățământului. Cadru metodologic, Editura Polirom, Iași. Văideanu, G., 1988, „Orientări și tendințe în educația contemporană”, în Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Ungureanu, D., 1999, Teoria curriculumului, Editura Mirton, Timișoara. CAPITOLUL 5TC "CAPITOLUL 5" Strategiile predării științelor juridice și administrativetc "Strategiile predării științelor juridice și administrative" 5.1. Strategia didacticătc "5.1. Strategia didactică" Deși insuficient cristalizată din punct
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
eficienței învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Schurr, S.L., 1994, Dynamite in the Classroom: A How-To Handbook for Teachers, NMSA, Columbus. Tomșa, Gh., Neacșu, I., 1981, Seminarul didactic universitar, Universitatea din București, București. Văideanu, G., 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Woolfolk, A., 2001, Educational psychology, ediția a VIII-a, Allyn & Bacon, Needham Heights. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Evaluarea educațională.tc "Evaluarea educațională." Aplicații pentru domeniul învățământului juridic și administrativtc "Aplicații pentru domeniul învățământului juridic și administrativ" 6
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Reforma conținuturilor învățământului, cadru metodologic, Editura Polirom, Iași. Ulrich, C., 2007, Educația civică, Editura Universității din București, București. Ungureanu, D., 1999, Teoria curriculumului, Editura Mirton, Timișoara. Văideanu, G., 1988, Orientări și tendințe în educația contemporană, în Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Vlăsceanu, L. (coord.), 1989, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București. Vlăsceanu, L., Cerghit, I. (coord.), 1988, Curs de pedagogie, Universitatea din București, București. Voinea, M., 1994, Sociologia dreptului, Editura Actami, București. Voinea, M., 1996, Sociologie
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
crește/Peste frig și moarte;(Ă). Undeva, pe-aproape-s/zorile râvnite. Fierb În matcă ape crâncen răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în același timp, atât de detașată și de prezentă. Pentru a încerca să răspundem la această întrebare, am vizionat una dintre conferințele sale, a cărei casetă video a fost scoasă pe piață cu ocazia trecerii în cel de-al doilea mileniu*. După cum reiese din film, conducătorul spiritual al tibetanilor este cu adevărat o făptură omenească, așa ca dumneavoastră și ca mine. În acea oră și un sfert cât a durat conferința, este evident că a simțit de 37 de ori micromâncărimi
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
raționalității. Căci fervoarea și radicalitatea negației acestui fundamentalist religios, discipolul cel mai ortodox al lui Nae Ionescu, nu își poate găsi perechea decât în starea de spirit a primilor creștini, care așteptau sfârșitul iminent al lumii. Să susții la sfârșitul mileniului al doilea că, făcând abstracție de preocupările practice, rațiunea și știința nu sunt demne de interes, că ele sunt oricum lipsite de valoare fiindcă nu ne deschid accesul spre absolut 25, pare o curiozitate. Să fii însă privit de figuri
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și actualitate. Multe dintre nenorocirile și suferințele pe care le-a îndurat și le îndură omenirea pot fi puse pe seama nesocotirii acestui îndemn al celui care a fost numit filosoful luminării. Dacă privim spectacolul lumii, astăzi, la începutul unui nou mileniu, va trebui să cădem de acord că nu trăim într-o epocă luminată. Nu este însă, poate, prea târziu să pășim pe calea ce conduce spre ea. NOTE Vezi K.R. Popper, „Immanuel Kant: Der Philosoph der Aufklärung”. Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Viteazul (9-10/2001) etc. Numere speciale au fost consacrate lucrărilor unor simpozioane și dezbateri organizate de Academia Română: Unitatea limbii române și varietățile ei locale (1/1994), Academii în tranziție (7/1995), NATO (11/1997), Politica sau politicile științei în pragul mileniului III (7-8/1999), Rolul și locul culturii în programul de dezvoltare a societății românești (10-11/2000), Penser l’Europe (2002) etc. Acestora li se adaugă un mare număr de articole semnate de membri ai Academiei Române, de cercetători ori de specialiști
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
in Romania 1997-1998, UNDP, București. Liiceanu, A., 1999, „Privat-public în viața femeilor în România. O perspectivă istorică”, în Popescu, L. (coord.), Gen și Politică. Femeile din România în viața publică, PNUD, București. Macavei, G., 1997, Drepturile femeii la sfârșit de mileniu II, LADO, București. Macovei, M., 1997, „Violence Against Women”, în Grünberg, L.; Miroiu, M. (ed.), Gender and Society, Editura Alternative, București. Macovei, M., 1999, „Some Issues Regarding Sex Discrimination in the Implementation of Romanian Legislation”, Status of Women in Romania
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
23, pp. 325-334. Violență și abuz asupra copilului. Implicații pentru munca socială din instituții CORINA ACRIȘ, coordonator programe, ALINA DUMITRU, profesor-formator, Fundația Pestalozzi Violența. Definiții Violența reprezintă o problemă din ce în ce mai prezentă și mediatizată în societatea noastră. La acest început de mileniu, în societățile așa-zis „dezvoltate”, postmoderniste și postindustriale, violența este „justificată” din ce în ce mai des, fiind statuată ca tip de relație interumană, intergrupală și între națiuni. Violența a ajuns o modalitate de comunicare interumană, fiind o realitate ce transcende istoria umanității și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Chișinău congresul „Grupării femeilor române” de sub președinția d-nei Alex. Cantacuzino. După terminarea lucrărilor, s-a votat următoarea: Moțiune Congresul femeilor române, întrunit la Chișinău în zilele de 28, 29 și 30 noiembrie 1936, bizuindu-se pe drepturile românismului așezat de milenii în hotarele lui firești, respinge revizionismul, sămânța de vrajbă și de nouă vărsare de sânge. Cu tot dorul lor de frăție și pace, femeile române sunt gata la toate jertfele pentru integritatea țării. Cerem ca opinia publică din străinătate și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
întâmplare o învățătură, adică o revelație a sensului vieții. Ea mai înțelege că nu numai sufletul familiei, ci și trupurile ei îi sunt încredințate - și, cum a învățat din cărți nu să „citeze”, ci să gândească, ea știe că de milenii femeia a fost legată de lucrul casnic, ea a câștigat o superioritate gospodărească pe care ar fi păcat să o piardă. Cu toate schimbările economice care au provocat schimbări esențiale în gospodăria familiei, nu e mai puțin adevărat că funcțiunea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
este prezentat în figura. Rezultat al revoluției tehnico-științifice contemporane, informatica reprezintă semnificații aparte pentru întreaga lume. Abordarea lumii prin trei elemente definitorii: materie, energie, informație, explică progresul istoric al aparatului de producție al oricărei societăți, apariția la orizontul sfârșitului acestui mileniu, a societății informaționale prin introducerea informaticii în toate domeniile vieții economico-sociale. Introducerea pe o scară largă a microcalculatoarelor și dezvoltarea circuitelor integrate au condus la dezvoltarea unei ramuri noi cu o dinamică deosebită, informatica. Aceste activități s-au dezvoltat la
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
prin cosmos”, ATN, 1988, 6; Laurențiu Ulici, O alternativă lirică, RL, 1989, 3; Adrian Dinu Rachieru, Celestul și teluricul, „Meridianul Timișoara”, 1990, 17; Eugen Simion, Melancolicul april, RL, 1990, 44; Ioan Holban, Viața la sfârșit de veac, la sfârșit de mileniu, CRC, 1991, 5; Vasile Spiridon, Trupul singurătății, ATN, 1991, 2; Ion Cristofor, Viața ca un vers, TR, 1991, 10; Ulici, Lit. rom., I, 179-180; Felicia Giurgiu, Arta fericirii, „Rostirea românească” (Sibiu), 1996, 5-6; Popa, Ist. lit., II, 647. N.M., A
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
Sondorița. În: Viața românească, nr.3, mart., 1953 O fată cu privirea calmă Ce-ascultă cum se-nfoaie vântul Și, vechi sondor, ea simte-n palmă Maneta învingând pământul. Ea știe-n straturile-adânci Bogate vine de țiței, Ce-așteaptă de milenii lungi, Liberatoare, mâna ei (...) ... Sever și aspru stă ținutul, Dar fata îi zâmbește cald Și simte-n piept preacunoscutul Fior al clipei de asalt. Aurora CORNU - Digul. În: Viața românească, nr.6, iun 1953 Se-nvolbură valuri de ură Pândind
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
gri. Poate, Într-un anumit fel, este corect, deși mulți români vor fi iritați de o asemenea afirmație: e vorba de o țară independentă. Cred că În general cetățenii diverselor țări ale lumii ar trebui să știe ce votează. În mileniul al treilea, nu mai poți miza pe faptul că nu te poți informa. Există televiziuni peste tot, există acces la sursele de informație. Personal, nu am fost niciodată un promoldovean, nici În favoarea ideii de reunificare, deoarece cred tot mai mult
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
debutează așadar sumbru. Foarte curând, România Începe să piardă procese la Strasbourg, În general legate de case și moșteniri. Prin Parlament trece și noul Cod Penal, care legiferează falimentarea presei. Financial Times vorbește despre „coșmarul demografic” al României la Începutul mileniului, iar noul șef al Parchetului Național Anticorupție afirmă cât se poate de limpede starea de fapt a economiei românești și a relațiilor din jurul acesteia: corupția e o boală ajunsă la metastază. Vladimir Tismăneanu: Readuci În discuție tot felul de lucruri
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În mișcarea socialistă germană și cea franceză ca parte a anticapitalismului „socialismul proștilor”. Putem merge foarte departe cu această discuție. A apărut o carte lui Leon Poliakoff, În câteva volume, care prezintă istoria antisemitismului de-a lungul a peste două milenii. Exista antisemitism și În Grecia, și În Egiptul antic. Există apoi antisemitismul legat de rolul „evreilor de Curte”: unul dintre filmele cele mai abjecte ale propagandei antisemite din timpul lui Hitler era o prelucrare liberă până la desfigurare, fără a i
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
listă de „revindecări”, de doleanțe. Iliescu a tras, cred, anumite Învățăminte. Pe de altă parte, iată că substitutul său, Adrian Năstase, nu a Învățat absolut nimic din cei patru ani la conducerea țării. El crede că Într-o Românie a mileniului trei se mai poate merge pe formula unipersonalizării, a omului egal cu partidul și a partidului egal cu statul. Au fost câteva secvențe jalnice, În care, fiind invitat la un talk-show ca să susțină candidații de la primăria Bucureștiului, aceștia au fost
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
punți de legătură între teritorii, la insulele Sardinia, Corsica, Sicilia, Corfu, Creta, Baleare și multe altele, fiecare separat și toate la un loc însemnând viață, o lume în mișcare, când mai lentă, când mai furtunoasă, cu o durabilitate însă de milenii și ale cărei trăsături ne relevă profunzimea comuniunii europene. Așadar, fără Mediterana, Europa n-ar putea fi dezvăluită, fără ea s-ar pierde o parte importantă din substanța comunității; nici politicul, nici economicul, nici culturalul, nici religiosul nu se întrevăd
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]