5,723 matches
-
25 de ani închisoare pentru activitate legionară și eliberat tot în 1964.” Investigații la domiciliu, 14.04.1976: „Din verificările efectuate nu a rezultat să aibă rude în străinătate și nici nu este semnalat să primească corespondență sau unele materiale mistice din străinătate. D.G. nu este semnalat să organizeze adunări clandestine la domiciliul său și nici nu caută să atragă noi elemente sau să facă propagandă în favoarea sectei „Martorii lui Iehova”. „Cerere de investigații, 23.02.1976: Rugăm efectuați investigații despre
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
rapoarte valabile pentru toate cultele de pe raza județului. Adresă 18.08.1983 IJ Constanța către Dir. 1, Serv. 4 „Raportăm: în ultima perioadă de timp, pe raza județului se constată o recrudescență a fenomenului religios prin intensificarea activităților de propagandă mistică, îndoctrinare și racolare de noi membri. Asemenea preocupări se manifestă atât la cultele și sectele neoprotestante (baptiști, adventiști de ziua a 7-a, penticostali și disidențele acestora), cât și la cultele ortodox și musulman. Numărul membrilor cultelor și sectelor neoprotestante
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și sectelor neoprotestante este de 2 734 de persoane, din care 156 sunt sectanți ilegali. Ponderea o dețin adventiștii de ziua a 7-a cu 1 065 de membri, baptiștii - 718 de membri - și penticostali - 631 membri. În realizarea propagandei mistice, cât și la atragerea de noi aderenți se folosesc metode și procedee diferite, cum ar fi: sporirea fastului dat activităților mistico-religioase; ajutoare acordate celor bătrâni sau cu unele greutăți materiale; organizarea de coruri și formațiuni orchestrale cu care fac deplasări
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
statuia sa cu puteri supranaturale, Maeterlinck a ținut să exploreze până la capăt miracolul teatrului, miracolul statuii trezite la viață care se substituie unei ființe cu adevărat vii. Sora Béatrice este o piesă care îi dă miracolului teatral dimensiunea unui miracol mistic. Ibsen sau multiplele chipuri ale strigoilortc "Ibsen sau multiplele chipuri ale strigoilor" Străinul ca avatar al fantomei Și pentru dramaturgia ibseniană, imposibila izolare a unui spațiu uman, pândit fără încetare de primejdioase forțe exterioare ce sălășluiesc pe tărâmul unei alterități
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
aceea a statuii care se animă și care chiar ia locul unei femei vii, așa cum se întâmplă în Sora Béatrice, ci aceea a infirmului vindecat, a ologului care începe să meargă; pe de altă parte, Pirandello renunță și la dimensiunea mistică atribuită miracolului de către dramaturgul belgian, pentru a propune o tratare a temei din unghiul derizoriului. În schimb, în ciuda unor ambiguități, fascinația magiei se află la loc de frunte în Uriașii munților. Fiindcă, orice s-ar spune - Pirandello nu se înșală
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și Moartea lui Tintagiles sunt opere ce „găsesc în lumea spirituală echivalentul acelor pupazzi din care comedia italiană făcuse reprezentări ale lumii plastice, concrete”. Căci toate personajele lor, ce par niște „marionete mânuite de destin”, nu sunt decât veritabile „pupazzi mistice” într-un teatru în care fatalitatea tragediei antice inspiră și călăuzește acțiunea. Artaud cunoaște gustul lui Maeterlinck pentru autorii mistici (Böhme, Novalis, Ruysbrök) și importanța pe care o acordă legilor secrete ale fenomenelor vieții, dar „filozofia” lui nu îl interesează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ale lumii plastice, concrete”. Căci toate personajele lor, ce par niște „marionete mânuite de destin”, nu sunt decât veritabile „pupazzi mistice” într-un teatru în care fatalitatea tragediei antice inspiră și călăuzește acțiunea. Artaud cunoaște gustul lui Maeterlinck pentru autorii mistici (Böhme, Novalis, Ruysbrök) și importanța pe care o acordă legilor secrete ale fenomenelor vieții, dar „filozofia” lui nu îl interesează din punct de vedere al conținutului, deoarece „nu înseamnă că ești mare filozof dacă ai remarcat că viața este o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se manifestă ele”. Așadar, filozofia lui Maeterlinck devine interesantă doar atunci când „evocă un templu în acțiune”, unde „fiecare piatră naște o imagine” (ca în templele din Siria lui Heliogabal, am putea zice). Numai aici pupazzi izbutesc să-și găsească dimensiunea mistică, apărând ca figuri ale unei vieți „dictate de altundeva”. În momentul experienței Teatrului Alfred Jarry, Artaud explorează el însuși universul puterii metafizice a manechinelor. În textul referitor la proiectul punerii în scenă a Sonatei spectrelor de Strindberg, el își imaginează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a corpului-mumie, a corpului „pietrificat”, cu gesturi seci, epurate, lineare, un corp în care osul, element dominant, devine un echivalent al pietrei. Căci nu sunt oare aparițiile dansatorilor însoțite de zgomotul unei rostogoliri de pietre? În plin joc „atletic și mistic al corpurilor”, în acel moment când „războinicii intră în pădurea mentală prinși în vârtejul spaimei” și când o imensă tresărire, o rotație parcă magnetică „ce dă impresia că s-ar prăbuși meteori animali sau minerali” pune stăpânire pe ei, răsună
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a teatrului său viitor) a cărui semnificație deplină o înțelesese abia în momentul punerii în scenă a Clasei moarte. În același text2, el avansează două definiții ale ficțiunii dramatice: definiția raționalistă - ficțiunea ca „sistem inventat” - și definiția de tip „eminamente mistic” - drama ca ficțiune a lumii morților, de altfel, singura care îl interesează. Își amintește cu acest prilej și că, în 1944, în însemnările sale din epoca teatrului clandestin referitoare la piesa lui Wyspianski, scrisese: „Ulise trebuie să se întoarcă negreșit
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
concentrată în dictonul baconian „știința este putere”. Extraordinara soluție a eliberării de constrângerile naturale s-a dovedit în timp catastrofala soluție a încarcerării în material. Empirismul a spart zăgazurile construite în jurul cunoașterii raționale de gândire în ipostazele mitice, magice sau mistice, dar s-a blocat în propriile-i limitări procedurale. Accesul la adevăr s-a făcut exclusiv prin instrument. Ce nu putea fi experimentat nu exista. Astfel, ceea ce părea la început o revoluție împotriva limitărilor în cunoaștere s-a metamorfizat prea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Erickson credea că sugestia hipnotică este de fapt procesul de evocare și utilizare a propriilor procese mentale ale pacientului în modalități care sunt în afara gamei sale uzuale de control al ego-ului. Erickson (circa 1950Ă scrie: „Hipnoza nu este o procedură mistică, ci mai degrabă o utilizare sistematică a învățăturilor experiențialeși anume învățăturile extensive acumulate prin înăși procesul de a trăi”. Cu alte cuvinte, nu este important ceea ce spune terapeutul ci mai degrabă ceea ce face pacientul cu ceea ce spune terapeutul. Aceasta a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mister faptul că mintea poate semnaliza răspunsuri care sunt aparent în afara controlului minții conștiente. Abordările pentru vindecare care au utilizat acest fenomen sunt vechi din punct de vedere istoric și au inclus viziunile, „vorbirea în diverse limbi”, scrierea spiritistă, ritualurile mistice și dansul. Mai recent, lucrările lui Chevreul au constituit baza cercetărilor clinice ale lui Braid și Bernheim, care au recunoscut faptul că natura esențială a transei și sugestiei putea fi explicată în termeni de acțiuni ideomotorii și ideosenzoriale (Weitzenhoffer, 1957Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de acest nume. Corpusul aristipian permite, într-adevăr, unele confruntări în ceea ce privește definițiile plăcerii, desigur, dar și în ceea ce privește metoda - scenografia gestului sau cea a verbului -, cunoașterea - senzuală sau intelectuală -, natura realului - material sau imaterial -, scopurile înțelepciunii - practică sau teoretică, ori chiar mistică -, trupul - prieten sau dușman -, dualismul - adevăr sau eroare -, intersubiectivitatea - celibatar sau comunitar -, politica - a refuza sau a susține puterea -, precum și alte chestiuni referitor la care Platon și Aristip propun două lumi ireconciliabile. Se putea angaja realmente o discuție fecundă fie
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se exprimă prin amenințări, invective, șantaje, scrisori anonime insidioase, scandaluri, agresivitate; se pot dezvolta chiar idei de persecuție, generate de convingerea erotomanului că persoana adulată este, în realitate, o ființă mediocră, incapabilă să aprecieze meritele reale ale unui semen. Delirul mistic / religios. Acest delir poate avea un caracter depresiv, dar de cele mai multe ori este acompaniat de o stare euforică și de idei de grandoare: astfel, individul respectiv are convingerea că este protejat sau ales de Dumnezeu, pentru a promova justiția cerească
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
că este protejat sau ales de Dumnezeu, pentru a promova justiția cerească; în consecință, el are convingerea că este înzestrat cu puteri supranaturale, care-i conferă dreptul de a fi nu numai un misionar, dar și un justițiar. Când delirul mistic are un caracter depresiv, atunci când caracteristicile complexe de inferioritate, de neîncredere în sine, și strategiile defensive de acțiune: asceza exagerată, refugiul în mănăstire, sentimentul de martirizare, interpretarea defetistă a dogmelor religioase, care-i conferă persoanei în cauză argumente de autoacuzare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și absolut necesar; lucrul acesta devine și mai evident, atunci când părinții sunt capabili să respecte ei înșiși propriile lor reguli și precepte morale. Din această încredere totală pe care copilul o are în părinții săi rezultă și acea atitudine aproape „mistică” pe care copilul o are față de regulile adulților, reguli care sunt considerate „intangibile” și perfect legitime (necesare), din care motiv orice abatere de la regulă apare copilului ca un fel de „impietate”, și ca atare inacceptabilă. Dacă copilul va fi pus
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mare importanță precum și un lucru misterios”17, implicînd astfel că punctul de vedere neodarwinist asupra eredității ar putea fi În mare măsură greșit. Ceea ce a respins el Însă categoric a fost selecția naturală, pe care a clasificat-o drept „idealism mistic”18. Departe de a-l critica pe Darwin de pe o poziție vag psihologistă, Thompson obișnuia să repete cuvintele morfologului german W. His: „A gîndi că ereditatea va constitui ființe organice În absența unor mijloace mecanice este o dovadă de misticism
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
miturilor dualiste În Europa, istoricii au crezut, poate mai mult decît li se pare astăzi, că principala sarcină a disciplinei lor este de a descoperi originea fenomenului. În consecință, „originilor” le-au fost conferite o forță și o prestanță aproape mistice. Îndelungata căutare a originilor dualismului a Început cu A.N. Veselovski (1872), care a atribuit apariția legendelor dualiste slave răspîndirii bogomilismului. Descurajat de savantul finlandez Julian Kron, Veselovski s-a convertit În 1889 la ipoteza acestuia: legendele dualiste sînt fino-ugrice
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Iranului, folosindu-se de compilații din secolul al IX-lea, p. C. - pentru a stabili originile persane ale platonismului (!). Reitzenstein a fost cel care a inventat așa-numitul Mister iranian al Eliberării (Das iranische Erlösungsmysterium, 1921), un fel de doctrină mistică ce ar fi În măsură să explice nu numai creștinismul și gnosticismul, ci chiar și platonismul Antichității. Carsten Colpe a dezvăluit sistematic erorile acestei concepții la Începutul anilor șaizeci 11; cu toate acestea unele dintre ideile școlii germane mai planează
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fost cei pe care s-a mizat În primul rând, astfel ca prin reeducarea lor să fie slăbită rezistența anticomunistă. Ei au fost triați În funcție de virulență și de gradul de periculozitate: erau vizați studenții cu aptitudini creștine, așa-zișii studenți mistici, clasificați după tăria lor morală În reeducabili și „catolici” (fanatici anticomuniști). Costin Merișca (Tragedia Pitești), care a trecut prin reeducare, sintetizează Într-un „ghid sinoptic” pe cât posibil riguros faptele reeducării, Înfățișate prin intermediul unei cronici: aceasta monitorizează schingiuirile În spațiu și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care le implică, stereotipurile, ca forme populare de cunoaștere, sunt utile, oferind un punct de sprijin în ordonarea stimulilor veniți dintr-o realitate nouă, necunoscută, neînțeleasă. Exerciții. Aplicații 1. Dați exemple de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lui aduc prudenței noastre mirajul, fabulosul, construcția unei lumi artificiale, instinctul de lux necesar oricărei mari culturi, compensând mișcarea de regresiune a carpatinilor. Macedonski visează comori, veșminte fastuoase, palate mirifice, tronuri, nestemate, existența superbă. Eliade și Macedonski, amândoi utopici violenți, mistici constructori de lumi neterestre. Evreii, informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, agitați de probleme. Ei compensează inserția tradiției și o fac să se revizuiască. Aceste însușiri sunt legate de tipicele iritante cusururi: dezinteres total pentru creația ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de părere că nu se poate vorbi de un sentiment religios, ci doar despre „conduite de religie naturistă ori fetișistă primitivă, [în care] superstiția domină”. Nu există însă acea pietate sufletească făcută din venerație, din adorație, din nevoie de comunicare mistică cu marele tot care face esența vieții sufletești religioase. Profanarea lucrurilor sfinte prin injurii odioase e foarte curentă la noi și clerul e foarte puțin respectat. Găsim poate în țărănime un anumit bigotism bazat pe frică. Dar acesta nu e
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cer, noapte; clar; clară; corp; cosmos; crater; cu; curată; curiozitate; de miere; de pe cer; distanță; ea; emoții; existență; facultate; farmec; fericire; fierbinte; galaxie; geam; gri; iarnă; impresionant; inamic; insomnie; interval; iubire; jumătate; luceafăr; lumina; luminoasă; macrocosmos; melancolie; minunat; minunată; mistic; mistică; moarte; mor; muncă; natură; neliniște; noapte de vară; norocoasă; nostalgie; oaie; odihnă; opus; plîns; poezie; privat; protecție; pustiu; rachetă; reflectare; romantică; romanță; sacou; săptămîni; scară; scăpare; scundă; Selene; seninătate; singurătate; somn; stelar; strălucită; sus; trece timpul; urlet; veghează; viață; vise
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]